2,571 matches
-
2009), în două volume intitulate Teologie și estetică și Ipostazele artei. O altă carte, Biserici și mănăstiri ortodoxe (1988), ilustrează aceleași teze despre perspective multi, inter și transdisciplinare: teologie dogmatică, istoria artelor, culturii și civilizației, poetică, părinții Bisericii. Volumul, Farmecul dialecticii și fenomenologia narativă (2001), conține în mare toate teoriile lui Diaconescu despre roman și natura specifică a epicului. În anul 1996 Universitatea din municipiul Oradea i-a acordat Domnului Profesor Mihail Diaconescu titlul de Doctor honoris causa pentru întreaga sa
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… by http://uzp.org.ro/mihail-diaconescu-un-promotor-al-spiritualitatii-romanesti-autentice-2/ [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
Dionisie Smeritul și Areopagitul, Leontius Byzantinus, Ioan Maxentius și alții. Volumul Antologie de literatură dacoromană. Texte comentate publicat în anul 2003 la Casa de Producție și Editură Corifeu este o completare necesară la tratatul Istoria literaturii daco - romane. Volumul Farmecul dialecticii și fenomenologia narativă (2001) conține teoriile Domnului Mihail Diaconescu despre roman, natura specifică a epicului și „fenomenologia narativă a spiritului românesc”. Ca scenarist și regizor de filme documentare Mihail Diaconescu a realizat serialul Dobrogea creștină. Harta spirituală în 13 episoade
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… by http://uzp.org.ro/mihail-diaconescu-un-promotor-al-spiritualitatii-romanesti-autentice-2/ [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
spre zei, București, 1982; Speranța București, 1984; Depărtarea și timpul, București, 1986; Sacrificiul, București, 1988; Biserici și mănăstiri ortodoxe, București, 1988; Istorie și valori, București, 1994; Prelegeri de estetica ortodoxiei, I-II, Galați, 1996; Istoria literaturii daco-romane, București, 1999; Farmecul dialecticii și fenomenologia narativă, București, 2001. Din referințele critico - istorico - literare la adresa operei și activității Domnului Prof. Univ. Dr. Mihail Diaconescu, făcute de câteva personalități deosebite „Domnul Profesor Mihail Diaconescu este cel mai reprezentativ scriitor al spiritualității românești, începător al scrisului
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… by http://uzp.org.ro/mihail-diaconescu-un-promotor-al-spiritualitatii-romanesti-autentice-2/ [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
li se facă rușine de ei înșiși, că n-au reușit în unionism, monarhism și anticomunism, dincontra, multor intelectuali li se făcu, de pe la colțul de cotitură din 1997 încoace, silă de propriul popor, de viitoarea recuperare a trecutului său! Această dialectică absurdă, a infezabilității, e o prioritate națională să fie examinată din toată materia, deci răsturnată fecund înapoi cu picioarele în sus! O generațiune puturoasă, cum ne-ar sudui din matricea sa țeranul, care viteji am ratat incalificabil tot ce se
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346056658.html [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
sub forma de folclor)” se configurează, potrivit lui Amăriuței, ca o estetică a „stărilor de dor și de urât.” Pentru poet, dorul este infinit, ceea ce iluminează vaste orizonturi către imaginea Firei ilimitate; urâtul este legat de starea de finitudine a lumii. Dialectica unei asemenea gândiri poetice, subliniază comentatorul, vădește mari subtilități; permite stranii și tulburătoare treceri dintr-o ontologie în alta ca în Mortua est, sau O rămâi. Frumosul estetic survine aici (din perspectiva celui ce încearcă să aducă în vizibilul nostru
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu by http://uzp.org.ro/constantin-amariutei-si-inepuizabilul-subiect-al-literaturii-romane-mihai-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
încercare de a întări prin effort speculative demnitatea artei amenințate să piară în sistemul lui Hegel. Alături de reîntoarcerea la mituri, care e, de fapt, o eternă reîntoarcere. Aceste două orientări, după părerea mea, se constituie ca moduri de a rezolva dialectica între filosofie și poezie, moduri radical deosebite, dar unite prin refuzul punctului de vedere hegelian. Istoria ideilor își descoperă mai târziu coerența, istoricul tinde să se confunde cu logical. Ipoteza hegeliană trebuie căutată în poetica simbolistă și postsimbolistă. Tot aici
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Alianta_discreta_si_fecunda_dintre_poezie_si_filosofie_al_florin_tene_1326189591.html [Corola-blog/BlogPost/361909_a_363238]
-
spunând că cel ce scrie cugetări este un donator de sânge la policlinica filosofiei. Cugetarea fiind o ancilla theologiae, până la un punct, devine tributară filosofiei fiindcă aceasta are nevoie de lumina aforismului. În aceste condiții când cugetarea este frisonată de dialectică și aristotelism a fost abordată din plin atât de scriitorii străini, dar și de cei din arealul carpato-danubiano-pontic. Literatura de gen din spațiul limbii române cunoaște mulți scriitori și filosofi care au abordat această formă de exprimare. Printre aceștia sunt
CUGETAREA-ESENŢA FILOSOFICĂ A EXPRIMĂRII UNUI ADEVĂR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cugetarea_esenta_filosofica_a_exprimarii_unui_adevar_al_florin_tene_1326729727.html [Corola-blog/BlogPost/362063_a_363392]
-
absolut al filosofiei, adică pură limită, care este o negație a filosofiei; dimpotrivă sarcina adevăratei filosofii este depășirea absolută a opozițiilor”. Hegel susține că Ființa în sine nu poate fi cuprinsă dar poate fi descrisă, iar metoda acestei descrieri este dialectica. Am văzut că existența judecaților sintetice apriori și a noumenului sunt argumente împotriva empirismului, pentru că este evident că există cunoaștere pe care o avem înaintea oricărei experiențe senzoriale (ex: cercul este rotund, pentru că cercul știu că este rotund fără să
METAFIZICA (1) – „CUNOAŞTEREA” 60X80 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_popa_metafizica_1_constantin_popa_1339404393.html [Corola-blog/BlogPost/341975_a_343304]
-
de credință și de cultură de care avem nevoie ca de aer, apă pământ, foc (Apeiron). Părerile despre antologii sunt - nu ca într-un dualism cartezian, carteziană anxietate - în logica unei filosofii nemoniste, ci a unui dualisn shopenhaurean, într-o dialectică eristică, - ca artă de a vorbi în contradictoriu, numai de dragul de a avea întotdeauna dreptate. Păreri pro și contra. Și totuși ... mai bine e să punem ceva în locul acela, în golul acela cât un hău! Și ... să nu ne resemnăm
NOI APARIŢII EDITORIALE. ANTOLOGIA DE POEZIE ARTĂ SFÂŞIATĂ! ( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI).COORD. VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Noi_aparitii_editoriale_antologia_de_poezie_arta_sfasiata_73_de_poeti_contemporani_coord_valentina_becart.html [Corola-blog/BlogPost/351049_a_352378]
-
urmă această operă a început a fi cunoscută în restul continentului. Fiindcă important este că în creația lui sunt puse unele din cheile cele mai adânci ale modernității poetice, și într-o manieră foarte specială ceea ce Mario Luzi a numit “dialectica dintre existență și esență”, adică necesarul interschimb dintre experiența vitală însăși și fondul ontologic în care această existență se înscrie. De echilibrul, de solidaritatea dintre aceste două planuri, depinde cuvântul poetic; o dialectică, într-adevăr, “fără de care - adaugă Luzi - poezia
ANDRES SÁNCHEZ ROBAYNA, EUGEN DORCESCU ÎNTRE ESENŢĂ ŞI EXISTENŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_intre_esenta_si_exist_eugen_dorcescu_1331565729.html [Corola-blog/BlogPost/354520_a_355849]
-
foarte specială ceea ce Mario Luzi a numit “dialectica dintre existență și esență”, adică necesarul interschimb dintre experiența vitală însăși și fondul ontologic în care această existență se înscrie. De echilibrul, de solidaritatea dintre aceste două planuri, depinde cuvântul poetic; o dialectică, într-adevăr, “fără de care - adaugă Luzi - poezia, cel puțin în accepțiunea noastră, nu s-ar produce”. Cititorul nu doar asistă, în Poemas del viejo - Poemele bătrânului, la această dialectică, ci se cufundă în ea, o simte agitându-se în conștiință
ANDRES SÁNCHEZ ROBAYNA, EUGEN DORCESCU ÎNTRE ESENŢĂ ŞI EXISTENŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_intre_esenta_si_exist_eugen_dorcescu_1331565729.html [Corola-blog/BlogPost/354520_a_355849]
-
echilibrul, de solidaritatea dintre aceste două planuri, depinde cuvântul poetic; o dialectică, într-adevăr, “fără de care - adaugă Luzi - poezia, cel puțin în accepțiunea noastră, nu s-ar produce”. Cititorul nu doar asistă, în Poemas del viejo - Poemele bătrânului, la această dialectică, ci se cufundă în ea, o simte agitându-se în conștiință, între senechismul*** (aici uneori foarte strict), pe care orice meditație asupra finitudinii îl implică, în mod necesar, în tradiția noastră, și un acut sentiment al dramei, nu mai puțin
ANDRES SÁNCHEZ ROBAYNA, EUGEN DORCESCU ÎNTRE ESENŢĂ ŞI EXISTENŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_intre_esenta_si_exist_eugen_dorcescu_1331565729.html [Corola-blog/BlogPost/354520_a_355849]
-
doua scrisoare pierdută sau Trenul togolez nu oprește la Paris , Palimpsest TRADUCERI și PREMIUL FUNDAȚIEI „ANDREI BANTAȘ” Ana-Maria Brezuleanu, Magda Achim, Marină Vraciu, Leonte Ivanov - Lev Tolstoi, Sonata Kreutzer și alte povestiri, Polirom Andrei Corbea - Max Horkheimer, Theodor W. Adorno, Dialectica Luminilor, Plural Ștefana și Ioan Pop-Curșeu - Gilles Deleuze, Cinema I. Imaginea-mișcare, Tact Irina Horea - J. M. Coetzee, Miezul verii, Humanitas Fiction Dinu Luca - Mo Yan, Obosit de viață, obosit de moarte, Humanitas Fiction Radu Gabriel Pârvu - Arthur Schopenhauer, Lumea că
A ÎNCEPUT ÎNSCRIEREA CĂRŢILOR 2013 PENTRU PREMIILE UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Mm_news_a_inceput_inscriere_mihai_marin_1390402422.html [Corola-blog/BlogPost/347538_a_348867]
-
vieții în Iisus Hristos. Secularizarea sau dușmanul religiilor, cum o numește Părintele Profesor Alexander. Schmemann, este văzută ca producție a unei minți individualiste și hedoniste pentru care bucuria unirii cu Iisus Hristos în Biserica Sa este o simplă și irelevantă dialectică. O lume pentru care tehnica a devenit noul dumnezeu, iar pântecele, etosul de a fi. Sudarea de materie face imposibilă corijarea unui comportament moral alterat, întrucât nu poate fi conștientizat 5. Transformarea lui Dumnezeu într-o proiecție umană a credinței
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – ŞTEFAN ILOAIE, RELATIVIZAREA VALORILOR MORALE. TENDINŢELE ETICII POSTMODERNE ŞI MORALA CREŞTINĂ, COLECŢIA “BIOETICA”, EDITURA RENAŞTEREA, CLUJ-NAPOCA... de STELIAN GO by http://confluente.ro/stelian_gombos_1432551000.html [Corola-blog/BlogPost/361021_a_362350]
-
Nietzsche:”In concep’ia lui(a lui Euripide n.n.),efectul produs de tregedie nu avea niciodată drept cauză anxietatea epică,puterea de atracție a incertitudinii cu privire la subiectele peripețiilor eventuale,ci scenele mărețe,pline de lirism retoric,în care pasiunea și dialectica eroului principal(s.n)se întindeau și se umflau ca năvala de ape a unui fluviu. Totul era făcut să pregătească nu acțiunea, ci pateticul și ceea ce nu pregătea pateticul era respins”. Dacă Blaga numea ”Miorița” ”Imn cu pervaz de
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENȚEI TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ-O EROARE MORALĂ ȘI ESTETICĂ.ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1496378734.html [Corola-blog/BlogPost/380098_a_381427]
-
2009), în două volume intitulate Teologie și estetică și Ipostazele artei. O altă carte, Biserici și mănăstiri ortodoxe (1988), ilustrează aceleași teze despre perspective multi, inter și transdisciplinare: teologie dogmatică, istoria artelor, culturii și civilizației, poetică, părinții Bisericii. Volumul, Farmecul dialecticii și fenomenologia narativă (2001), conține în mare toate teoriile lui Diaconescu despre roman și natura specifică a epicului. În anul 1996 Universitatea din municipiul Oradea i-a acordat Domnului Profesor Mihail Diaconescu titlul de Doctor honoris causa pentru întreaga sa
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_prof_stelian_gombos_1349770143.html [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
Dionisie Smeritul și Areopagitul, Leontius Byzantinus, Ioan Maxentius și alții. Volumul Antologie de literatură dacoromană. Texte comentate publicat în anul 2003 la Casa de Producție și Editură Corifeu este o completare necesară la tratatul Istoria literaturii daco - romane. Volumul Farmecul dialecticii și fenomenologia narativă (2001) conține teoriile Domnului Mihail Diaconescu despre roman, natura specifică a epicului și „fenomenologia narativă a spiritului românesc”. Ca scenarist și regizor de filme documentare Mihail Diaconescu a realizat serialul Dobrogea creștină. Harta spirituală în 13 episoade
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_prof_stelian_gombos_1349770143.html [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
scriitori, lingviști și oameni de știință, precum și îmbogățirea domeniului literar cu noi noțiuni introduse de Smarandache nu numai în poezie, dramă, roman (unul dintre romanele sale se intitulează „NonNovel"), dar și în filosofie (introducând termenul de „neutrosofie" - o generalizare a dialecticii lui Hegel), și, desigur, în știință (extension of fuzzy set and logic to neutrosophic set and logic respectively - cu aplicații în fizica cuantică și inteligența artificial). Este interesat de literatura creată cu ajutorul computerelor, de asemenea. Foarte prolific în creația sa
ROMANUL CARE L-A CONTRAZIS PE EINSTEIN de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 by http://confluente.ro/Romanul_care_l_a_contrazis_pe_einstein_rodica_elena_lupu_1330160949.html [Corola-blog/BlogPost/346332_a_347661]
-
Deoarece însăși conștiința e nelipsită în toate elementele operei, neputând fi separată ca atare, tocmai pentru că este o conștiință în sine, cu posibilități de a avea toate condițiile de realizare. Hegel spunea că judecata de valoare se pierde într-o dialectică globală a artei, după cum Kant spunea că judecata de valoare este obiectul unei analize psihologice. Însă amândoi filoziofii au sezisat rezistența artei la sistematizările de tip filosofic, afirmând multitudinea și diversitatea istorică a stilurilor, așa cum Hegel sublinia că libertatea geniului
OPERA ANGAJEAZĂ O CONŞTIINŢĂ, DAR NU SE CONFUNDĂ CU EA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Opera_angajeaza_o_constiinta_dar_nu_se_confunda_cu_ea.html [Corola-blog/BlogPost/356912_a_358241]
-
AU ÎNVINS SCRIITORII CANONIZAȚI DE REGIMUL COMUNIST Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1088 din 23 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului (În bătălia recanonizării au învins activiștii din sistemul propagandei PCR) Imediat după evenimentele din decembrie, potrivit unei dialectici în relație valoare- autoritate, deviată de la traseul indicat de propaganda PCR, la o dezbatere, mai degrabă o bătălie a recanonizării. Operația de re(canonizare) nu înseamnă în spațiul literaturii, altceva decât selectarea, ierarhizarea și consacrarea scriitorilor, mai precis pătrunderea și
ÎN LITEARATURA ROMÂNĂ AU ÎNVINS SCRIITORII CANONIZAŢI DE REGIMUL COMUNIST de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_in_litearat_al_florin_tene_1387780021.html [Corola-blog/BlogPost/363562_a_364891]
-
Werke, Band VII, p.14) În timp ce îl demolează pe Socrate, acest despotic logician care destramă înțelepciunea instinctivă, ușe unică prin care filosofia greacă de până la Nietzsche privise lumea; paradisul fanteziei, pedepsit de biciul silogismelor, îngheață sub veghea nemiloasă a rațiunii. Dialectica optimistă„ a lui Socrate distruge muzica tragediei. Combătându-l pe Rousseau, Nietzsche consideră că, de la natură, omul posedă o fire demonică, predestinată pentru tragic, că el este implacabil sortit să interpreteze veșnic pe scena lumii rolul personajului tragic. Simbolul lui
NIETZSCHE ÎNTRE RĂSĂRITUL ZEILOR ŞI APUSUL LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Nietzsche_intre_rasaritul_zeilor_si_al_florin_tene_1355474571.html [Corola-blog/BlogPost/351707_a_353036]
-
cu necesitate alte lucruri, iar aceste din urmă sunt întemeiate chiar pe lucrurile date. Aristotle realizează, totodată, si o taxonomie a raționamentului. Patru ar fi formele raționamentului: filosofema (raționament demonstrativ), epicherema (raționament dialectic), sofismul (raționament eristic) și aporema (raționament de dialectica bazat pe contradicție). Mileniul al doilea s-a încheiat cu mesajul idețional că filosofia-ca-istorie, adică istoria filosofiei, se scrie că argumentare și explicitare de presupoziții. Mileniul trei începe cu înscrierea istoriei filosofiei „că hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în
Ștefan Vlăduțescu: Mesaj filosofematic şi comunicare asupra filosofemelor. Din manuscrise by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-mesaj-filosofematic-si-comunicare-asupra-filosofemelor-din-manuscrise/ [Corola-blog/BlogPost/339282_a_340611]
-
prin negarea existenței, adică prin transgresarea din realitate, saltul la Nirvana. Dar această ieșire este un salt în gol. Nirvana este nonexistentă. Recunoscând inteligența și frumusețea construcției filozofice a moralismului negativ budist, autorul se întreabă retoric "această subtilă și confuză dialectică, înfățișată sub forma unei exagerate cosmogonii, este cu adevărat mai impunătoare decât recunoașterea simplă, dar tragică a durerii, așa cum o face creștinul?". Despre valorificarea suferinței Nici o cultură, nici o filozofie trecută sau prezentă nu a putut ignora suferința și durerea și
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604283.html [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]
-
de gramatica limbajului vizual. Pentru a înțelege mai bine sistemul gramaticii vizuale vom încerca o structurare schematică a acesteia. Limbajul vizual poate fi aprehendat raportându-ne la cele trei subcategorii componente, după cum urmează: 1) Gramatica vizuală sau elementele vizuale; 2) Dialectica vizuală (simbolism, iconicitate); 3) Retorica vizuală (artele vizuale, publicitatea). Gramatica vizuală este compusă din patru categorii de elemente: fundamentale, componente, dependente și materiale. La rândul lor, fiecare categorie de elemente este structurată pe subcategorii vizuale. În capitolul 3, Expresia spațio-temporală
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Cristina_lauric_timp_si_spa_cristina_lauric_1368696786.html [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
nu numai un deziderat, ci și o necesitate. Toate puterile minții aparțin atât energiei, cât și esenței sale. Puterea de cunoaștere și cugetare lucrează în minte (mintea ca energie) cu imagini și gânduri, fiind numită fie rațiune - când e discursivă, dialectică -, fie intelect - când sesizează diferite elemente de percepție -, fie inteligență, înțelegere - când surprinde sensurile. Aceeași putere de cunoaștere și cugetare lucrează și în inimă (mintea ca esență), dobândind aici o notă de discernământ și intuiție. Dacă trebuie totuși afirmată o
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_mintea_omeneasca_si_lucrarea_ei_in_viziunea_filocalica.html [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]