362 matches
-
George al Angliei. A trecut repede la Paris, adică într-un loc unde studiile de acustică muzicală erau mai înaintate decît oriunde. Printre savanții de seamă se găseau acolo M. Mersenne (1588—1648) și J. Sauveur (1653—1716). Frecvența-etalon a diapazonului a variat simțitor de atunci până astăzi, cu tendința generală frânată din când în când de a crește, datorită dorinței constructorilor de a da mai multă strălucire sonorității instrumentelor muzicale și în special celor de alamă. Un scop asemănător îl
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
instrumentelor muzicale și în special celor de alamă. Un scop asemănător îl urmăresc chiar astăzi unii dirijori de cor „a cappella", când dau cântăreților un ton mai înalt decât cel scris în partitură. Variația frecvenței a putut fi constatată examinând diapazoanele din muzee și acordarea orgilor, adică măsurând lungimea de vibra-ție a coloanelor de aer din tuburile unor orgi construite în cursul secolelor și păstrate fără modificări. Acest mod de determinare a frecvenței are importanță cu deosebire în cazul orgilor anterioare
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
și utilizarea lor în ansambluri. Prima reglementare datează din 1834. Au urmat altele, în 1858, 1859, 1885, 1939 și 1951. Frecvența este marcată pe unul din brațe, de obicei cu 440 (Germania) și mai rar cu 880 (Franța). Câtă vreme diapazonul dă un sunet slab, netimbrat, dar atât de bine determinat încât poate servi ca etalon sonor, trianglul dă un sunet puternic și cu un timbru cristalin strălucitor, dar de înălțime nedeterminată. Aceste efecte se datorează faptului că lunga bară a
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
în pauze respectuoase, lăsând să cadă cuvintele oracolului, dar schițând pe buze gestul fluieratului lui obicinuit. Lina se apropie de doamna Eliza și începu cu ea o conversație cam monotonă la început, dar care se înviora treptat, apoi micșorară chiar diapazonul pentru a șopti cu familiaritate. Se auzea numai "dragă", la interval. - Ce e cu doamna Eliza? întrebă Mini. Nory înălță din umeri. - Beaute, pentru zile fixe cu joc de cărți: o gîscă! ... A fost logodită cu Hallipa înainte de Lenora bella
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
de baie, pijamalele nerușinărei curente, ușoarele aeroplane ale dorințelor contimporane, scafandrii necuviincioși ai fundurilor de suflet. - Cu mămăliguță, Lino! Cu mămăliguță să-mi dai smântâna. IV Dejunul prepelițelor fu destul de monoton. Mini găsi pe Rim în conciliabul cu Lică. Cu diapazonul jos al vocei, așa cum îl aveau amândoi, părea o discuție între muți. Rim opri din treacăt pe Mini, care se strecura discret, și, bine dispus, o invită în birou. Lică salută scurt. Totul era că în audiența asta Rim părea
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
care și le comunicau despre altcineva. Cei care erau singuri căutau să ascundă cugetările de invidie sau defăimare pe care le aveau, și asta îi urâțea. . . Acolo unde grupul era mai numeros, anecdota și ponosul, din curajul complicităței, aveau un diapazon mai liber. . . Jocul ăsta furios al fizionomiilor, scenele interioare pe care le surprindeai după dosuri sufletești, tot acest fond de decor, combinat cu lumina proaspătă de seară, care cădea searbăd pe pânze, cât și cu teatrul ieftin de gelozii, vendettp
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
s-a întâmplat la alții crescuți asemenea mie, ci am căutat să aflu cum vedeau și alții momentul istoric respectiv. Spunea profesorul Nicolaie Ginghină, că la moartea lui Stalin plângeau oamenii pe stradă și chiar și el și-a încercat diapazonul plânsului, fiind elev la Liceul Pedagogic Bârlad. Acest Nicolaie Ginghină a participat la căderea comunismului, mult mai mult decât se cunoaște de către cei din Vaslui, contribuind efectiv, cu mult înainte de luna decembrie 1989, la pregătirea evenimentelor ce aveau să vină
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
șoptește stins, ca pe o taină mereu păzită: -Și tu poți fi marea !... Corăbii pribegite își înfing ancora în umerii mei. Privesc în zare. Frunzele albastre se ngrămădesc neliniștite sub mătura aspră a groparului de suflete... În inimă vibrează neobosit diapazonul.Îmi ung sufletul cu flori de lavandă. Îndemn căpriorul să mă adulmece ca să-i pot privi în oglinda ochiului scene furate din clepsidra agățată în copacul timpului de dincolo... Copacii, aici, au umbra violetă... Duna albă de nisip Când ploile
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
stigmatele lor de plebeu. Câinele veni cu stâpânul și i se culcă alături după ce făcu cele trei ture În jurul lui Însuși care constituiau singura amintire care-i mai rămăsese din vremea când fusese lup. Muzicianul acorda violoncelul după la-ul diapazonului, restabilea cu duioșie armoniile instrumentului după tratamentul brutal la care Îl supuseseră trepidațiile taxiului pe piedrele caldarâmului. Pentru câteva momente reușise s-o uite pe femeia din lojă, nu chiar pe ea, ci conversația tulburătoare pe care o Întreținuseră la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
Încrucișa brațele pe piept, nici nu-l va mai privi de departe, acel moment magic fusese consumat, dispersat de momentul următor, când s-a Întors ca s-o vadă pentru ultima oară, așa credea, și ea nu mai era acolo. Diapazonul se Întorsese la tăcere, violoncelul Își recâștigase acordajul și telefonul sună. Muzicianul tresări, se uită la ceas, aproape unu și jumătate. Cine naiba o fi la ora asta, gândi el. Ridică receptorul și timp de câteva secunde rămase În așteptare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
copii - a rostit bătrânul, arătând spre mine și către Zâna, cu multă voie bună. Cu grijă să nu mă împiedic de cine știe ce, am ocolit masa și m-am așezat lângă Zâna. În clipa următoare, o mână caldă, vibrând ca un diapazon, s-a culcușit sub palma mea așezată pe genunchi. Cu o încetineală de melc, am strâns-o în căușul palmei, timp în care Zâna a slobozit un oftat abia perceptibil... Simțeam cum toată ființa ei freamătă... Pentru o clipită, privirile
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și de mâine nu are răgaz să ne spună în dulcele grai moldovenesc, fiindcă niciodată gândul lui nu este destul de pritocit, destul de slobod în a o lua razna prin pădurile întunecate ale spiritului. S-ar părea că înlăuntrul lui vibrează diapazonul celor zece sfere muzicale celeste, trăind în el însuși fără tăgadă tristețile omului și ale omenirii. Și dacă totuși, în anumite momente de inspirație el ne spune ceva, acel ceva îl scrie întâiu și după aceea îl cuvântă. Așadar fizionomia
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93048]
-
de când lipsa lui Lică îi da toane. Doctorul Rim, suferitor, cânta înainte, pe diferite tonuri acel: Oyral care dezlănțuise ironia amicei Nory. Melodia își avea indexul ei pe buzele uscate și ilustre ale lui Rim, era o cheie instrumentală, un diapazon al stărilor lui sufletești. în ce privește originile acelui Oyral în obsesia doctorului Rim, ele erau mai depărtate. Pe timpuri, Rim obișnuia să facă muzică de cameră o dată pe săptămână la familia Schmidt. Era un quartet valoros, unde domnul Schmidt, farmacist, ținea
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
toți atomii din univers, ca pe Vremea Poeziei. iar dacă vreo muză rătĂcită bătea la poarta mea, ademenindu-mă cu vreuna dintre lumile văzute sau nevăzute, Îi trânteam ușa În nas, ca unei tentații frivole. Știam că pot fi un diapazon, că pot vibra, că pot avea orgasme peste orgasme și că pot scrie bine tot felul de tâmpenii. Așteptam Însă să mă nasc Într-o lume nouă, necreată, pentru că lumea expresiei Îmi devenise Îngustă. Agitate de nesfârșitul du-te-vino, fărĂ nici o
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
toți atomii din univers, ca pe Vremea Poeziei. Iar dacă vreo muză rătăcită bătea la poarta mea, ademenindu-mă cu vreuna dintre lumile văzute sau nevăzute, îi trânteam ușa în nas, ca unei tentații frivole. Știam că pot fi un diapazon, că pot vibra, că pot avea orgasme peste orgasme și că pot scrie bine tot felul de tâmpenii. Așteptam însă să mă nasc într-o lume nouă, necreată, pentru că lumea expresiei îmi devenise îngustă. Agitate de nesfârșitul du-te-vino, fără nici o
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
de la starea de veghe la starea de somn, și această sărbătoare a simbolurilor pregătește indivizii pentru noua lor identitate. Rolul capital revine apoi muzicii, care îi cufundă într-o stare hipnotică. Ea întreține transa, "așa cum curentul electric întreține vibrația unui diapazon, cu condiția să fie acordat la aceeași frecvență ca și acesta. Numai că aici acordul nu este doar fizic, nu există doar la nivel motor. Este, în plus, de ordin psihologic, pentru că el constă în a conecta dacă ne e
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
diverse variante și cu o pasiune ajungînd pînă la exaltare. Ea capătă, desigur, În această etapă, coloratura specifică viziunii constructiviste asupra a ceea ce Manifestul activist către tinerime de la Contimporanul numise nu de mult „marea fază activistă industrială”, Încît, dacă „vibrează diapazon secolul” (cum notează Voronca În Aviograma din 75 H.P.), o atare „vibrație”, e Întîi de toate a unui timp al civilizației citadine, cu peisajele-i caleidoscopice și dinamica specifică, așa cum se vede de altfel foarte bine Încă din notațiile rapide
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
de explozia dionisiacă a futurismului: „Cuvîntul dansator descătușat avea să sară dintre rînduri, să spargă fraza ca pe o nucă de cocos”; sau: „Fiecare cuvînt va izbucni dinamită, fiecare linie va tresări fecund”. Această inițială efervescentă se prelungește, la un diapazon și mai Înalt, În etapa colaborării la unu: „Poemul sparge ferestrele poemului” - citim În comentariul liric la cartea lui Stephan Roll, iar În altă parte: „Poemul trebuie să fie o izbucnire temerară, o trecere din odaie În oglindă, din grădină
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
un oraș ca un cîntec care dormise În fluier sau ca o monedă pe care o descoperi În scorbură. În degetul tău cel mic, orașul strălucește cu toate luminile lui ca piatra unui inel, pe trotuare pasul sună ca un diapazon pentru acordarea orchestrei care va izbucni În curînd” - citim În Poemoterapie. Iar În Copacul-centaur: „În odaia mea, la locul unde stă de obicei pianul, am culcat un copac cu rădăcinile Împletite În aer, ca o coamă plină de rămășițe terestre
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
un oraș ca un cîntec care dormise În fluier sau ca o monedă pe care o descoperi În scorbură. În degetul tău cel mic, orașul strălucește cu toate luminile lui ca piatra unui inel, pe trotuare pasul sună ca un diapazon pentru acordarea orchestrei care va izbucni În curînd”. Pot fi identificate aici mai toate evenimentele definitorii pentru această poetică a metamorfozelor despre care am vorbit mai sus, concretizată și la nivelul „formelor expresiei”, Într-o densitate imagistică specifică poemului construit
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
de mâi ne nu are răgaz să ne spună în dulcele grai moldovenesc, fiindcă niciodată gândul lui nu este destul de pritocit, destul de slobod în a o lua razna prin pădurile întunecate ale spiritului. S-ar părea că înlăuntrul lui vibrează diapazonul celor zece sfere muzicale celeste, trăind în el însuși fără tăgadă tristețile omului și ale omenirii. Și dacă totuși, în anumite momente de i nspirație el ne spune ceva, acel ceva îl scrie întâiu și după aceea îl cuvântă. Așadar
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
la epoca respectivă (de pomină rămâne lipsa de receptivitate a "modernului" Gide), Proust afirma că artistul autentic "trebuie să-și caute materia primă a operei numai în amintirile involuntare", capabile să reînvie trecutul în "esența sa extratemporală" (adică la alt diapazon decât acela obișnuit, eliberat de "orice contingență"), printr-un "dozaj exact de memorie și uitare"17. Cu alte cuvinte, memoria involuntară scoate la lumină un întreg cortegiu de lucruri "uitate", de "reminiscențe" (conținuturile refulate ale psihicului sunt doar o categorie
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ce se împreună neprefăcut", e drept că lirica erotică a poetului îi pare "suav genitală", adică antiintelectualistă și anti-sentimentală (într-un cuvânt: antiromantică). Însă asemenea afirmații nu-s deloc "triviale" și nu demitizează biografia poetului, ci o reconfigurează la alt diapazon, nietzscheean-vitalist (nicidecum "naturalist", cum s-a afirmat). Asemeni criticului de la Sburătorul, Călinescu vede în Eminescu "un mare erotic" din motive, evident, complet diferite: pentru Lovinescu, relevantă era tocmai inhibiția sexuală, care excită imaginația și complică sensibilitatea; pentru autorul Istoriei literaturii
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
da, măcar că județul nu are sume fixate pentru acest caz. D-l Prefect (Theodor Boldur-Lățescu): Domnule președinte. Domnilor membri, iau cuvîntul cu esetațiune (?) căci îmi impune o datorie ca să fac un apel cătră Dvs., ca să nu ajungă discuțiunile la un diapazon străin de animațiune. Aș consilia a se lăsa să discute fiecare membru bugetul, căci un buget în cîteva momente poate deveni fictiv și atunci dară a zice că e fictiv nu e un cuvînt așa de greu, care să vă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ei, alterarea sau pierderea completă a sensibilității profunde se face totdeauna respectând traseul de la periferie spre centru sau, cu alte cuvinte, de la distal spre proximal. Ca modele mai deosebite de sensibilitate sunt notate sensibilitatea vibratorie, care se testează cu ajutorul unui diapazon, aplicat pe un relief osos de la mână, picior sau pe creștetul capului (vertex), precum și barognozia, care presupune că pacientul poate să recunoască și să diferențieze greutățile. Reeducarea sensibilității este un proces de lungă durată, care solicită o conlucrare perfectă între
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]