435 matches
-
mare, încât, în afară de două sau trei națiuni, istoria le înfățișează pe toate celelalte înarmate unele împotriva altora.” ... „Până și cel mai consecvent lingușitor va recunoaște fără greutate că războiul aduce totdeauna după sine ciuma și foametea.” ... „Uluitor în această combinație diavolească e faptul că fiecare dintre căpeteniile ucigașilor pune să i se binecuvânteze steagurile și cere solemn ajutorul lui Dumnezeu, înainte de a porni să-și nimicească dușmanul.” ... „Pretutindeni există palavragii plătiți să ridice în slăvi aceste măceluri.” ... ”Vraci ticăloși ai sufletelor
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92260_a_92755]
-
El aducea pe tabloul său un Timur Lenk privit din față oglindă, în care se concentra și reflecta activitatea, personalitatea, întreaga viață; defectele sale, fără să-i fie ocolite, păreau mai degrabă crescute și întreținute de niște forțe malefice, supraomenești, diavolești, care-i ardeau în adâncul ochilor. Iar, pe chipu-i urâcios se citea ambiția nemăsurată, ura, trufia, disprețul, mânia, setea de sânge, lăcomia de aur și de glorie deșartă. Timur Lenk l-a privit și, turbat de imaginea pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
-o. Și totuși trebuia să fie acolo, În fața lui, chiar dacă devenise invizibilă printr-o vrăjitorie. Poate că numai ochii lui fuseseră vrăjiți, se gândi. Dintr-o dată, o groază superstițioasă puse stăpânire pe dânsul. Stăpânirea aparenței nu era oare domeniul puterii diavolești? Alungat din realitatea luminoasă a cerurilor, Lucifer fusese surghiunit pe domeniile inferioare ale viziunilor nelămurite. Vârî mâna sub postament, dând peste un obstacol nevăzut. Ceva era ascuns acolo, dedesubt, se gândi Înfiorat, desprinzându-se de ceea ce atinsese cu degetele. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
ud, lipit de cap, ascunzându-i chipul schimonosit. Lângă el, Dante Încerca să se țină drept, cu mâinile sprijinite pe genunchi, gâfâind din pricina efortului. Rămaseră astfel pentru câteva clipe, după care, brusc, astrologul se ridică În picioare, ca și când o forță diavolească l-ar fi luat În stăpânire. Poetul Își aminti de ceea ce auzise În unele povestiri: că există trupuri moarte pe care infernul le ia În stăpânire, animându-le cu suflarea sa. Îl văzu Îndreptându-se Încet spre portalul rămas deschis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
cel puțin s-a terminat? Augie, mi-au făcut o operație degeaba. E normal. Dar de copil tot n-am scăpat. La început nici n-am priceput ce spune; mă simțeam ca un cretin. Mi-a spus cu un umor diavolesc și epocal, care friza amărăciunea: — Augie, vin toți să mă felicite că o să am un copil normal. Nu e o sarcină falopiană. Doctorul, stagiarii, asistentele, toți cred că ar trebui să mor de fericire, și eu nici măcar nu pot să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
veri de-ai lui în sensul ăsta, și așa mi-am dat seama că se plăteau polițe în familie. Până și păduchele gras și tupeist de pe Wall Street, care suge sângele cu poftă, făcea mai mult bine în forma sa diavolească decât acești bogătani care mureau de grijă, zicea el, exact ca și restul lumii. Erau pur și simplu îngrijorați. Și începea să îi porcăiască preț de vreo oră. Eram obișnuit cu proiectele entuziaste care n-ajungeau niciodată să părăsească hangarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
pendula va începe să bată! Iar nevoia pentru lucrurile importante și mistice din viață, care, nesatisfăcută, dăinuiește în noi asemeni unui izvor al misterelor tainice, să fie potolită și să aibă șansa de a demonstra că nu este o nevoie diavolească. Oare Sophie credea că nu voiam și eu o nevastă, și fii și fiice, sau că nu voiam să am și eu o îndeletnicire zilnică? În acel moment m-am ridicat în picioare și i-am spus cât de tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
strămuta, reîntrupându-se chiar într-unul dintre voi, netoților, îl corectează Bursucul. Ar începe atunci sarabanda, dansul spiralat al metempsihozei, caruselul urmăririlor palingenetice burlești și toată nebunia. Așa este! De aceea Antichristul nu trebuie ucis ad-litteram, ci anihilat, exorcizat, ca entitate diavolească. Prin botez, fiind vorba despre o atare manifestare corporală concretă, aparent infantilă, ca interfață a Răului, concluzionează Îngerul. Un bebe-avatar... Le diable au corps . Hă, hă! Altă salată! Șerbet de caise, de Pizdoloveni! Pe bune! Ei, bine, dacă de botez
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
să povestim nu numai Întâmplatele, dar, mai ales, neîntâmplatele lumii. Să vezi atunci ce ordine o să punem noi În univers și-n galaxie, fără să ne Înfierbântăm mințile de la răcoarea șprițului, dar cu bucile arzând pentru eternitate În smoala cea diavolească. La taifas În bunul căzănel! Vezi să nu-ți dai barba jos, ca să te pot recunoaște mai ușor! Domnule, gata, ce s-o mai lungim. M-așteaptă. Nu uita: lucid și liniștit. Mă așteaptă. Mă duc. ................................................................................................. Șirul de puncte pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de un gard din sârmă Împletită. Primarul intrase, Închisese În urma lui portița și se apucase să-l fugărească pe evadat. Dărâmase vrejuri de roșii, călcase În picioare vinete, ardei și straturi de cartofi, făcuse una cu pământul cuiburi de fasole. Diavolescul animal nu se lăsa prins cu nici un chip. Omul se Înfuriase, obosise, mustața cea neagră i se pleoștise de la sudoare. Smulsese un arac pe care până atunci se sprijinise un vrej și se hotărâse să-i aplice răzvrătitului spinalizarea Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ci port ceva/În sine-mi, nefăcut a se vedea."217 Dinăuntrul sufletului i se arată moartea și lui Gelu Ruscanu, chiar dacă spectrul tatălui nu apare încă pe scenă. Nu apare, însă eroul îi presimte ivirea. Har divin, sau blestem diavolesc? Scolasticul Praida optează pentru a doua ipoteză: "Gelu: Tovarășe Praida, până astă-seară tatăl meu, pe care abia l-am cunoscut...era o abstracție...Nu l-am văzut bine decât în fotografie, căci eram prea mic și el lipsea mult de
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
tragedii omenești și pe care Dorigena le privea ca pe un real pericol în viața celui drag: „O, Doamne Care, până-n nemurire,/ Ții lumea sub a ta oblăduire,/ Noi știm că-n van nimic nu zidești./ Dar, Doamne, stâncile-astea diavolești/ Ce negre, hâde, prada și-o așteaptă/ Nu par a fi lucrarea înțeleaptă/ A unui Dumnezeu desăvârșit./ De ce, fără de rost, le-ai mai clădit?/ 830 Ibidem, p. 138. 831 Ibidem, p. 150. 832 Ibidem, p. 152. (trad. n.) 223 În
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
o femeie malefică: „nu știu om rău cărui/ Să te aseamăn, cât ești tu de rea!/ și de aceea dracului te dărui/ Să-ți cânte el nemernicia ta!/ Piei, zmeu cu chip de om! Ba s-ar cădea/ Piei, duh diavolesc! să-ți spun, căci, zău,/ Femeie ești, da-n iad e duhul tău!” 1017 Răul va fi în cele din urmă pedepsit, ambele femei cunoscând un deznodământ binemeritat: sultana, împreună cu supușii, va cădea victimă spiritului vindicativ al creștinilor, iar Donegilda
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
fibromului s-a Întîmplat ceva șocant. După prima tăietură În uter s-a răspîndit În jur o energie care era exact opusul a ceea ce văzusem pînă atunci. Mai exact, În loc să fie o frumoasă strălucire sănătoasă arăta ca o forță Întunecată diavolească. Nu am avut nici o viziune-indiciu cînd mă uitam la uterul ei netăiat, chiar și cînd mă uitam la energiile din jurul lui, că putea să existe o asemeni forță În interiorul său. Nu numai energia era urîtă, ci și fibromul ce trebuia
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
atît În ceea ce privește aspectul fizic de bilă roșie și dezorganizată, cît și În ceea ce privește energiile pe care le emitea. Prin contrast, energia Tanyei arăta atît de pură! Ea era o inocentă ce stătea Întinsă acolo În timp ce o forță negativă ce părea absolut diavolească se cuibărise și se agăța cu putere de trupul ei. Mi-am dat seama că această operație era cel mai sfînt lucru pe care Îl puteam face, adică să scoatem afară această forță Întunecată din trupul Tanyei, din viața ei
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
Împinge pe Îngerii Întrupați s-o nesocotească. Pătrunzînd În Șarpe, Cel Rău o seduce pe Eva și o fecundează cu coada lui: „De aceea nu sînt numiți oamenii fiii lui Dumnezeu, ci fii ai Diavolului și ai Șarpelui, Îndeplinind planurile diavolești ale părintelui lor pînă la sfîrșitul veacurilor”38. Devenind robi ai concupiscenței diabolice, Adam și Eva dau naștere unui neam satanic, care se propagă potrivit străvechii doctrine a traducianismului: din acuplarea fizică a părinților derivă noi suflete. În cazul nostru
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
e cazul s-o cităm În Întregime: „origenismul crede că apele despre care spune Scriptura că se află deasupra cerurilor ar fi Puteri sfinte și superioare, iar cele care sînt pe pămînt și sub pămînt ar fi Puteri potrivnice și diavolești”33. La acestea Ieronim mai adaugă, urmînd o informație orală, primită de la un origenist, că după ei sufletul există ca suflet numai după ce a fost Întrupat; mai Înainte, el este sau Înger, sau demon 34. A noua incriminare, aparținînd aceluiași
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
sărbătorile, Învierea cărnii 63. Catharii aveau cunoștință de două motive distincte pentru adoptarea unui regim vegetarian. Pe unul Îl moșteniseră de la bogomili: să nu se introducă În corp nimic din ceea ce provine ex coitu - din raporturi sexuale, care sînt acțiuni diavolești. Celălalt motiv era o consecință a interpretării vulgare date de ei origenismului, ca reîncarnare a sufletului În trupuri animale. MÎncînd fereza („hrană din animale”), cineva ar putea să-și mănînce propriii părinți 64. Peștii nu se află incluși printre alimentele
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
e monologul unui gânditor în tensiune, aproape un desperado oscilând între exteriorități și introspecție, vizând omenescul în genere, torturat însă de propriul Eu. Mai degrabă cerebral și speculativ decât liric și plasticizant, dispersiv și năzuind spre sistematizare, asediat de "puteri diavolești" și apropiat de îngeri, căutătorul copleșit de prezența realului se zbate între limite și nemărginit, sacralizând firea dar invocând tulburat moartea. Locul natal îl aprovizionează cu simbolisme, cu însemne ținând de pământ, de ape și văzduh, de unde dealul, casele, turmele
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
și unde se oprește intervenția diacului ? Fidelitatea între declarația orală și transcrierea acesteia este greu de controlat. Înjurăturile sunt deseori eliminate și înlocuite cu termenii „cuvinte netrebnice“, „vorbe nerușinate și proaste“, descrierea unui comportament este redusă la „umblete și fapte diavolești sau netrebnice“. Și totuși oralitatea are câștig de cauză în fața stilului sofisticat și pretențios. Lectura unei jalbe te poartă prin toate stările și emoțiile jeluitorilor și dă posibilitatea cititorului să-și imagineze scenele descrise. Oralitatea se remarcă mai ales în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de tur nea ză toată puterea lui de muncă către casa acesteia. Din cauza ei, băr ba tul își abando nea ză soția și copiii, din cauza ei, soțul îi pedepsește, îi chi nuie, îi alungă. Amant și amantă țes pla nuri diavolești pentru a scăpa de soția nedorită, pre supusă că stă în calea „feri ci rii“ lor. Bă ta ia de moarte este prima metodă folo si tă de soț. Dacă aceasta nu dă roa de le do ri te se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de Cordelie: "Ilaria (...) E un nume frumos. Dar nu i se potrivește. E prea tristă"505. Von Baltasar, dușmanul de război, poetul-locotenent are o apetență manifestă pentru mitologie: "nu-mi plac șanțurile. Au ceva sinistru și inutil, și poate chiar diavolesc. Nu mi-ar plăcea să mor aici. Sunt prea multe șanțuri proaspete... Noroc că mi-ați spus de comoară, adăogă. Și atunci m-am liniștit"506. Acestor simboluri ale prăbușirii în Istorie, în profan, li se opune tot un simbol
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
asemănarea sa... din același Duh de viață” (David, 1987, p. 65), mai mult, „sexualitatea este chiar axa structurii umane” (Amédée, Megglé, 1997, p. 160). Soluția pentru rezolvarea contradicției este „completarea firii prin căsătorie” și neacceptarea ideii celor care promovează „originea diavolească a femeii” (David, 1987, p. 65), a decoperi „iubirea umană autentică” (Amédée, Megglé, 1997, p. 165), a crea condițiile unui „joc relațional echilibrat și umanizant, (care)... cere în același timp egalitate în diversitate și reciprocitate în unitate” (Amédée, Megglé, 1997
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
iertare. Ca o ironie, ca o batjocură, și pentru suferințele și nedreptățile făcute direct ei, dar și pentru teroarea la care erau supuși fii ei, mamei noastre atât de oropsite i s-a acordat decorația „gloria maternă”, ca un straniu, diavolesc hohot de râs în mijlocul unei cumplite tragedii. Un aspect de la înmormântarea mamei. La serviciul înmormântării, în biserică, deși de față era un frate al repauzatei profesor universitar, deși fiul repauzatei era preot, deși repauzata era medaliată cu decorația de mamă
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Sunt atât de multe adevăruri îngropate, mânjite și strivite de calomniatori, încât sfântul este scuipat în ochi ca un nătâng. La aceste calomnii se referea și Mircea Eliade în anul 1936. Toate aceste adevăruri stâlcite, răstălmăcite și îngropate prin răutatea diavolească pentru ca oamenii să le uite, trebuiesc scoase la lumină, nu pentru a le adora ca pe niște idoli, ci pentru a le avea ca termeni de referință, ca exemple, ca fapte ce trebuiesc cunoscute și valorificate de cei care se
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]