704 matches
-
păpușoi”, oricât de bine prășit. Frica turtește, micșorează, îl face și mai „prizărit” pe cel bine înzestrat cu disponibilitatea de a o trăi. Readus în Humulești, de la stâna din Dumbrava Agapiei, unde holera de care voiseră să-l ferească îl dibuise totuși, eroul-narator este „înfășat” - „peste tot” - într-o „pânzătură” pe care doftorii satului întinseseră „hoștinele ferbincioare”, după care, spune el, „am adormit mort, și de abia a doua zi pe la toacă m-am trezit, sănătos ca toți sănătoșii”. O altă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
disloca, dar nu avea Încă nocivitatea de mai târziu. Niște hoți spărseseră casa unui gospodar și furaseră tot felul de lucruri. Cum nu erau mulți din această spiță În localitate, polițaiul comunei (cred că nu ajunsese Încă milițian) i-a dibuit și, după un obicei al pământului, le-a Încărcat țoalele În spate și-i plimba prin sat, oprindu-i pe la răscruci, să-i vadă oamenii și să-i rușineze. Nu se punea atunci problema respectului pentru demnitatea personală a hoțului
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
personal, imaginat de James, și împinge rând pe iând arhetipurile îii conștiință. „S-ar putea spune, zice doctorul Jung că o matcă de fluviu s-a săpat adânc în sufletul nostru și că, în această matcă, viața care mai înainte dibuia în nesiguranță și se răspândea pe suprafețe vaste, dar puțin profunde, se găsește târâtă brusc de un val puternic, după ce a atins înlănțuirea particulară a împrejurărilor care, din totdeauna, au contribuit la producerea imaginii primitive”(C.G. Jung: Essais de Psychologie
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
unic fără de semințe. Înaltul simbol al androginului, care nu e o idee obișnuită, ar părea, poate, prea ezoteric, prea enigmatic, dacă poetul nu i-ar înlesni înțelegerea prin lămurirea din ultima strofă: Prefigurez un gând zeiesc al lumii Ce-și dibuie pe forme bucuria Și răsădește-n moliciunea humii Tăria tainei mele, fecioria. Cuvântul fecioria aruncă în urma lui, peste toată poesia, lumina fragedă a neprihanei veșnice și învăluie acest simbol în nu știu ce bură de aur și în nu știu ce prestigiu de paradis
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
poetică. în orice caz, antropomorfismul poetic-religios al Olimpului, intuire genială a unui plan de existență dincolo de timp și spațiu, e locul ideal după care suspină sufletul greco-roman. Fruct al libertății haotizate de păcat, Olimpul e imaginea foarte aproximativă a veșniciei, dibuită de geniul antic deasupra lumii noastre, dar nu mai puțin o imagine frumoasă de sub a cărei boltă eterică se puteau înțelege mai limpede, prin contrast, proporțiile și semnificația vremelniciei omenești. Condiția terestră trăită de omul antic cu atât mai dureros
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Dante se ridică în raiul etern. Precum unul e poetul lucrurilor primordiale, celălalt e poetul lucrurilor ultime, al eshatologiei creștine, într un sens sau altul, viziunea lor merge până la limitele extreme al cauzalității și ale finalității. Nimic din ceea ce au dibuit cei vechi nu seamănă cu vastitatea acestor concepții poetice. Ele au măreția inspirației creștine. Se poate prea bine ca această inspirație să nu intensifice propiu-zis puterea de expresie a geniului, e incontestabil însă că ea dilată la maximum viziunea și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
din fondul vechi, majoritatea încadrate în conjugarea a IV-a (biciuie/biciuiește, biruiește/biruie, bocănește/bocăne, boncăiește/boncăie, cheltuiește/cheltuie, chinuiește/chinuie, ciocănește/ciocăne, clănțănește/clănțăne, cloncăiește/cloncăie, cloncăne/cloncănește, cotrobăie/cotrobăiește, clănțănește/clănțăne, croncăne/croncănește, dăngănește/dăngăne, destăinuie/destăinuiește, dibuie/dibuiește, drăcuie/drăcuiește, dupăiește/dupăie, hăpăie/hăpăiește, horpăie/horpăiește, huiduie/huiduiește, învârte/învărtește, leorbăie/leorbăiește, leorcăie/leorcăiește, leorpăie/leorpăiește, mântuiește/mântuie - pentru sensul "a termina", murmuie/murmuiește, se olecăie/se olecăiește, orbecăie/orbecăiește, piscuiește/piscuie, se străduie/se străduiește, se
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
fondul vechi, majoritatea încadrate în conjugarea a IV-a (biciuie/biciuiește, biruiește/biruie, bocănește/bocăne, boncăiește/boncăie, cheltuiește/cheltuie, chinuiește/chinuie, ciocănește/ciocăne, clănțănește/clănțăne, cloncăiește/cloncăie, cloncăne/cloncănește, cotrobăie/cotrobăiește, clănțănește/clănțăne, croncăne/croncănește, dăngănește/dăngăne, destăinuie/destăinuiește, dibuie/dibuiește, drăcuie/drăcuiește, dupăiește/dupăie, hăpăie/hăpăiește, horpăie/horpăiește, huiduie/huiduiește, învârte/învărtește, leorbăie/leorbăiește, leorcăie/leorcăiește, leorpăie/leorpăiește, mântuiește/mântuie - pentru sensul "a termina", murmuie/murmuiește, se olecăie/se olecăiește, orbecăie/orbecăiește, piscuiește/piscuie, se străduie/se străduiește, se tânguiește
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
el destăinuie/el destăinuiește − numai forma destăinuiește, în DOOM1, variație liberă în DOOM2: 140 de subiecți au ales forma destăinuie, 18 subiecți, forma destăinuiește, 4 subiecți ar folosi ambele variante și un subiect nu a subliniat niciuna dintre forme; ● el dibuie/el dibuiește − variație liberă în ambele ediții ale DOOM-ului: 83 de subiecți au optat pentru dibuiește, 78, pentru dibuie, un subiect ar folosi ambele variante și un subiect nu a subliniat niciuna dintre variante; ● el drăcuie/el drăcuiește − numai
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
el destăinuiește − numai forma destăinuiește, în DOOM1, variație liberă în DOOM2: 140 de subiecți au ales forma destăinuie, 18 subiecți, forma destăinuiește, 4 subiecți ar folosi ambele variante și un subiect nu a subliniat niciuna dintre forme; ● el dibuie/el dibuiește − variație liberă în ambele ediții ale DOOM-ului: 83 de subiecți au optat pentru dibuiește, 78, pentru dibuie, un subiect ar folosi ambele variante și un subiect nu a subliniat niciuna dintre variante; ● el drăcuie/el drăcuiește − numai drăcuiește în
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
ales forma destăinuie, 18 subiecți, forma destăinuiește, 4 subiecți ar folosi ambele variante și un subiect nu a subliniat niciuna dintre forme; ● el dibuie/el dibuiește − variație liberă în ambele ediții ale DOOM-ului: 83 de subiecți au optat pentru dibuiește, 78, pentru dibuie, un subiect ar folosi ambele variante și un subiect nu a subliniat niciuna dintre variante; ● el drăcuie/el drăcuiește − numai drăcuiește în DOOM1, dar variație liberă în DOOM2: 94 de subiecți au ales forma drăcuie, 68 de
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
18 subiecți, forma destăinuiește, 4 subiecți ar folosi ambele variante și un subiect nu a subliniat niciuna dintre forme; ● el dibuie/el dibuiește − variație liberă în ambele ediții ale DOOM-ului: 83 de subiecți au optat pentru dibuiește, 78, pentru dibuie, un subiect ar folosi ambele variante și un subiect nu a subliniat niciuna dintre variante; ● el drăcuie/el drăcuiește − numai drăcuiește în DOOM1, dar variație liberă în DOOM2: 94 de subiecți au ales forma drăcuie, 68 de subiecți, drăcuiește și
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
cu japca în stilul hoardelor mongole? Își zise-n sinea ei că un profesionist al stabilizării și regularizărilor se dirijează necesar spre întâlnirea cu un alt profesionist, al destabilizării și disrupției. Știa că, versată în avocatura ideilor, Ondine ar fi dibuit oriunde un punct slab dacă și-ar fi pus mintea, la fel cum, de partea lui, Ian al ei ar fi găsit probabil pretutindeni un punct solid. El nu-l cerea, ca Arhimede cel gata de clintit universul, ci-l
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
culpabilizant. Ca să spun drept, înțeleaptă Pasife, nu m-am încrezut niciodată pe deplin în învățătura numerelor primită de la mentorii mei. Așa că pricepere, atâta câtă am, am mai mult în mâini. Dar, pentru a adăsta în neclintirea unui rost, ceea ce mâna dibuie trebuie smuls, încă înfiorat de palpitații, din preajma-i fremătând de viață și-așezat ca-ntr-un cavou între contururi bine măsurate; folosul consolează lucrurile de moarte. Pompe funebre ce îngroapă pietrele de vii, iată arhitectura fără meșteșug! Măsurătorile exacte ale
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ca acoperământ al lui total lipsit de viață. Însă Dedal gândea mai mult în întrepătrunderi permisive ale vieții și morții, în diferențiale subtile de vitalitate, decât în asemenea vulgare dihotomii. Ar fi fost culmea ca tocmai el, meșterul capabil să dibuie sufletul pietrelor din adormire, să bănuiască veșmântul de o neînsuflețire radicală! Pentru el, formele erau un fel de vase comunicante de-a lungul unui conținut continuu și cumva neutru, cufundat într-o latență capricioasă, ce-ar fi putut în egală
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
el află, nu fără a suporta în prealabil tratamentul aplicat de angajații instituției oricui le cade în gheare, că anchetatorul lui colectează manuscrise „dușmănoase”, dar de valoare, pe care speră să le editeze cândva, dar deocamdată le studiază spre a dibui cu ajutorul încifrărilor din cuprinsul lor urmele celor arestabili. Manuscrisele compun o adevărată bibliotecă, replică la Biblioteca din Alexandria, de unde și titlul romanului. Cartea devine un roman-metaforă, căci sanatoriul de pe munte închide o umanitate bolnavă, alienată, emanație a bolii incurabile de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
vorbește despre modul ciudat în care strămoșul nostru a scurtat lungul și laboriosul drum pe care omul a trebuit să îl parcurgă pentru a inventa scrierea. De-a lungul perioadelor de mare penurie ce au durat preț de câteva secole, dibuind zăcăminte monstruoase de hârtii pe sub ruinele bibliotecilor de altădată, ronțăind tot ce le pica în gheare, șobolanii din orașe au devorat grămezi de romane, biografii, eseuri, enciclopedii și dicționare ale Fondului uman. Astfel, făcând din necesitate o virtute și înghițind
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
bulversării-șoc, care mă postulează drept co-prezență în noaptea sa, drept frate întru bezna lipsei de vedere. Pe fundalul acestui interschimb efemer de identități, acestei empatii dezvoltate întru ecourile loviturilor de baston alb ce pipăie ciocnitor pământul ca pe o lume dibuită în absența luminii, conștiința mea poate fi cucerită de efluviile compasiunii. Izbucnirea unui asemenea seism al conștiinței reprezentat de compasiune are drept efect asumarea unei noi postulări a ego-ului propriu în raportarea sa la cel lipsit de vedere. Astfel, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
agitatorii plătiți, șoferii, ziariștii și... bețivanii. Poate în jur de 40% din tot ce s-a înscris pe listele de vot. Cred că ar trebui să participăm la vot care ar fi din interes și nu unul politic: să-l dibuim pe cel care ar putea să ne reprezinte pe NOI, nu pe el. Majoritatea dintre cei înscriși pe liste sunt niște "oarecare" cu sau fără bănuți, dar desemnați de partide și partiduțe să-și completeze... listele (!) Candidații sunt de 3
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
CIUNE: Doamne, Dumnezeul alegătorilor, care mai cred vreo leacă în politică, s-a făcut voia ta pe listele uninominale cu destui zărghiți (care semnează pe cărțile de vizită încă de pe acum "senator" sau "deputat"), facă-se voia ta să-l dibuim pe cel sănătos la minte și sincer, dintre pământeni sau venetici și să-l votăm nu după cârnaț, pix, spectacol sau plic ci după demnitatea noastră care vrem oameni adevărați în Parlament din județul nostru. Ferește ne, Doamne de toți
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
baza legendei eroice a vechei Elade, a cărei supremă expresie literară se găsește în poezia homerică"29. Dar, după un timp, obosit probabil să tot confrunte imaginea din carte cu realitatea vie și năbădăioasă din fața ochilor săi, spre a le dibui mereu înșelătoarea asemănare, călătorul lasă condeiul jos, nu fără a încheia cu o frumoasă explicație: "Eu port în retina mea un Bosfor ideal". Așadar, dacă viața imită arta (viziune mai curând manieristă decât... platoniciană), ochiul trebuie să se îndrepte spre
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
în funcție de conținutul lexical al adverbului, sufixele exprimă un grad de intensitate relativă superioară sau inferioară, totdeauna marcate stilistic: binișor, încetișor, depărtișor, multișor, târzior, devremior, repejor, frumușel, curățel etc.: „De lumină ca tâlharii/Se ferește binișor,/ Pe ferești se suie noaptea/Dibuind încetișor.” (M. Eminescu, I, p. 108) SINTAXA ADVERBULUITC "SINTAXA ADVERBULUI" În desfășurarea sintagmatică a enunțului lingvistic, adverbul intră în relație cu aproape toate unitățile lexico-gramaticale ale limbii care au autonomie semantică și sintactică totodată, dar numai unele adverbe și numai
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Tendința psihică către oprire și inhibiție, pe care o vom constata-o în natura omenească are, astfel, o bază biologică. Ea este înscrisă în neputința, în lipsa noastră de perfecție anatomică și fiziologică. Acolo unde animalul dispune de reflexe sigure, omul dibuiește și caută. Încetineala dezvoltării biologice a vârstelor condiționează aspectul de ezitare sufletească, de amânare a acțiunii 155". Pe de altă parte, însă, depistarea cauzelor unei devieri de comportament, asemenea oricărei nosologii legate de o boală psihică, nu se poate face
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
buni psihologi, te înțeleg din două priviri cu ce răsufli. Mie, ca la orice slujitor, mi se adresează mulți cu diferite probleme: unul n-are de încălțat, altul n-are de îmbrăcat, altul n-are ce mînca. Acest deținut a dibuit că am obosit de toate acestea. Să vedeți ce a făcut, a deschis cîteva dulapuri și mi-a arătat tot ce aveau acolo: de la cele mai mici mărunțișuri pînă la cele mai scumpe băuturi. Îmi spune: "Vezi? Avem de toate
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
un cuptor unde, în loc să ardă, se aprinde. Închisoarea devine o universitate și un templu. Fericirea pe care o trăiește el într-un episod de convertire religioasă este dovada că omul are resurse infinite pe care mai ales situațiile limită le dibuie. Natura umană, și când e strivită, înflorește în chipuri neașteptate. Intelectualii sunt vânați pentru vina de a fi descendenți ai unor familii vechi, boierești, ori pentru vina de a fi citit cărți așa zicând interzise. Orice legătură cu Occidentul este
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]