276 matches
-
dintre filologia clasică și cea comparativa, dintre lingvistică și etnopsihologie, metoda comparativa în lingvistică, distincția între "limba în abstracto" (în termeni saussurieni: langage) și "limba în concreto" (langue, pe de o parte, si parole, pe de altă), între sincronie și diacronie ("punctul de vedere peritetic" și cel "anatetic"), între limba națională, literară și dialecte, inclusiv chestiunea limitelor între dialecte (în care Hașdeu s-a dovedit un precursor al geografiei lingvistice), distincția între "amestecul primar" (în termenii lui Ascoli: influență substratului) și
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
10 (2); 14 (2); 21 (2); altfel; ambiție; amintire; anchetarea faptei; animal; anume; aprilie; așteptare; astră; august; 9 august; autenticitate; axă; benefică; bîrfă; bună; ceas; cerută; ceva important; cifra; cinci; colț; cununie; curiozitate; dacă; o dată; decembrie; 6 decembrie; desigur; destin; diacronie; dor; dorită; douăzeci; e clar ceva important; epocă; evenimente; exact; exactă; fată; față; februarie; 15 februarie; fixa; ghinion; ianuarie; ieri; informație; interval; istorie; iunie; 2 iulie; încă o zi; înmînată; însemnare; întocmai; lege; loc; localizare în timp; loto; luat; mapă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Cameliei și lui Ionuț Cuprins Cuvânt înainte de Ștefan BORBÉLY / 9 Mulțumiri / 21 Introducere / 23 1. Topografia unui sentiment estetizat. Teroarea, între reflecție și analiză / 33 1.1. O radiografie conceptuală. Distincția dintre "teroare" și "groază" / 33 1.2. Teroarea în diacronie. Evoluția modelului în literatura universală / 41 1.3. Defazări și sincronizări. Alternative ale terifiantului autohton / 68 2. Teroarea în narațiune. Convenții și inovații în literatura română / 101 2.1. Prefigurări. Letopisețul Țării Moldovei de Miron Costin / 101 2.2. Teroarea
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
în măsura în care mi-a permis spațiul, să realizez o radiografie conceptuală a terorii scripturale, vă propun, în continuare să fim atenți la subtilele metamorfoze pe care le cunoaște ideea, aplicate tendințelor de dezvoltare istorică a literaturii universale. 1.2. Teroarea în diacronie Evoluția modelului în literatura universală Înainte de a trece în revistă scriitori și opere, trebuie să precizez că generarea unei stări de anxietate în psihicul lectorului prin intermediul narațiunii nu poate fi complet separată de intenția auctorială. Se întâmplă extrem de rar (în
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Tragedii mai puțin reușite, dar având în centru același model de răzbunări sângeroase într-o atmosferă terifiantă, se găsesc și la alți dramaturgi din epocă: Cyril Tourneur, Thomas Middleton etc. 21 Pentru o descriere pertinentă a romanului gotic, urmărit în diacronie, cf. Punter, 1980: passim. 22 De altfel, trebuie punctat caracterul excesiv al eului creator walpolian, oglindă a idiosincrasiilor eului biografic. Vorbind despre aceasta în cadrul celebrelor conferințe A. W. Mellon găzduite de National Gallery of Art din Washington, Wilmarth Sheldon Lewis
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
posibile și să o formulăm pe cea mai corectă dintre acestea, ajutându-ne de criteriul judecăților de gramaticalitate. Acest demers nu este posibil pentru un stadiu de limbă încheiat, care oferă spre examinare doar material scris. Abordarea dinspre sincronie înspre diacronie permite însă formularea unui set coerent de teste sintactice în sincronie care să fie extinse înspre, și adaptate la, diacronie. Cadrul teoretic al lucrării este Programul Minimalist al Gramaticii Generative, în varianta dezvoltată după anii 2000 (Chomsky 2000 și urm
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
nu este posibil pentru un stadiu de limbă încheiat, care oferă spre examinare doar material scris. Abordarea dinspre sincronie înspre diacronie permite însă formularea unui set coerent de teste sintactice în sincronie care să fie extinse înspre, și adaptate la, diacronie. Cadrul teoretic al lucrării este Programul Minimalist al Gramaticii Generative, în varianta dezvoltată după anii 2000 (Chomsky 2000 și urm.); adoptăm de la Chomsky (2000) ideea că relațiile sintactice se stabilesc printr-un proces de ACORD (scrierea cu capităluțe trimite către
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
extinzând intuițiile privitoare la stadiul actual de limbă asupra limbii vechi și aplicând diagnostice sintactice similare care ne vor ajuta să surprindem principalele fenomene de schimbare sintactică relevante pentru tema cercetării de față, ordinea constituenților. Cu alte cuvinte, pătrundem în diacronie dinspre sincronie, cu convingerea că o analiză sincronică cât mai exactă este una dintre etapele indispensabile înțelegerii schimbărilor diacronice. IV O analiză diacronică și comparată a deplasării verbului în limba română În capitolul de față ne propunem să analizăm o
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
text în parte ca în cazul inversiunii după tipul de auxiliar (v. §3.2.1.2 supra), acest tip de interpretare fiind la îndemâna oricui prin exploatarea datelor din tabel, ci mai degrabă o serie de observații de interpretare, care privesc diacronia fenomenului V2 în română. Tabelul 3 - Asimetria propoziție principală / propoziție subordonată în distribuția V-la-C Secol Text V-la-C: Propoziție principală V-la-C: Propoziție subordonată V-la-C: Ambiguu (subordonare fără marcă / subordonare cu că fără regent) V-la-C: TOTAL V-AUX V-CL-AUX V-AUX V-CL-AUX
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
la distribuția fenomenului V-la-C. Asimetriile de acest tip au fost considerate un diagnostic sintactic relevant pentru includerea limbilor romanice vechi în categoria de limbi cu o gramatică V2 relaxată, concluzie care se poate extinde și la analiza românei vechi. În ce privește diacronia românei vechi, se poate observa o diferență importantă între cele două faze ale românei vechi: eliminarea inversiunii V-(CL-)AUX în textele de după 1650. Acest rezultat susține dihotomia între două perioade ale românei vechi (v. Timotin 2016 și bibliografia) și
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
1997), româna dispune și de construcția cu recomplementare / dublarea complementizatorului (cf. Fontana 1993) să... să, analizată în aceeași manieră - deși am făcut o serie de observații privitoare la sintaxa construcției cu recomplementare să... să, atât în sincronie, cât și în diacronie, subiectul este departe de a fi epuizat; această construcție merită, cu siguranță, o cercetare mai detaliată, în viitor adverbele clitice / semiadverbele - adverbele clitice (mai, cam, și, prea, tot) au fost analizate drept centre sintactice care se generează în domeniul flexionar
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Tenses and Scrambling in Old Romanian", comunicare la SyntaxLab, Universitatea din Cambridge, 11 februarie. Dragomirescu, A. 2015a. "Există trăsături slavone în sintaxa limbii române? Două studii de caz / Are there Slavonic Features in the Syntax of Romanian? Two case studies", Diacronia 1, 1 http://dx.doi.org/10.17684/i1A3ro / http://dx.doi.org/10.17684/i1A3en Dragomirescu, A. 2015b. "The Diachronic Relation between de nespus (of unspoken) and nespus de (unspoken of) "Very"", în: Pană Dindelegan et al. (eds) 2015
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Tenses", în: SOR 2016 (sub tipar). Zafiu, R., Croitor, B., Mihail, A. M. (eds) 2009. Studii de gramatică. Omagiu Doamnei Profesoare Valeria Guțu Romalo. București: Editura Universității din București. Zafiu, R., Dragomirescu, A., Nicolae, A. (eds) 2014. Limba română: Sincronie și diacronie în studiul limbii române. Vol. I. Gramatică. Fonetică și fonologie. Istoria limbii române.București: Editura Universității din București, 191-201. Zamfir, D.-M. 2005. Morfologia verbului în dacoromâna veche (secolele al XVI-lea - al XVII-lea). Vol. I.București: Editura Academiei Române
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
într-un cod mai umoristic, problemele legate de tehnoredactarea computerizată a jurnalelor. IV.2. La apa Vavilonului Eugen Simion recurge la modelele oferite de Stendhal și Flaubert pentru a împărți în două categorii tipurile de jurnale. Stilul lui Stendhal presupune diacronie, spontaneitate, originalitate, etică, autocunoaștere și autoperfecționare, anticalofilie, iar stilul lui Flaubert înseamnă livresc, epic fictiv, calofilie, construcția atentă, menit unui receptor. "Într-o literatură fără regulă (literatura subiectivă) și într-un gen literar în care se manifestă pe față oroarea
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
literară, ăn sensul preferinței exclusive pentru cea dintâi, am reușit să ne impunem opțiunile estetice, să schimbăm scară de valori și să-i citim pe clasici ca si cum ne-ar fi fost contemporani. O mână de ajutor ne-a dat structuralismul. Diacronia era parțial suspendată și, o dată cu ea, falsele legități introduse de marxism an istoria literaturii. ăntorcăndu-mă la miza adevărată a polemicii noastre din anii '60, trebuie să recunosc că ea ne depășea cu mult atât posibilitățile asa-zicănd obiective de exprimare, ăn
O idiotenie periculoasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17420_a_18745]
-
critic pentru a fi istoric". Iar Hans Georg Gadamer, în consens, are rezerve față de obiectivismul atît de frecvent pe planul reconstituirii epocilor revolute. întrucît se raporta la valori, apare firească atracția lui G. Călinescu față de o abordare sincronică, inclusă în diacronia inerentă na-rațiunii istorice, la modul unei perspective întoarse dinspre prezent spre trecut. E o lectură inversă, "revoluționară", pe care au practicat-o Roland Barthes și alții. Nemulțumin-du-se a căuta exclusiv sursele, influențele, filiațiile, autorul Istoriei literaturii române de la origini pînă
Nicolae Manolescu față cu poeții romantici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9119_a_10444]
-
tristă. Dacă însă e practicată de un Dali - autorecomandîndu-se, pe drept cuvînt, geniu - spectacolul are pe lîngă procentul ridicat de farsă histrionică scontata grandoare. Una pigmentînd, din loc în loc, o istorie a artei, care, fără acest ingredient, ar fi doar diacronie plictisitoare. În altă tonalitate, chiar și criminalitatea ca atare a unui Caravaggio are (post factum, se-nțelege) doza ei de bagatelă. În vremuri cumplit-romantice, la o masă de birt ieșean, acidul boem Mărgărit nu-l slăbește o clipă pe unul
Dacă nu-ți plac, te gîtui! by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/14419_a_15744]
-
interpreteze, prin grilă stilistic-textualistă, intimitatea operei literare, în ceea ce are aceasta mai particular, mai specific. Ieșirea din aporiile istorismului este întrevăzută de critic prin apelul la stilistica diacronică (o soluție de compromis metodologic, oarecum, între legile sincroniei și cele ale diacroniei), dar și prin valorificarea unor resurse metodologice de ultimă oră, precum teoria semantică sau statistica lingvistică, metode care sunt puse la contribuție pentru a delimita conceptual și analitic anumite entități stilistice de indiscutabilă importanță și relevanță estetică, precum poemul în
Cealaltă față a criticii literare by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/7020_a_8345]
-
probleme pe care le-a tratat și care nu vor mai putea fi niciodată tratabile fără a ține seama de doctrina sa: formă și substanță în sunetele limbajului, logistică și anti-logistică în gramatică, părțile de vorbire, formă și funcție, sincronie, diacronie și tipologie, universaliile lingvistice și celelalte, logica limbajului și logica gramaticii, tradiție și noutate în știința limbajului, schimbul lingvistic, omul și limbajul său, primatul istoriei, interdisciplinaritatea și limbajul, sens și sarcini ale dialectologiei, socio- și etnolingvistica, limbajul și politica, competența
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
raționale apare tangent la un cult sensibil al trecutului, împărtășind chietudinea unei statornicii: „Sunt conservator (...) în măsura în care, rezemîndu-mă pe sedimentările valorice ale trecutului, gîndesc filosofic la viitor. Conservatorismul meu ține de valoare, de sporul pe care îl aduce în această privință diacronia axiologică”. Dar urmează o precizare revelatoare: „Nu este un conservatorism psihologic”. E vorba mai curînd de o supapă de siguranță a creatorului care nu s-ar îndura a sacrifica proteismul existențialului, prin forța lucrurilor imprevizibil, uimirile pe care le poate
Sub scutul moralistului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4714_a_6039]
-
impresia că, din fericire, pentru împlinirea conștiinței proprii, Bujor Nedelcovici nu e pe de-a-ntregul nici "anacronic", nici "atipic". Căci năzuița imperioasă a ființei d-sale lăuntrice către "perfecțiune", de acea "curiozitate" benefic umană care-l situează în conexiune cu diacronia și cu tipologiile ei, între care cea a solitarului. "Anacronicul" și "atipicul" e nevoit a se confrunta cu istoria tocmai pentru a-și asigura - dar nu în chip absolut, căci ar fi cu neputință - libertatea de conștiință în unicat: "Am
Oponent nu numai prin cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10682_a_12007]
-
datorită aprecierii conform căreia istoria muzicii ar fi o succesiune de fraze consimile epocilor creatoare, perioadelor stilistico-estetice, fraze aflate în consecuție și conexate cu ajutorul semnelor de punctuație. 5. Stranietate căci întotdeauna există un aspect patologic al originalității, dar și căci diacronia artei sunetelor nu este altceva decât o propoziție care, chiar dacă tot ce se transformă și se primenește cunoaște tristețea și neliniștea, nu reclamă nici prezența suspensiei ori a hiatusului, nici a mirării sau a interogației, nu suspină după odihna statornică
... și punctuație by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12117_a_13442]
-
a creației, în atemporal și în iluzia veșniciei. Cu alte cuvinte, coborînd tot mai adînc în preistorie, sculptorul se trezește direct în postistorie. Modernitatea lui se varsă în postmodernitate, timpii diferiți se aglutinează organic, verticala se răstoarnă și devine orizontală, diacronia se preschimbă în sincronie și succesiunea în simultaneitate. Suprafața obiectelor recente capătă strălucire și volubilitate proprie, lemnul se transformă în bronz, este împodobit cu materiale compozite și exuberante, munții se văd prin golul cercurilor imponderabile, păsările zboară asemenea acelora din
Sculptura, de la natură la sens by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7112_a_8437]
-
vorba de Alecsandri. Farmecul și autoritatea critică stau în „bineînțeles”. E destul să citești „Vin’ în lumea fericită/ Cu voinicul ce te cheamă”, sau „Nici micuță, nici năltuță, / Numai bună de drăguță”, ca să înțelegi cât de prostesc e diprețul pentru diacronia literaturii. Eminescu se trage din Alecsandri și din alți poeți. Meritul lui nu e în nașterea din nimic, ci în ce a făcut din ce a moștenit. Grandea a scos „o grindină” de ziare efemere. Geniu al formulei. Ion Ghica
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2436_a_3761]
-
elemente de jubilație ludica, preluate parcă direct din recuzita unei narații postmoderne. În această convenție intra deopotrivă înscenarea unei cosmogonii de tip cultural, introducerea obiectelor în subtile jocuri intelectuale (asocierea lui Pallady cu Ioana Bătrânu, de exemplu), exaltarea sincroniei în detrimentul diacroniei și, finalmente, integrarea tuturor lucrărilor, prin anularea oricăror specificități rebele, într-o demonstrație unitară. Mai mult decît oricare dintre acțiunile anterioare ale lui Sorin Dumitrescu, acesta expoziție dezvăluie un lucru fundamental: programul spiritual-crestin al Anastasiei este, întîi de toate, o
Transcendentă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17471_a_18796]