253 matches
-
de Petru Manoliu, p. 88. (n.tr.) ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- TEXTELE. TIPURI ȘI PROTOTIPURI 2 1 Cuvânt înainte Introducere: pentru o nouă tipologie Cadrul teoretic al unei tipologii secvențiale Prototipul secvenței narative Prototipul secvenței descriptive Prototipul secvenței argumentative Prototipul secvenței explicative Prototipul secvenței dialogale Un exemplu de eterogenitate reglată Concluzie Răspunsuri la exercițiile de analiză secvențială Referințe bibliografice
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
distingă între ceea ce vrea și ceea ce nu vrea Dumnezeu, între ceea ce este bine și ce este rău. El poate percepe spovada ca un moment de întâlnire și de dialog cu Dumnezeu, o formă inedită de rugăciune sinceră, realizată în manieră dialogală, care are drept consecință împăcarea omului cu Dumnezeu, iertarea păcatelor și începerea unei vieți noi, îmbogățită de harul sacramental primit. Este necesar, în acest caz, să se țină cont de un principiu al gradualității, după care are loc și formarea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
joace un rol hotărâtor în implicarea socială a subiectului și decelează grăuntele de participație afectivă lăuntrică din noianul de obiectivări care compun evoluția sa comunitară. Conștient în chip discriminatoriu de multiplele asemănări și diferențe care se revelează în câmpul interacțiunii dialogale, membrul reflectant al comunității pune motorul auto-cognitiv la dispoziția dinamicii condiționării reciproce, adică aruncă plasa conceptuală destinată inițial spațiului lăuntric peste realitatea plurală și mereu surprinzătoare a faptului social. Și, poate doar în întâlnirea cu celălalt se naște un principiu
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
sine și străbate întregul domeniu al unei psihologii raționaliste. Cei doi piloni ai persoanei ilustrează punctele de reper ale unui drum al traducerii conținuturilor subiective în substanță obiectivată, adică al transpunerii elementului de natură calitativ-caracterială în act concret al interacțiunii dialogale. Uneori realizabilă printr-un simplu salt, alteori rezultat al unei atente elaborări, această traducere înscrie efortul socializant în categoria unui ritual al desăvârșirii personale, găsind în succesul unei relații o adevărată împlinire a unei adânci meniri. Ceea ce nu înseamnă că
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
este în legătură directă cu nivelul la care se poate ridica interacțiunea într-o determinare univocă aproape cauzală (sau cel puțin ținând de o condiționalitate strictă și relativ mecanică). Deși beneficiază de libertatea și de luminile conștiinței, inserarea în practica dialogală a acestei intuiții se efectuează cu necesitatea unui mecanism esențial de raportare. Această intuiție poate rămâne inițiativa unei singure părți a tandemului experiențial sau poate reuni în inspirată îmbinare atitudinală doi vectori spirituali convergenți. Astfel, deși o dată prezentă ea invită
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
revendică o altă libertate, cea a confruntării între tipologii distincte decantate în experiențe de viață diferite sau chiar raportarea rezultatului suprastructural propriu la un etalon considerat reper auto-evaluativ. Cel mai bun test al acestor legături rezidă tocmai în asemenea integrări "dialogale" care confirmă virtuțile lor aplicative. Din aceste legături inter-elementare se compune apoi structura internă a personalității, o realitate în esența ei stabilă, cea care însoțește în complicată relație de simetrie procesul maturizării. Această împletire evolutivă este jalonată de adaosuri sintetice
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
pe care să o arate. Este Nu, negație nu doar a oricărei elocvențe discursive, ci și a oricărei imagini, omisiunea prezenței, anti-imaginea. Totuși un tu, ca instanță a vorbirii unui eu, dar nu în ipostaza de termen într-o relație dialogală, nici învestit cu statutul neutru de limbaj autonom, rostind de unul singur într-un fel de illeitate a anonimatului; este "un fel de prezență", martorul care nu doar asistă, înregistrează și depune mărturie, ci face să se întâmple. Mai exact
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
expansiv. Ceea ce rectifică, indubitabil, prejudecata, născută din conjecturi oarecum ridicole, unei forme mai mult orale decît scrise a operei sale. Vulcănescu ne-a lăsat dovezi irefutabile despre ipostazele în care s-a întrupat zbuciumul creierului său: a fost o ființă dialogală cu o forță de neîntrecut a verbului, a gîndit și a scris peste două mii de pagini, dacă e să invocăm probe din arhiva domniei cantitativului, cum ar spune un eseist. Generație prin creație Reflecția lui Vulcănescu descifra în structurile culturii
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
scenă, în înțeles teatral, devenind, sub lumina rampei, "vedetele" momentului. A pune în scenă, pentru discursul narativ, presupune și momentul punerii în prim-plan, în relieful faptic, a personajelor: văzute și auzite, acestea se nutresc din reprezentarea sui generis. Devin, dialogal sau gestual, ceea ce le predestinează "luminilor rampei", adică interesul epic și economia momentului. Istorie constituită secvențial, șirul aparițiilor personajului în fața cititorului trebuie înțeleasă și ca desfășurare în fața altor ochi, spectatori intermediari ai scenei vizibile. Privitor, de(s)criptor, posturi cu
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
-se văzuți și auziți, incomodați definitiv în intimitatea dialogului lor făcut public, deveniți actorii momentului cu sau fără voia lor, personajele dau curs unor reacții mai mult sau mai puțin previzibile. Între acestea, cele mai probabile sînt mistificarea, trucarea comunicării dialogale, și, în sens opus, exhibarea ei cu certă plăcere pe scena astfel creată. Personaje cu gustul reprezentației, animate de un spirit propriu histrionic, ludic sau narcisiac renunță cu ușurință la scutul invizibil vulnerabil, în plus al intimității dialogului. "Teatralizarea epicului
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
compozițional" ci și la nivelul "micro-structural, cel al formelor, stilurilor și prozodiei". Exegetul este pregătit de-acum a urmări "zona filosoficului", care în proză, bunăoară, propune "o mixtură de secvențe textuale, un gen hibrid, construit sintagmatic din fragmente textuale narative, dialogale, epistolare, eseistice, ironice, retorice", ducând totul într-o zonă a fantasticului în care "visul devine la nivel narativ modul de organizare textuală" (se emplifică prin nuvela Sărmanul Dionis). Tot în zona problematicii filosofice în gândirea eminesciană, se oprește asupra alternativei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
și de logos, iar principalul "mod de manifestare" al acesteia este sermo, adică oralitatea (rostirea de la amvon, de la tribună, de la catedră, forme de care s-a ocupat și Monica Spiridon). Daniel Ciurel urmărește aceste procedee ale oralității, exemplificate prin figurile dialogale (dialogism cu "rol de contrapunct narativ") prosopopeea, erotema, epiplexis, pysma ("avalanșa de întrebări ce pune adversarul în dificultate"), ratiocinatio ș.a. Recursul la "strategiile comuniunii", Eminescu îl face prin apelul la "simțul identității", cu "argumente ce aparțin unei viziuni mitice sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
frumusețe și cunoaștere. Imaginea evenimentelor la care participăm cu interes ne lasă perspectiva convingerii că semnificațiile unor lansări de cărți, ale unor expoziții de artă, ale unor spectacole muzicale sau teatrale sau de alt gen, colocvii sau discursuri sau dezbateri dialogale, prin urmare simbolistica acestor gândite întreprinderi nu rămâne fără urmări în percepția și crezul asistenței. Ne bucurăm ori de câte ori consistența actului cultural se reflectă în însuși acceptul ideii de a recunoaște că nu s-a pierdut timpul, că dorim a fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
a face cu notele unei ediții științifice cu care ne-au obișnuit cercetătorii de specialitate occidentali. Este vorba mai degrabă de scolii teologice, menite nu numai să limpezească textul patristic, dar și să-i insufle o nouă viață. Această metodă „dialogală”, deopotrivă cuviincioasă și fără complexe, este proprie lui Dumitru Stăniloae În modul de abordare a scrierilor patristice. Maxim Mărturisitorul nu este pentru el un autor oarecare, ci un „maestru al adevărului”, al cărui mesaj teologic și existențial nu și-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
critica marxistă a orice și să eludăm contribuția omniscientului cârmaci la dezvoltarea filosofiei. O făceam pe riscul nostru și în virtutea unei credințe că datoria noastră este să pregătim viitorul (destul de abstract pe atunci). Filosofia este exercițiul gândirii critice, reflexive, exercițiu dialogal, pluralist, exercițiul prin care ni se oferă șansa să gândim problemele fundamentale ale existenței, cunoașterii, moralei din mai multe perspective. Învățarea filosofică este contrară și subversivă în raport cu orice dogmatism și totalitarism. Ea formează spirite libere, greu de manipulat, spirite care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
nostalgia noastră după o libertate care de fapt n-a fost niciodată atît de neîngrădită și nici atît de plăcută, cum ne-o amintim noi. E despre faptul că ne uzăm și murim. Muntean e un dirijor virtuoz de pasaje dialogale complexe și metoda lui e cît se poate de subtilă și de nemanipulativă. Nu taie de la un personaj la altul ca să ne bage în ochi eventualele conflicte dintre ele, nu-și apropie camera de unul sau de altul ca să scoată
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
de a fi urmărit toate lucrările prezentate pe secțiuni ne împiedică să descriem amănunțit contribuțiile altor cercetători din Italia, Franța, Spania, Germania, Elveția, Austria, Olanda, Belgia, Israel, SUA, România, Moldova. Unele au prezentat rezultatele unor proiecte și experimente asupra cooperării dialogale în transmiterea de informații referențiale (Carla Bazzanella, Torino); altele s-au ocupat de studiul conflictelor dintre copii, multe de dialogul politic, din mediile electronice etc. Discursul public românesc a oferit un material bogat pentru analiza agresivității dialogale - exploatat cu metodă
Cooperare și conflict by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11654_a_12979]
-
experimente asupra cooperării dialogale în transmiterea de informații referențiale (Carla Bazzanella, Torino); altele s-au ocupat de studiul conflictelor dintre copii, multe de dialogul politic, din mediile electronice etc. Discursul public românesc a oferit un material bogat pentru analiza agresivității dialogale - exploatat cu metodă și finețe analitică de Liana Pop, de Mariana Ciolac (talk show), Margareta Manu Magda (schimbări în normele de politețe), Ileana Vântu, Isabela Iețcu. Despre identități în dialog au vorbit Rodica Amel și Adina Gorăscu, despre funcții și
Cooperare și conflict by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11654_a_12979]
-
respiri mai ușor... este o sporovăială de tramvai, un chat de cartier (cu oareșce umor), o conversație neîntreruptă între șapte prieteni care pregătesc spargerea unui magazin de bijuterii. Mai mult de trei sferturi de roman e ocupat de acest turnir dialogal despre tot ce înseamnă loc comun în imaginarul social (și nu numai) românesc postdecembrist și, în general, simbolistica, dramele și frustrările naționale: despre țiganii care fură și ne fac țara de râs, capra vecinului care trebuie să moară, evreii care
Proză cu ph-ul scăzut by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13336_a_14661]
-
și nenorocul istoric al României, mafia arabă, câinii vagabonzi ș.a.m.d. Sigur, toate acestea pot fi o materie interesantă (chiar recomandabilă) pentru romanul actual, cu condiția să fie prelucrată inteligent în cadrul convențiilor ficțiunii. Altfel, cartea rămâne doar un inventar dialogal al realității la nivelul (scăzut) al simțului comun, un fel de bârfă plictisitoare de cartier mărginaș. Toate calitățile lui Constantin Popescu de a face dialog (calități reale) nu suplinesc în acest roman deficitul de narațiune și de construcție. Un scenariu
Proză cu ph-ul scăzut by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13336_a_14661]
-
periculos ca vechile puseuri absolutizante, care urau de moarte zeflemeaua relativizantă pe motiv de disoluție antinațională etc. Eu sunt pentru măsură în toate, pentru valorizarea negativului, pentru naționalismul luminat - respirând europenitate, nu americanism -, pentru decență, respect pentru tradiția locului, disponibilitate dialogală, ecumenism și voință constructivă. Sunt, deci, PENTRU multe, și nu neapărat ÎMPOTRIVA altora, așa cum se spune. Restul - e destin." l În revista CONTRAFORT (nr. 5-6/ mai-iunie 2003), Vitalie Ciobanu este prezent cu o impresionantă pledoarie pentru radicalism: "Evoluția Basarabiei, smulgerea
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13858_a_15183]
-
pe care-l deschide(a) cu regularitate la întâlnirile științifice și literare (culturale) realizează că acest valoros habitus intelectual a dus treptat la acumularea unei serii de caiete care, în mod foarte probabil, au înregistrat o parte semnificativă din fluxul dialogal de idei care au marcat acele întâlniri. Pe de altă parte, lucrarea Paradigme universale este și o biografie intelectuală a culturii române în strânsă interdependență cu dinamica intelectuală internațională a timpului. Sunt frecvente temele în care această interdependență este explicit
„Jocul cel mare” și joaca surprinzător creatoare by Cătălin Mamali () [Corola-journal/Journalistic/3439_a_4764]
-
este concretizat, venind pe aripile vîntului. Binevenită este și secvența ironică în care Elliot discută cu un arbust de mărimea unui stat de om și care stă cuminte în ghiveciul lui dintr-un colț al camerei părînd să lanseze vibrații dialogale, arbust care se dovedește a fi din plastic. Din păcate, tocmai genul acesta de evenimente nu le exploatează Shyamalan, evenimente menite a reflecta realist psihoza generalizată care însă transpare grotesc și neinspirat din privirea permanent exoftalmic-rătăcită a lui Zooey Deschanel
Ce va urma? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8319_a_9644]
-
fericirii” (cum îl învață Ibrahim pe micul Moise, devenit Mohamed, să trăiască). Nu va găsi nimic de mirare în sfaturile turcului și nici în substituirea Moise-Mohamed, dar se va simți acasă citind această nuvelă mai ales datorită stilului teatral. Vioiciunea dialogală dă viață cărții și îi explică succesul: în prim plan se află comunicarea, nu concluzia, relația între doi oameni care se transformă, cunoscându-se, gândind împreună. Dialogul constituie o structură strălucitoare (într-o sferă mai amplă decât a dialogului interreligios
„Poate există suflet turc“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3076_a_4401]
-
asupra mecanismului metaforic. le populare au fost adesea elogiate pentru ingeniozitate și poeticitate în invenția metaforică; interesul pentru această latură semantică fiind exagerat în dauna altui mecanism, cel puțin la fel de important - și mult mai bogat în consecințe în planul interacțiunii dialogale -: cel al echivocului. Multe ghicitori sînt în primul rînd ingenioase capcane verbale, din sfera mai mult sau mai puțin tabuizată a aluziilor licențioase. Exagerîndu-se importanța unui model de receptare intelectual-estetic (conform căruia se spun ghicitori ca exercițiu al minții și
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]