376 matches
-
CORDELIA: Dar eu te rog, măria-ta, Desi n-am trucul poleit și uns De-a spune ce nu cuget, căci ce vreau Plinesc 'naintea vorbei să arăți Că nu-i pată de-ocară,-omor, păcat, Necastă faptă,-ori pas dezonorant, Ce mi-au răpit și daru-ți și favoarea, Ci lipsa chiar prin care-s mai bogată, Un pururi ochi cerșind și-o limbă-astfèl, Că-s mîndră că n-o am, chiar de neavînd-o, Iubirea ți-am pierdut. LEAR: Mai bine
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
folosind cuvântul cu pricina într-un discurs ce susține desființarea cenzurii ca instituție. "Dispariția cenzurii n-a fost proclamată decât pentru a se decreta omniprezența ei. În loc de niște organisme care măcar se puteau număra însărcinate până acum cu această funcție dezonorantă pentru orice societate civilizată, cenzura se instalează peste tot, începând cu autocenzura scriitorului și artistului și continuând cu toate colectivele [...] Principiul, ni se spune și în discursul amintit și în Hotărârea finală, este ca "cenzura de tip administrativ, birocratic, dinafară
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
85 În fine, un ultim gest de "onoare" ar fi fost dacă, cel puțin, Rusia ar fi avut curajul să ne ceară să dăm Basarabia de bunăvoie. Dar marile puteri, de felul Rusiei, sunt lașe, ele recurg totdeauna la mijloace dezonorante, la viclenii și trădări. Răspunsul nostru, spune, apăsat și demn, Eminescu, nu poate fi decât acesta: "De bunăvoie niciodată, cu sila și mai puțin." El se adresează diplomaților și guvernanților noștri că acesta este adevăratul drum al politicii naționale, chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
cu tulburări de comportament sau chiar mentale. De la astfel de „educatori" te poți aștepta la manifestări din cele mai dăunătoare procesului educațional: agresiuni verbale și fizice asupra elevilor, solicitări de servicii sau bunuri de la elevi și părinți, utilizarea unui comportament dezonorant. Greșeli cu urmări grave se fac la angajarea în învățământ a maiștrilor instructori, cei ce desfășoară lucrările practice cu elevii. Lipsiți de o minimă pregătire psihopedagogică și metodică, inculți și fără o educație elementară, mulți dintre ei folosesc în relațiile
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
aflat la începutul carierei sale, cu o bună pregătire de specialitate, dar lipsit de aptitudini didactice, nu se bucură de autoritate în fața elevilor, fumează împreună cu ei, iar la partidele de fotbal din curtea școlii, ucenicii îi adresează cuvinte și expresii dezonorante și chiar înjurături. Este ușor de imaginat ce fel de maniere pot dobândi elevii de la un asemenea educator! Cei ce răspund de destinele învățământului și au abilități de control și de decizie trebuie să ia măsuri drastice în asemenea cazuri
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
afirmării profesionale, familiale și sociale. Diplomele școlare, universitare, postuniversitare și chiar titlurile academice nu reprezintă întotdeauna și o garanție a educației elementare, inițiale. Poți întâlni, din păcate, oameni titrați și înzorzonați cu înalte funcții nepoliticoși, cu atitudini și manifestări dizgrațioase, dezonorante. Să ne amintim doar cazul magistratului, intens mediatizat, care își arăta goliciunea dorsală vecinilor cu care se afla în conflict. În astfel de cazuri educația primară deficitară s-a dovedit a fi un fundament șubred pe care nu s-a
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
cât ruptura pe care o instituie formidabila difuziune socială a aspirațiilor democratico-individualiste către satisfacțiile materiale și traiul bun. La urma urmelor, valorizarea calității nu generează nicio atitudine sistematică, nici chiar în rândul păturilor superioare. În societatea de hiperconsum, nu este dezonorant să cheltuiești cu larghețe într-o parte și să economisești în alta, să cumperi când dintr-un magazin select, când dintr-un supermagazin, iar comportamentele eclectice sau decoordonate au devenit legitime. Obligația de a cheltui cu scopuri de reprezentare socială
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
cu adevărat potriviți: bucuria, deliciul sau starea de bine - pe care traducerile le exprimă și prin termenii de voluptate, delectare, tot atâtea navigări posibile în apele hedoniste. 3 Neînțelegerea iscată de pe urma unei bune reputații. De fapt, Prodicos se sustrage clasamentelor dezonorante datorită unei neînțelegeri; este vorba despre buna reputație de care se bucură grație unui text antologic realizat de el și prezentat sub titlul Alegerea lui Heracle, ca și cum ar constitui în sine o lucrare programatică a filosofului. Nici vorbă de blănuri
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
o epocă de înflorire a dreptului comercial deoarece romanii nu distingeau între dreptul civil și cel comercial, recurgând la adaptarea unor contracte civile cerințelor specifice activității comerciale, astfel încât dreptul civil a rămas un drept unitar; mai mult considerau activitatea comercială dezonorantă. b. Perioada evului mediu Prăbușirea Imperiului Roman a fost însoțită și de dezmembrarea sistemului de drept, dreptul unitar roman fiind înlocuit cu reguli de drept proprii fiecărui stat-cetate: Veneție, Milano, Pisa etc. Comercianții și meseriașii din aceeași ramură de activitate
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
durere autoflagelatoare de Klapka. Cel din urmă se supune și tace (în discuția prezentă, însă și în momentele dramatice, rememorate, ale trădării celor trei tovarăși de arme cu care plănuise să dezerteze), din dragostea pentru familie, în numele căreia săvîrșește toate actele dezonorante, trădarea și sperjurul. Ca o reverberație, în povestire, a momentului inițial al execuției prin spînzurare, Klapka emite discursul terifiant axat pe imaginarul barbar al pedepsei, care împînzește gîndul eroului. "Pădurea spînzuraților", reflectată cu spaimă nedisimulată în relatarea cehului, devine laitmotivul
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
logică proprie însă) ca o soluție de onorabilitate, ca o reintrare în rîndul lumii, pe calea mondenității. Zece ani de trudnică practică medicală nu ar fi echivalat în cîștig promisiunea fabuloasă a Salemei acesta fusese, explicit, motivul reprezentînd pactul său dezonorant. "Reparația" pare a se produce printr-un matrimoniu în care doctorul responsabil și matur, pentru întîia oară dominator, în sensul sugerat de etimologie, este el cel care oferă. Palatul Barodin, răsplata maculată pentru viața ignobilă pe care o impusese tînărului
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
ces care presupune și restituirea zestrei. Virginitatea între onoare și șantaj Moralita tea sexuală conjugală a îmumbrăcat întotdeauna o dublă semnificație: mas cu li nă și feminină. Dacă imoralitatea feminină a fost pri vi tă ca o greșeală gravă și dezonorantă, desfrâul masculin a fost, la rândul său, privit doar ca o banalitate cotidiană. În același timp, două construcții sociale rămân operan te de-a lungul se co le lor: pu ri ta tea sexuală feminină și virilitatea masculină. codul moral
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pescarul a vândut de la mărgelele de urmuz și dimensiuni de alagea și până la ii, basmale, batiste, și chiar șervetele din bucătărie și plap ma de pe pat. A risipi zestrea sau a vinde lucrurile din casă constituie o con dui tă dezonorantă din partea partenerului. Economia, și așa precară, a multor cupluri nu supraviețuiește în atare condiții. Din acest motiv, soția cere ajutorul celordin jur pentru a-și salva zestrea sau a prezerva patrimoniul familiei. Neaga din Vlăiculești, județul Ialomița, își acuză soțul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
gâlcevitoare și ne supusă bărbatului“. Apoi fiecare vecin ada u gă mici de talii, plecând de la ceea ce fiecare consideră ne firesc în compor ta men tul aces te ia. Punc tul comun al tuturor mărturiilor îl constituie con dui ta dezonorantă care con tri buie la „de făimarea“ soțului în mahala. Toți vecinii revin asupra necinstei provocate de ocă ri le pe care Marica le stri gă în gura mare în casă, în curte, în uliță, la cârciumă, în auzul tuturor
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ca re pe care so țul ar fi trebuit să le suporte. Des frâul conjugal masculin constituie numai în 12 cazuri obiectul unei pe ti ții. El îm bra că mai degrabă o formă econo mi că și nu una dezonorantă, căci soția intră în pa ni că atunci când economia cuplu lui se sub ția ză pe zi ce trece. Aman ta devine prio ri ta tea și soțul de tur nea ză toată puterea lui de muncă către casa acesteia
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
a bigamiei. După Pravilă o asemenea legătură se pedepsește foarte aspru, fie cu tăierea capului, fie cu închisoarea la ocnă și confiscarea averii, căci legea consideră că numai are nevoie de avere din moment ce și-a pierdut cinstea. Apoi un ritual dezonorant se pune în aplicare pentru a arăta tuturor rușinea și gravitatea păcatului comis. Bărbații bigami sunt plimbați „pre ulițe cu pielea goală, șezînd călare pre măgari, și-i tot bat cu dooă furci ce torc muierile“. De același tratament beneficiază
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Un membru al familiei face recurs la putere, ce rân du-i ajutorul în instaurarea ordinii în propria casă. Nici preoții căzuți în „greșeală“ nu sunt scutiți de aplicarea pedepsei corporale, numai membrii clasei nobiliare nu „beneficiază“ de această pedeapsă dezonorantă și nici de privarea de libertate în in sti tu ți i le puterii. Bărbaților le este rezervată tot bătaia, numai că maniera de aplicare diferă. Ea îm bracă mai multe forme: bătaia cu toiagul, bătaia la falangă - un par
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
îi scutește pe bigami sau pe adulteri de bătaie, de regulă pedepsele se combină între ele. Darea prin târg presupune plimbarea desfrânatu lui pe uliță, călare pe măgar, cu strigarea faptei. Impactul vizual și auditiv este foarte puternic, iar caracterul dezonorant devansează durerea fizică, el pune în lumină fapta reprobabilă pe care o prohibește. Din aceeași categorie de pedepse face parte și „punerea în jug“. Înființată de Alexandru vodă Ipsilanti, îndeosebi pentru cei care nu merg la biserică și nu respectă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
descris de M. Foucault, cel românesc nu are în spate o ideologie, nici teoreticieni, dar starea închisorilor este practic aceeași. Lipsa fondurilor necesare întreținerii sau construirii altora reprezintă justificarea principală a puterii. Pedeapsa-dezonoare Pedepsele sunt percepute de unii bărbați ca dezonorante. Expunerea în piața publică cu strigarea faptei săvârșite atrage disprețul comunității masculine. Acest sentiment al onoarei apare mai puțin în lumea femeilor. Dacă bărbații consideră bătaia drept un lucru dezonorant, femeile nu cer decât milă și iertare fără să-și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
a puterii. Pedeapsa-dezonoare Pedepsele sunt percepute de unii bărbați ca dezonorante. Expunerea în piața publică cu strigarea faptei săvârșite atrage disprețul comunității masculine. Acest sentiment al onoarei apare mai puțin în lumea femeilor. Dacă bărbații consideră bătaia drept un lucru dezonorant, femeile nu cer decât milă și iertare fără să-și exprime poziția. Ele nu se plâng niciodată, ci mai curând încearcă diferite tertipuri pentru a scăpa. Bătuți la rândul lor pentru că-și bat nevestele, bărbații acceptă în fața instanței zapisul de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
la Viena în primăvara anului 1876, să declare: suntem hotărâți a ne face uciși până la cel din urmă mai curând decât să ne supunem unei hotărâri contrare dorințelor noastre...Nu este putere umană în stare să ne readucă sub jugul dezonorant al Turciei. 56 Nicolae Ciachir, în Războiul pentru Independența României, îl situează pe Mihail Kogălniceanu un patriot exemplar și un luptător demn în măsură de a ridica patria sa în rândul statelor independente. O lucrare importantă în ceea ce privește cunoașterea evenimentului din
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
trebuie socotită ca o graniță de oportunitate politică și războinică, așadar temporară. Fire optimistă, omul politic bazându-se pe forța dreptății, considera că România întregită se va reface 55. Cedarea fără luptă a teritoriului național a fost considerată o soluție dezonorantă pentru clasa politică și în special pentru monarhie. În aceste împrejurări, Carol al II-lea a fost nevoit să renunțe la tron56. Măsurile luate de Carol al II-lea, desființarea partidelor politice și anularea activității corpurilor legiuitoare, amplificate din septembrie
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
trebuie socotită ca o graniță de oportunitate politică și războinică, așadar temporară. Fire optimistă, omul politic bazându-se pe forța dreptății, considera că România întregită se va reface 55. Cedarea fără luptă a teritoriului național a fost considerată o soluție dezonorantă pentru clasa politică și în special pentru monarhie. În aceste împrejurări, Carol al II-lea a fost nevoit să renunțe la tron56. Măsurile luate de Carol al II-lea, desființarea partidelor politice și anularea activității corpurilor legiuitoare, amplificate din septembrie
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
la Viena în primăvara anului 1876, să declare: suntem hotărâți a ne face uciși până la cel din urmă mai curând decât să ne supunem unei hotărâri contrare dorințelor noastre...Nu este putere umană în stare să ne readucă sub jugul dezonorant al Turciei. 56 Nicolae Ciachir, în Războiul pentru Independența României, îl situează pe Mihail Kogălniceanu un patriot exemplar și un luptător demn în măsură de a ridica patria sa în rândul statelor independente. O lucrare importantă în ceea ce privește cunoașterea evenimentului din
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
de urgență". Japonezii sunt sătui de politică. La ultimele alegeri legislative, rata de participare la vot a fost de 62,5%. Singurul lucru care-i preocupă cu adevărat este șomajul. Pentru un japonez, a fi șomer este un lucru extrem de dezonorant, de aceea mulți se sinucid. În sistemul lor paternalist, întreprinderea a fost tot timpul o adevărată familie. A o pierde înseamnă o durere de nesuportat. Or, 3,5 milioane de oameni sunt în această situație și numărul lor încă nu
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]