787 matches
-
două sfere până la teoria rupturii lor complete. Să observăm că autoarea are un subcapitol în care expune momente semnificative ale acestei tipologii, din istoria gândirii (juridice și etice) românești. După explorarea și exploatarea informațională a temei (și teoriilor) din perspectivă diacronică, autoarea trece la a doua mare perspectivă, cea sincronică (deci sistematică și logică). Sunt analizate pe rând cele două sfere comparate. Ele sunt prezentate prin utilizarea unor criterii consistente și specifice. Căci, morala este analizată luându-se ca reper semnificativ
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
acestei realități. Într-un demers dinspre general către particular, dinspre caracteristicile planului uman către individualitățile acestuia, comunicarea se instituie ca termen supraordonat, care-și subsumează limbajul, respectiv limba, ultimele două plasate, de altfel, în această ordine și prin prisma raportării diacronice 1 la acești referenți. Pe de altă parte, actualizarea acestui raport implică trimiterile către planul gândirii, asociat tuturor celor trei termeni ai relației vizate (de aici, alte trei posibile direcții de analiză a raporturilor gândire comunicare, gândire limbaj, gândire limbă
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
copiilor, de ,,rupere a ritmului" activității prin valorificarea unor elemente aparent neasociate/neasociabile conținutului vizat). Din punctul de vedere ale semnificantului, raportul tipic atipic ia, preponderent, forma opoziției normă abatere de la normă (raport doar aparent antitetic, cel puțin din perspectivă diacronică, în condițiile în care generalizarea unei abateri de la normă implică, la un moment dat, impunerea unei noi norme). Principala normă a comunicării (la nivel public și privat) este reprezentată de valorificarea unui cod cunoscut de locutor și interlocutor (și, eventual
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
a asocia un cuvânt cu imaginea pe care-o denumește, a completa o fișă de lucru cu o serie de elemente grafice, corespunzătoare sarcinii formulate de cadrul didactic, a realiza un afiș pentru a anunța un eveniment din grădiniță etc.; diacronic: * evaluarea inițială realizată în primele două săptămâni ale anului școlar, când se adună informații privind stadiul psiho-fizic, intelectual/cognitiv, socio-afectiv etc. al copiilor preșcolari cu care se va lucra; * evaluarea continuă realizată prin valorificarea pe parcursul unei etape 332 a diverse
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
tratată doar sporadic de cercetătorii români dinaintea sa. Pornind de la definirea portretului ca imagine trecută prin filtrul unei convenții, A. analizează dubla determinare a acestuia în funcție de constrângerile textului și de modelele culturale ale epocii. Asociind perspectiva structural semiotică și cercetarea diacronică, lucrarea trasează structura internă a portretului și-i schițează devenirea istorică prin raportare la coduri culturale diferite, fără a neglija rolul formei de comunicare, orală sau scrisă. Remarcabil prin performanțele de sinteză și teoretizare, volumul se distinge și prin plasticitatea
ANGELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285366_a_286695]
-
de rudenie, doar de idei) cu fostul nostru mare monetarist Costin C. Kirițescu) ne oferă o abordare clasică, în stilul unui alt mare specialist român în monedă, Victor Jinga, multidisciplinară, o "socioeconomie a banului", inspirată de Max Weber, o abordare diacronică, aproape o istorie a banilor, conținând însă și elemente de sociologie, antropologie, politologie, biologie, matematică, fizică ș.a., cu tendințe enciclopedice. Personal, mi-ar fi plăcut chiar mai mult curaj, adică o abordare intersau transdisciplinară. Pe întreg parcursul lucrării, autorul pune
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
care Eminescu se detașează de precursori, pentru a dobândi ceea ce se numește „identitatea ascunsă a personalității creatoare”. Autorul crede că poetul a respectat principiile unei estetici romantice. În consecință, analiza creației are în vedere mai ales concordanțele cu aceasta. Investigarea diacronică este unul dintre elementele esențiale ale criticii lui D., care conferă „interpretărilor” sale atributele unei serioase istorii a începuturilor eminescianismului. D. a studiat atent, de asemenea, opera lui T. Maiorescu, C. Dobrogeanu-Gherea și G. Ibrăileanu, fie în monografii separate (G.
DRAGAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286843_a_288172]
-
ale scrierilor dramatice datorate lui Gheorghe Asachi, Costache Negruzzi, Costache Caragiali, B.P. Hasdeu ș.a. (Teatrul. Istorie și actualitate, 1979, Teatrul între civic și etic, 1983) sau ale prozei lui N. Filimon, A. I. Odobescu, Ion Creangă ș.a., descifrați dintr-o perspectivă diacronică, dar mereu raportați la gustul și orizontul de așteptare al actualității. O contribuție aparte o aduce C. în domeniul eminescologiei. În exegezele Eminescu în conștiința critică (1994), Eminescu în perspectivă critică (1997), Eminescu în orizontul criticii (2000), este vădită cumpăna
CUBLESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286544_a_287873]
-
a săvârși o sinteză individuală unică a procedeelor artistice curente în proza populară. Superioară acestui studiu și, desigur, una dintre cele mai importante lucrări ale lui B. este Istoria folcloristicii românești (1974; Premiul „B. P. Hasdeu” al Academiei Române), vastă sinteză diacronică a folcloristicii noastre, prima încercare de ierarhizare a valorilor, de la creatorii de școală și „folcloriștii piloni” până la culegătorii amatori care și-au adus contribuția, cu mai multă sau mai puțină pricepere științifică, dar întotdeauna călăuziți de bune intenții, la adunarea
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
de proporții asupra unei teme controversate, abia atunci repusă în discuție la noi. În contextul epocii, autorul pornește de la definirea fantasticului ca spațiu literar cu un conținut psihologic și o expresie artistică specifice; experiențele creatoare sunt ordonate într-o imagine diacronică. Trimiterile la studiile consacrate fantasticului (Țvetan Todorov, Roger Caillois) contribuie la o mai bună situare a contribuției proprii. Imaginația scriitorilor romantici (1978) folosește un „criteriu” mai larg în individualizarea unei secțiuni a universului poetic romantic, spre a demonstra prezența în
BESTELIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285713_a_287042]
-
fină, astfel încât ceea ce rămâne, la urmă, în volum, să-l reprezinte cu adevărat. Luciditatea maximă a poetului solicită o exegeză critică pe măsură și ridică un semn de întrebare: dacă B. trebuie analizat în evoluția sa, așadar dintr-o perspectivă diacronică, fixând etapele devenirii sale (cum a procedat Tudor Vianu), ori, dimpotrivă, se cere interpretat exclusiv prin prisma volumului Joc secund, mai exact, a ordinii celor trei cicluri de aici (ca la Ov. S. Crohmălniceanu). În primul caz nu se ține
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
asumată nu numai de către adepții declarați ai impresionismului critic, ci și de către cei care l-au ocolit sau chiar l-au repudiat. Exemplele, extrem de numeroase, nu numai că lămuresc fiecare demers teoretic ori taxonomic, dar, în plus, oferă o imagine diacronică asupra unei îndeletniciri care a trecut în cultura noastră de un veac și jumătate. Criticii din care se citează sunt selectați fără predilecții ori idiosincrazii, lăsându-se cititorului posibilitatea de a se decide de partea cui să se situeze, atunci când
BOGDAN-DASCALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285787_a_287116]
-
jumătatea secolului al XIX-lea. Relația dintre mitologia populară românească, pe de o parte, și mitologia pre- și protoromână, pe de altă parte, pare a fi problema cea mai delicată cu care se confruntă cercetătorul care își propune o tratare diacronică a fenomenelor culturii și mentalității populare autohtone. Este vorba despre o lucidă și corectă măsurare a aportului - cantitativ și calitativ - al structurilor și motivelor mitice arhaice în cadrul fenomenului cultural complex al mitologiei române. Poziția maximalistă adoptată de unii cercetători este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mitologie populară vie, evolutivă, un produs cultural sincretic specific, ale cărui straturi suprapuse de-a lungul timpului sunt astăzi greu de decantat. Problema este foarte complexă. Simplificând-o și reducând-o la un model matematic, se poate recepta - în perspectivă diacronică - mentalitatea mitică autohtonă ca fiind o funcție de cel puțin două variabile. Pe de o parte, ea a fost supusă unei evoluții lente, aproape insesizabile, dar continue, datorate evoluției naturale în timp a mentalității populare. O numesc convențional evoluție liniară. Pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Este vorba de un model arhaic și universal de gândire mitică. El este specific mentalității mitice autohtone doar în măsura în care s-a manifestat în forme specifice, câteodată inedite. Acțiunea sa se verifică atât sincronic, pe orizontala spațiului cultural românesc, cât și diacronic, pe verticala timpului, mergând de la vechi mărturii istorice și arheologice până la manifestări mito-rituale aproape con temporane. Pe de altă parte, principiul Ordine și Haos nu acționează întotdeauna singur, ci corelat cu alte principii mitice care alcătuiesc împreună o specifică și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
un tip de mentalitate, cu anume caracteristici (matură, magică, stabilă, lent evolutivă), într-un alt tip de menta- litate (infantilă, ludică, labilă, accelerat evolutivă) să se producă pe direcții greu previzibile și în forme câteodată irecognoscibile. Eludând pentru moment dimensiunea diacronică a evoluției și simplificând mult, s-ar putea vizualiza acest fenomen complex de aculturație prin imaginea unui fascicul luminos care trece dintr-un mediu într-altul cu caracteristici optice diferite. Dar definitorii pentru psihologia infantilă nu sunt numai caracte- risticile
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ca să intre în televiziune. Totuși există ziare și cărți la Budapesta, și chiar mai multe decît în 1848. Să fim pedanți. În sala de mese de la Elysée avem o secvență sincronică a mediasferei noastre europene, și pe străzile Budapestei, una diacronică. În termeni cantitativi, Gutenberg nu încetează să adîncească prăpastia în favoarea sa. Fiecare știe că audiovizualul este un iceberg ale cărui părți scufundate constituie baza scrierilor, scenariilor, script-urilor, comentariilor pieselor etc.; că avem nevoie de literatură ca să ne hrănim producția de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
intereselor individuale. Mai înainte erau relații calde, aici sunt reci. În ultimele sale lucrări Tönnies se orientează către o aplicare istorică a teoriei sale. Cele două categorii fundamentale devin tipuri de societăți concrete și istorice pe care le putem compara diacronic și/sau sincronic. 2. Gemeinschaft und Gesellschaft Dar cel mai bine despre Tönnies poate "vorbi" doar Tönnies, așa că să ne apropiem direct de lucrarea sa, încheind astfel prima parte a demersului nostru. Așa cum vor face mulți alți gânditori mai târziu
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
faptul că Tălmăcelul a scăpat flagelului colectivizării. 2.1.3 Populația Datele timpurii despre populația satului Tălmăcel sunt sărace, datorită faptului că rareori se face referire la Tălmăcel în mod independent de Tălmaciu. Populația satului fluctuează foarte mult. O imagine diacronică a mărimii populației ne-o oferă lucrarea Mărginenii Sibiului: astfel, în secolele XV-XVII se înregistrează o spectaculoasă creștere demografică, în ciuda perioadei extrem de frământate și în ciuda molimelor (de la 10 familii în 1488, la 232 de familii în 1722). La începutul secolului
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ei, dar și prin prisma modificărilor produse în cadrul acesteia în urma proceselor de industrializare și urbanizare, cu care este asociată modernitatea la nivel macrosocial. Așa încât le voi analiza în linii generale pe fiecare. Dacă abordăm modernitatea în sens larg, macrosocial și diacronic, principalele dimensiuni ale acesteia sunt industrializarea, urbanizarea, dezvoltarea modului capitalist de viață, constituirea statelor naționale, raționalizarea activităților prin organizări birocratice și secularizare. Definițiile date modernității sunt nenumărate, dar pentru a evoca aici doar una din cele clasice cea a lui
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a două schimbări sociale simultane: transformarea regimului de proprietate si extinderea drepturilor cetățenești. Începând cu 1989, România și-a asumat și ea responsabilitatea celor două schimbări. Referatul de față urmărește îndeaproape prima dintre cele două, încercând să realizeze o imagine diacronică și sincronică a proprietății funciare în România. Discuția asupra proprietății funciare este extrem de relevantă în cadrul unui demers care urmărește identitatea etnică și culturală și schimbările sociale ce schimbă fața ruralului românesc actual. Realitățile se întrepătrund într-un mod complex. Identitatea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
modalitate de reducere a sărăciei. Iată de ce e atât de important de analizat ruralul românesc din perspectiva drepturilor de proprietate asupra pământului. Demersul este atât unul teoretic, cât și practic. După o scurta definire a proprietății, am încercat să analizez diacronic transformările pe care le-a înregistrat proprietatea în mediul rural românesc, de la formele ei arhaice (satul devălmaș) și până astăzi. Accentul a fost pus pe transformările care au avut loc în regimul proprietății private în România, după acel punct de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
19, 1. Bucur, Corneliu. 1977a. Noi dovezi etno-lingvistice ale permanenței populației autohtone în Mărginimea Sibiului, în Repere Sibiene, Sibiu. Bucur, Corneliu. 1977b. Noi contribuții etnologice la stabilirea profilului istorico-cultural al populației românești, în Repere Sibiene, Sibiu. Bucur, Corneliu. 1985. Coordonate diacronice ale modului de viață zonal în secolele XI-XX, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Bucur, Corneliu. 2003. Civilizația Mărginimii Sibiului. Istorie-patrimoniu-valorizare muzeală. Sibiu: Editura "Astra
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în structura semantica), prin echivalentă sau chiar adaptare (punerea în relație a unor structuri socio-culturale). Autoarea avertizează că granița dintre aceste procedee nu este întotdeauna clar trasata. Neutralizarea prin alegerea unui heteronim general sau aproximativ, ce anulează conotațiile unității-sursă, interferențele diacronice sau diastratice (transferul unor unități ce aparțin altui nivel sau registru al limbii) sunt aspecte ale adaptării care sunt frecvente mai ales in traducerile mai noi ale Bibliei și se remarcă și în cazul restrâns al traducerii numelor divine. Capitolul
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
care cuprindea sclavii la fel ca și părinții, fiii, dar și proprietățile deținute, moștenite sau câștigate. În al doilea rând, oikos-ul era o unitate religioasă aparținând unui cult. În al treilea rând, reprezenta un rezultat al primelor două, o unitate diacronică, care acorda atenție atât străbunilor, dar mai ales urmașilor, evident bărbați. (B.S. Strauss, „Oikos/Polis: Towards a Theory of Athenian Paternal Ideology”, articol în Aspects of Athenian Democracy, Classica et Mediaevalia Dissertationes XI, Museum Tusculanum Press, University of Conpenhagen, 1990
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]