256 matches
-
indivizilor sau al colectivității de a atinge standardele și responsabilitățile sociale" (Chelcea, 2008, p. 207). Rușinea apare în cazul acelor persoane care potrivit valorilor lor personale "se simt răspunzătoare pentru nereușitele lor și când cred că respectivele eșecuri reflectă o dezonoare" (ibidem). Trecem prin această stare sufletească atunci când simțim că persoana noastră este s-au ar putea fi evaluată negativ de către cei din jurul nostru sau de către cei cu care suntem într-o relație interpersonală. S. Chelcea (2008) este de părere că
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
educ copiii, mă dezinteresez de soarta celor apropiați, îmi este indiferentă suferința celor din jur; ignor obiceiurile locului și încalc normele și legile țării mele, fur, omor, dezertez. - În toate aceste cazuri în joc este respectabilitatea, iar nereușita ia forma dezonoarei. Când, la întrebarea pe care mi-o pun alții (societatea, opinia publică) privitor la felul în care mi-am folosit libertatea, răspunsul meu este nesatisfăcător - și deci sânt vinovat -, pedeapsa pe care o suport este tocmai desconsiderarea socială. Proasta alegere
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mai liber"? - În acest caz, când eu mă convoc pe mine pentru a răspunde în privința mea, riscul este neîmplinirea, eșecul vieții mele, iar pedeapsa pe care o suport este căderea într-o maladie de destin: lenea, impostura, ratarea, bovarismul etc. Dezonoarea, desconsiderarea nu vin din partea altora, ci din partea mea: mă desconsider, nu mă pot stima pentru felul în care "mi-am jucat" viața. Lotul meu devine regretul (pentru ce n-am făcut și pentru ce aș fi putut face altfel) și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
față de mine, ci față de cel care mi-a dat libertatea? M-am pătruns, folosind-o, de duhul ei? - În acest caz, când Dumnezeu mă convoacă pentru a răspunde în privința lui ca sursă a libertății mele, riscul nu mai este nici dezonoarea, nici neîmplinirea, ci damnarea, iar pedeapsa pe care mi-o atrag, pentru vina de a nu fi recunoscut în mine esența divină a libertății, este suferința eternă ("iadul"). În toate aceste trei scenarii ale răspunderii și vinii avem de-a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
măreția tuturor palatelor de gheață ce i le așezăm pe umeri. Pe fruntea [lui] străinii scriu conspirațiuni și alianțe ruso-prusiene, pe seama lui se croiesc revoluțiuni grandioase ale Orientului a căror fală o duc vro trei indivizi, a căror martiriu și dezonori le duce poporul, sărmanul. Ați făcut din o parte din oraș tirana celorlalte cinci părți ca s-aveți alegători pe sprânceană, ați scumpit hrana de toate zilele ca s-aveți alegătorii voștri, ca în urmă acei puțini alegători să vă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
avea de ce să se dezvinovățească. A fost tăcută în fața atacatorului, de aici derivând o altă dovadă de vinovăție.702 Tăcerea femeii nu mai este privită ca o virtute. Nu acceptase moartea alături de un sclav, acest lucru i-ar fi cauzat dezonoare publică, preferând înjosirea personală celei sociale, de care s-a salvat prin actul suicidal. 703 Victimă a paradoxurilor și a ideologiei antice, Lucreția s-a sinucis din cauza zelului roman pentru glorie și teama de rușinea publică, din cauza credinței în niște
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o corecție pe cinste. Isabella, din povestirea a șasea a aceleiași zile, are nu mai puțin de doi amanți, unul fiind propria ei alegere, pe celălalt, un cavaler plicticos și nesuferit, este nevoită să l accepte, căci o amenințase cu dezonoarea publică. Surprinsă de soț cu cei doi pretendenți în spațiul intim al căminului, ea are puterea și curajul de a inventa o adevărată poveste tragică: cei doi amanți s-ar urmări și ar încerca să se omoare, rolul femeii fiind
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
avea de ce să se dezvinovățească. A fost tăcută în fața atacatorului, de aici derivând o altă dovadă de vinovăție.702 Tăcerea femeii nu mai este privită ca o virtute. Nu acceptase moartea alături de un sclav, acest lucru i-ar fi cauzat dezonoare publică, preferând înjosirea personală celei sociale, de care s-a salvat prin actul suicidal. 703 Victimă a paradoxurilor și a ideologiei antice, Lucreția s-a sinucis din cauza zelului roman pentru glorie și teama de rușinea publică, din cauza credinței în niște
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
o corecție pe cinste. Isabella, din povestirea a șasea a aceleiași zile, are nu mai puțin de doi amanți, unul fiind propria ei alegere, pe celălalt, un cavaler plicticos și nesuferit, este nevoită să l accepte, căci o amenințase cu dezonoarea publică. Surprinsă de soț cu cei doi pretendenți în spațiul intim al căminului, ea are puterea și curajul de a inventa o adevărată poveste tragică: cei doi amanți s-ar urmări și ar încerca să se omoare, rolul femeii fiind
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
puteam bănui după cele ce se întâmplase în 1939 că anglo-americanii vor lua partea Rusiei. 5. Azi ni se cere să colaborăm cu Aliații. Această colaborare nu s-ar putea realiza decât comițând un act de trădare și deci de dezonoare. 6. Poate o țară mică și un popor serios să comită un astfel de act? Poate mai ales să-l facă când nu are nici o garanție pentru viitor și nici-o siguranță pentru prezent ? Un astfel de gest din partea unui popor
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
pleava în vânt asigurările unei convenții a cărei iscălituri sunt încă umede și pe care a încheiat-o c-o împărăție mare, pe a cărei cuvânt se credea în drept să se întemeieze."82 De-acum încolo, principala țintă este dezonoarea Rusiei, care și-a găsit în guvernul liberal un șoricel cu care să se zbenguie pe tărâmul alunecos al geopoliticii orientale. Eminescu întoarce cu strălucire pseudoargumentul țarului cu privire la "onoarea" de a poseda, de a i se cuveni Basarabia. Poetul elaborează
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Tezeu, revenit și el din ținuturile morții, îl imploră pe Heracles să-l lase să-i vadă chipul, pe care acesta și-l ascunsese sub propria-i mantie, așa cum obrazul morților e ascuns sub un zăbranic: Heracles nu voia ca dezonoarea lui să se răsfrângă și asupra lui Tezeu. Tezeu insistă, spunându-i că nici un răzbunător (alastor) nu e chemat în ajutor de un prieten pentru a-i face vreun rău acestuia. El vrea să-l privească în față, nu se
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
albastru; amăgire; amărăciune; ani; apă; bar; beție; binemeritată; botez; bravo; Brîncuși; bună; bunăstare; bune; cadou; cafea; cavaler; Ceaușescu; cheltuială; cimitir; cinstit; cititorul; cîine; complicat; de copil; coroană; crîșmă; cruță; culoare; cuminte; curaj; cuvînt; a da; dare; datorie; dăruiești; demn; devotați; dezonoare; distracție; dormi; eu; face; fală; falsitate; fată; favoare; fără; feciorie; felicitare; fidel; fini; formare; fraternitate; frumos; grație; hoție; hrană; hrănire; ideal; inteligență; invitație; încredere; încununare; înstărit; întîmplare; înțelepciune; la masă; a lăuda; lăudat; lectură; maturitate; măreție; mărinimie; minune; moca; modestie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
adevăr nefondat; adevărat; se admite; amăgire; amărăciune; antisocial; ascunde adevărul; a ascunde adevărul; a ascunde; ascunde; băieți; bîrfă; bătaie; bluff; bombă; brașoave; bunătate; caracter prost; caracter; ceartă; ceva rău; citire; comedie; conștiință; crimă; crudă; crunt; declinarea adevărului; degeaba; detest; dezinformare; dezonoare; discreditare; disperare; drept; dușman; dureroasă; duritate; egoism; eșec; etern; eu; evadare; explicație; faptă rea; foc; folositoare; fraudă; fricos; fugă; furie; frustrare; galben; găsită; gelozie; gogoașă; gogonat; greutate; greutăți; groaznic; grosolană; idiot; ied; ieftin; iluzie; impresii; indiferență; indiscret; infractor; inteligență; închisoare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
faptă rea (3); inocență (3); intimidare (3); îmbujorare (3); orgoliu (3); respect (3); a roși (3); roși (3); simț (3); simțire (3); spaimă (3); ură (3); ascunde (2); ascuns (2); bine (2); bujori (2); cinstit (2); defect (2); demnitate (2); dezonoare (2); disconfort (2); dispreț (2); durere (2); educație (2); emotiv (2); eșec (2); eu (2); față (2); goliciune (2); înroși (2); înroșire (2); lacrimi (2); liniște (2); neplăcut (2); nimic (2); nu (2); oameni (2); obraz roșu (2); ocară (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
care o văd, fiecare mișcare ce se face în jurul meu, îmi zdrobește toată puterea... Fănică, ai milă de mine, o zi încă de astfel de chinuri și nu mai pot trăi... înnebunesc...“ (Actul IV, Scena I) Ea trăiește anticipat drama dezonoarei în cazul publicării scrisorii. În comedia lui Caragiale, bărbatul riscă, în cel mai rău caz, pierderea prefecturii, în timp ce femeia ar fi stigmatizată definitiv. După aceste zile de extremă tensiune, Zoe trece la cealaltă extremă, a bucuriei și a plânsului nestăpânit
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
darea de sub această tutelă nu se dovedește decât o iluzie de scurtă durată, pentru că societatea este construită în jurul autorității masculine și al supunerii feminine. O fată rebelă nu se bucură de libertatea obținută decât pentru scurt timp, iar sancțiunea și dezonoarea sunt deseori mai grele decât supune rea în săși. Rada din mahalaua Izvor, măritată de mama ei după Oprea din județul Ialomița, își exprimă opoziția față de această legătură, pe care n-a dorit-o, prin refuzul îndeplinirii atribuțiilor conjugale, astfel încât
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
că acest fel de glume, că eu nu crez la aceasta. În urmă, dumnealui m-au luat, dimpreună fiind și bimbașa Anastasie, și mi-au zis să merg și să văz.“ Ca mijlocitor, Avram este în egală măsură responsabil de dezonoarea fetei, intervenția sa în aplanarea conflictullui devine foarte activă, încercând când de o parte, când de alta să obțină compromisuri. căsătoria presupune in formarea asupra reputației, puterii economice și statutului social al viitorului partener. Văduvii își negociază uneori singuri propria
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nun ță lipsa virginității soției din noaptea nunții, dar nu toate procesele au fost des chi se a doua zi după nuntă. Apa ri ția unui copil surpriză, dorința de a fi recom pen sați sau simpla nemulțumire cauzată de dezonoare îi poartă pe aceștia prin judecăți. Ca ar bi tru, soborul îi sfătuieș te, într-o primă fază, să uite ne cinstea adusă, să primească surplusul de zestre promis de socri, să se împace. În Cazul acu za ți i
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
al treilea rând, apare diferența în ceea ce privește judecarea acestor pricini: adulterul feminin con sti tuie o mare atingere adusă cinstei bărba tu lui și este judecată după Pravilă; adulte rul masculin este aso ciat traiu lui rău care nu implică nici dezonoarea, nici sepa ra rea. De aceea și sanc țiu ni le apli cate celor două sexe îmbra că forme diferite: femeia adulteră este trimisă la mănăstire o vreme, și dacă soțul n-o mai primeș te, ea pierde zestrea, da
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
să îi permită să locuiască la un loc cu copiii, „fiindcă dintr un în ce put s-au arătat fără milă și ca o nebună risipitoare și nedurere dă inimă dă copii și dă casa mea“. Din co lo de dezonoarea adusă, boierul Fi lipes cu se arată șo cat de atitudinea cucoanei care a putut să-și aban do ne ze copiii, să-i lase singuri în casă și să fugă mânată de o pa siu ne efe me ră
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
unde nu-i vor fi rudeniile ei să să desparță“. Plecând de la enunțul acestei glave, constatăm că timpul și motivul nu contează, ci gestul în sine capătă importanță: fuga femeii, fără știrea soțului, într-un loc străin care poate presupune dezonoarea. În fapt, analiza asupra abandonului masculin/feminin ne arată percep ția pe care so cietatea românească o are asupra raportului social între sexe și diviziunea socială a muncii: părăsirea căminului de către soț implică sărăcirea acelei familii pentru că o lipsește de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și o formă coercitivă. După o bătaie zdravănă sau câteva zile de întemnițare, individul acceptă spășit orice, semnează orice, își cere iertare, promite că se va schimba. Certarea cu bătaie a soției greșite nu este văzută de soț ca o dezonoare. Nici intervenția puterii în propriile probleme familiale nu se percepe ca o știrbire a autorității șefului familiei. Or, prin pedepsirea soției, soborul nu face decât să-și atribuie o parte din autoritatea pe care bărbatul o are asupra familiei sale
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nu se va supăra, că stă cam prost cu somnul de nu-s nenorociri în preajma-i), "un petit plat"113 compus din știri despre necazurile celor cunoscuți (nici celelalte nu sunt de prisos, dar n-au același gust), o mică dezonoare, "un tout petit larcin"114. De-i poți servi ceva mai consistent ("histoire de fesses"115, mai ales de-i pe dos), vezi cum ochii (privind cam strâmb de obicei) se fixează spre povestitor, se rotunjesc, devin mai mari. Iar
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
primește cu uimire valul de argumente deșănțate cu care Mara îl copleșește pentru a-l convinge să accepte răscumpărarea sa din armată, făcută de Bocioacă la intervenția soției. Nu contează pentru Mara dacă Marta îl cumpără prin aceasta pe Trică, dezonoarea e a muierii nerușinate. Ceea ce contează e faptul că mama reușește să își țină băiatul acasă și nici nu se cheltuie pentru asta. Dezgustul lui Trică se limitează la nevasta cea nesătulă a cojocarului, el nu se extinde și asupra
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]