1,316 matches
-
ICC la pacienții cu uremie cronică este oferită de un studiu canadian, care constată că 31% dintre subiecții incidenți în dializă suferă de ICC, factorii determinanți fiind vârsta înaintată, prezența diabetului zaharat și a cardiopatiei ischemice. Un sfert dintre subiecții dializați fără disfuncție cardiacă la inițierea dializei vor dezvolta disfuncție de pompă în următoarele 41 de luni, factorii de risc fiind reprezentați de vârsta înaintată, prezența anemiei renale, a hipoalbuminemiei (marker al malnutriției) și disfuncția sistolică decelabilă ecocardiografic. 56% dintre subiecții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
și altor factori specifici dializei în Statele Unite și Canada [Goodkin et al., 2004]. Totuși, prezența ICC la pacientul dializat se traduce și în Europa (inclusiv în țara noastră) printr-o adevărată epidemie a disfuncției cardiace. Riscul de deces al pacienților dializați cu insuficiență cardiacă este asemănător cu cel al bolilor neoplazice cu malignitate maximă! Aceasta subliniază necesitatea stringentă a combaterii încă din stadiile predialitice a factorilor determinanți contributorii la disfuncția cardiacă. Etiopatogenie Insuficiența cardiacă acută La modul general, manifestările clinice ale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
367% la cei cu Hb < 11,4 g/dl. Malnutriția. Se estimează că 30-60% dintre pacienții dializați sunt malnutriți, albumina serică, marker al malnutriției, fiind un puternic factor predictiv al mortalității la populația dializată [Bergström și Lindholm, 1998]. Un pacient dializat cu o albumină serică sub 2,5 g/dl are un risc de trei ori mai mare de deces față de un pacient dializat cu infarct miocardic în antecedente, rata mortalității fiind egalată doar de pacienții cu SIDA sau cancer metastazat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
malnutriției, fiind un puternic factor predictiv al mortalității la populația dializată [Bergström și Lindholm, 1998]. Un pacient dializat cu o albumină serică sub 2,5 g/dl are un risc de trei ori mai mare de deces față de un pacient dializat cu infarct miocardic în antecedente, rata mortalității fiind egalată doar de pacienții cu SIDA sau cancer metastazat [Mesler et al., 1999]. Hipoalbuminemia este însă și un factor de risc pentru dezvoltarea insuficienței cardiace. Albumina serică sub 3 g/dl se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
și după primirea grefonului renal unor multipli factori de risc cardiovascular, în parte cauzați de imunosupresia cronică, pe de altă parte asociați cu disfuncția progresivă a grefonului renal [Covic et al., 2002]. Optimizarea pre- și postsarcinii Esențiale în managementul pacientului dializat cu risc de decompensare cardiacă sunt ob]inerea și menținerea greutății uscate (ideale) prin două modalități: ultrafiltrarea în cursul ședințelor de hemodializă (sau cvasi-continuă la pacienții cu dializă peritoneală) și restricția hidrosalină. Optimizarea greutății uscate previne instalarea edemului pulmonar acut
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
toate reprezintă markeri ai dializei ineficiente/inadecvate [Alpert și Ravenscraft, 2003]. Diagnosticul se pune pornind de la dureri toracice de tip pericardic (mai rar), existența unor episoade hipotensive intradialitice fără o cauză evidentă sau reprezintă o descoperire ecocardiografică întâmplătoare. Monitorizare. Pacientul dializat cu pericardită va fi monitorizat frecvent. Acumulările de cantită]i mici de lichid pericardic (sub 100 ml, vizibil doar în sistolă)sunt frecvente, asimptomatice și nu necesită măsuri speciale. Pacienții cu cantitate semnificativă de lichid pericardic vor fi monitorizați clinic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cu cele ale insuficienței cardiace congestive. Investigația care face discriminarea fină dintre cele două afecțiuni este reprezentată de cateterizarea inimii drepte. Tratamentul de elecție este pericardiectomia [Nakamoto et al., 2001]. Tratament Intensificarea dializei reprezintă măsura principală și obligatorie la pacientul dializat cu pericardită semnificativă clinic. Sunt necesare 5-7 ședințe de hemodializă pe săptămână, pentru 2-4 săptămâni. Răspunsul terapeutic este mai puțin spectaculos față de cel de la pacientul uremic la debutul terapiei dialitice. Absolut necesară este utilizarea dializei fără heparină (recirculare), având în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
hipersensibilitate de tip anafilactic sau nespecifică, prin activarea complementului), prin utilizarea membranelor sintetice, în special a celor sterilizate cu abur; - stabilitate hemodinamică superioară, ceea ce le face adecvate pacienților critici, cu risc cardio-vascular crescut, cum sunt și pacienții diabetici. 5.3. DIALIZA PERITONEALĂ Dializa peritoneală (DP) este o metodă de dializă intracorporeală, care utilizează membrana peritoneală ca membrană de dializă între sângele din capilarele submucoasei peritoneale și un dializant introdus în cavitatea peritoneală. Principiile fizico-chimice care guvernează schimburile din DP sunt aceleași
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
constelația tulburărilor lipidice prezentă la pacienții cu DP este marcat aterogenă prin faptul că particulele LDL sunt predominant mici și dense, datorită conținutului ridicat de ApoB. Pierderile de proteine prin dializatul peritoneal sunt în medie de 0,5g/l de dializat, dar pot fi și mult mai mari, chiar de 15-20 g/zi; din această cantitate cea mai mare parte o reprezintă albuminele. În timp, aceste pierderi pot conduce la hipoalbuminemie și denutriție proteică, care apar mai frecvent la pacienții transportori
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
pe dializă a acestor pacienți. La pacienții aflați în DP rata mare de formare a AGE, ca efect al unui echilibru metabolic precar, produce depoziția acestora al nivelul membranei peritoneale cu creșterea permeabilității acesteia și pierdere excesivă de proteine în dializat. Pacienții aflați în HD au de regulă necesar mic de insulină, fiind cel mai bine echilibrați cu 1-2 doze subcutanate de insulină lentă (NPH) sau mixturi cu acțiune intermediară (Mixtard 30 sau Humulin M3). Principalul obiectiv la acești pacienți este
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
drogurile sulfonilureice pot fi indicate doar cele care sunt metabolizate hepatic în proporție de minimum 50%, cum sunt glipizida (Minidiab) și gliquidona (Glurenorm); dozele se reajustează frecvent, în funcție de valorile glicemiilor și ale HbA1c. Biguanidele sunt în general contraindicate la pacienții dializați din cauza riscului de acidoză severă, cu componentă lactică; din acest motiv, la pacienții cu T2DM obez, la care factorul patogenetic esențial este insulinorezistența periferică, se preferă administrarea glitazonelor (rosiglitazona, pioglitazona). 5.4.3. Terapia nutrițională și prescripția dietetică a pacienților
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
de asemenea afectat în IRC. Cu toate acestea, nu există până în prezent studii care să demonstreze efectele benefice scontate ale aportului de L-carnitină asupra anemiei, dislipidemiei, simptomatologiei generale (fatigabilitate) sau cardio-vasculare, la pacienții dializați. Suplimentele vitaminice sunt necesare la pacienții dializați în ce privește în special vitaminele hidrosolubile, datorită pierderilor crescute ale acestora prin dializant. Acidul folic este considerat un adjuvant important al EPO în terapia anemiei, aportul recomandat fiind de minimum 1mg/zi. S-a constatat, de asemenea, că un aport suplimentar
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
adăugarea grefei pancreatice celei renale nu afectează ratele de supraviețuire ale pacienților, respectiv ale grefei renale; mai mult, TSRP este chiar asociat cu supraviețuirea superioară a pacienților diabetici pe termen lung, comparativ cu TxR: 5.5.1. Pregătirea (selecția) pacienților dializați pentru transplant Intervenția chirurgicală, precum și terapia postoperatorie după TxR, TSRP sau TRP sunt grevate de multiple complicații pe fondul existenței factorilor de risc, ceea ce impune o examinare amănunțită preoperatorie a pacientului și includerea acestuia pe o „listă de așteptare”; după
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
prin scăderea umplerii diastolice etc. Principalii factori de risc pentru dezvoltarea leziunilor arteriale periferice la pacienții diabetici dializați sunt HTA de lungă durată, necorectată terapeutic și hiperfosfatemia. Funcția cardiacă este cel mai important factor care influențează decizia includerii unui pacient dializat pe lista de așteptare pentru transplant. Din acest punct de vedere, există două afecțiuni cardiace care trebuie excluse: stenozele coronariene cu ischemie miocardică severă și stenoza aortică cu sau fără calcificarea valvelor. Electrocardiografia și ultrasonografia cardiacă au rol de screening
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
Un alt rezultat interesant al studiului nostru a fost acela al comportamentului divergent al celor doi parametri principali ai rigidității arteriale: spre deosebire de indicele de augmentare, viteza undei de puls a fost crescută de către ședința de hemodializă. Rigiditatea arterială: hemodializa versus dializa peritoneală în anii din urmă s-au purtat în comunitatea nefrologică discuții aprinse cu privire la posibilitatea ca fie hemodializa cronică (HD), fie dializa peritoneală continuă ambulatorie (DP) să reprezinte o metodă terapeutică mai avantajoasă din punctul de vedere al riscului cardiovascular
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
indicele de augmentare, viteza undei de puls a fost crescută de către ședința de hemodializă. Rigiditatea arterială: hemodializa versus dializa peritoneală în anii din urmă s-au purtat în comunitatea nefrologică discuții aprinse cu privire la posibilitatea ca fie hemodializa cronică (HD), fie dializa peritoneală continuă ambulatorie (DP) să reprezinte o metodă terapeutică mai avantajoasă din punctul de vedere al riscului cardiovascular. Există numeroase rezultate contradictorii, generate probabil de selecția preferențială a unui anumit tip de pacienți pentru una sau alta dintre metodele de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
un control volemic mai dificil, un profil lipidic mai nefavorabil și un stres oxidativ mai intens, determinat de către soluțiile de DP [Winkelmayer et al., 2002]. într-un studiu care examinează factorii asociați cu creșterea vitezei undei de puls la pacienții dializa]i peritoneal, Stompór et al. [2003] au arătat ca nivelul plasmatic al factorului de creștere bazic fibroblastic este asociat independent cu o reducere a complianței vasculare. Datele comparative privind rigiditatea arterială în HD versus DP sunt mai degrabă modeste; Konings
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
de altă parte, administrarea de vitamina D 1a-hidroxilată (sau 1a,25-dihidroxilată) reprezintă unul dintre mijloacele esențiale în combaterea hiperparatiroidismului secundar sever, responsabil de complicații importante pe termen lung la bolnavii dializați. Parathormonul (PTH). Secreția de PTH trebuie menținută la pacienții dializați într-un interval de 2-3 × limita superioară a normalului pentru populația generală, ambele extreme (hiperparatiroidismul sever, respectiv PTH normal sau redus) fiind nocive din punct de vedere cardiovascular, așa cum vom vedea mai jos. PTH determină eliberarea de Ca și P
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
prevalența leziunilor calcifice coronariene la 39 de pacienți cu vârsta medie de 19 ani, aflați în program de dializă cronică, în comparație cu 60 de subiecți sănătoși cu vârste cuprinse între 20 și 30 de ani. Nici unul dintre cei 23 de pacienți dializați cu vârsta mai mare de 20 de ani nu prezenta calcificări semnificative, în schimb marea majoritate (14/16) a uremicilor cu vârste cuprinse între 20 și 30 de ani aveau calcificări coronariene importante. Prin contrast, doar 3 dintre cei 60
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
ani admiși în programul de substituție cronică a funcției renale fiind în continuă creștere. Această populație prezintă în mod natural o incidență crescută a morbidității CDV. Mortalitatea CDV a scăzut în ultimii ani cu circa 10%, însă numai în populația dializată pentru mai puțin de 5 ani; la cei cu tratament dialitic îndelungat s-a constatat, dimpotrivă, o creștere a ratei de deces, probabil din cauza unui management terapeutic defectuos în trecut. Pentru a ilustra mai adecvat amploarea acestei adevărate epidemii cardiovasculare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91915_a_92410]
-
au redus cu 20% (iar consilierea printr-un dietetician profesionist, cu 16%) riscul de apariție a insuficienței cardiace congestive la inițierea terapiei dialitice [Stack et al., 2001]. Controlul glicemic inadecvat este un determinant major al morbidității și mortalității la pacienții dializați cu diabet zaharat [Tzamaloukas et al., 1994]. în ciuda acestei evidențe, terapia diabetului zaharat la pacienții dializați este departe de a fi optimă [Manley et al., 2004]. Terapia adecvată a anemiei renale cu eritropoietină reprezintă un alt factor critic care determină
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91915_a_92410]
-
crește. Cu toate acestea, conștientizarea riscului cardiovascular la pacienții cu disfuncție renală chiar minoră este deficitară în comunitatea medicală. Acești pacienți necesită monitorizare clinică atentă și tratament intensiv de reducere a riscului cardiovascular. I.4. Riscul cardiovascular la pacien]ii dializa]i Importanța studierii afectării cardiovasculare la pacien]ii uremici derivă în primul rând din impresionanta morbiditate și mortalitate determinate de diversele anomalii structurale și funcționale ale cordului și vaselor, prezente, în diferite proporții, la fiecare pacient cu insuficiență renală cronică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
USRDS, 1998; Parfrey, 2000]. Atât în Europa [Raine et al., 1992], cât și în Statele Unite [USRDS, 1997], majoritatea 60% pacienților dializați decedează din cauza infarctului miocardic, morții subite coronariene, accidentelor cerebrovasculare și altor boli cardiace. Riscul de mortalitate cardiovasculară la pacienții dializați în comparație cu populația generală și cu cea transplantată renal este redat sintetic în tabelul I.3. Aceste din urmă observații și date sunt în evident contrast cu declinul constant și semnificativ al morbidității și mortalității CDV în populația generală, înregistrat în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
de deces ale populației dializate (cu excepția celor transplantați renal) sunt redate în tabelul I.4. Pentru orice grupă de vârstă, mortalitatea în rîndul populației cu insuficiență renală cronică terminală este mult crescută față de cea generală în ansamblu, riscul unui pacient dializat de a deceda printr-o afecțiune cardiovasculară fiind de 10-20 de ori mai mare [Foley et al., 1997]. Disparitatea în supraviețuire între populația dializată și cea generală este mai accentuată la vârstele tinere, unde diferența de magnitudine depășește factorul 100
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
diagnosticat. Când infecția atinge cavitatea peritoneală, pacientul poate prezenta discomfort abdominal, subfebrilitate și un dializat turbid. Mai rar, debutul este acut, cu febră și stare generală alterată, episodul fiind datorat, de regulă, stafilococului auriu. În mod normal, se acceptă în dializat prezența a 50-100 celule/ml, în majoritatea lor macrofage. Un număr care depășește 100 de elemente figurate/ml sugerează infecția peritoneală. Culturile trebuie efectuate folosind 50-100 ml de lichid peritoneal extras prin dializă, facilitând identificarea germenului cauzator. Există și cauze
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Luminiţa Scăiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/92239_a_92734]