KorAP: Find »[drukola/base=dicționar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...579 >

14,468 matches

Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693

47) . Șt. Holban, Figuri basarabene, în Basarabia, nr.3/1992, pag. 89 (48) Ibidem, pag. 91 (49) C. Botoran, M. Retegan, 1918 - Făurirea României Mari, Buc. 1993, pag. 48 (50) I. S. Nistor, op. cit., pag. 49 (51) A. Chiriac, Mic dicționar al membrilor Sfatului Țării, Patrimoniu nr.4/1991, pag. 77 (52) Șt. Bulat, Ședințele Sfatului Țării, Patrimoniu, nr.2/1991,pag. 140 (53) E. Șt. Holban, Figuri basarabene, Basarabia nr.12/1991, pag. 97 (54) D. Timonu, în Basarabia nr.

TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940

138. ibidem pag.140. Ion Ianoși, Dostoievski, București, Editura „Teora”, 2000, pag.227. idem., pag.229. idem., pag.230. idem., ibidem. idem.,pag.232. Nichifor Crainic, Dostoievski și creștinismul rus, Cluj-Napoca, Editura „Anastasia”,1998, pag.255. idem., ibidem. Valeriu Cristea, Dicționarul personajelor lui Dostoievski, București, Editura „Cartea Românească”, 1983, pag.183. Drd. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre metafizica Cuvântului în romanul Frații Karamazov de F.M.Dostoievski / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 130, Anul I, 10 mai 2011. Drepturi

DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_metafizica_cuvantului_in_romanul_fratii_karamazov_de_f_m_dostoievski.html [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725

de aromânii din Serbia, Macedonia, Bulgaria și Albania, și de majoritatea celor din România și din Grecia. În 1988 Tiberiu Cunia înființează la Syracuse Editura „Cartea Aromână”, iar primele cărți sunt publicate în anul 1989. Sub semnătura profesorului Cunia, apare Dicționarul român-aromân, cuprinzând în jur de 25.000 de cuvinte, structurat pe baza unui dicționar similar, al lui Tache Papahagi. Editura „Cartea Aromână” a publicat până în prezent peste 150 de cărți, broșuri și reviste (în forma de carte de 170-220 de

63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
și din Grecia. În 1988 Tiberiu Cunia înființează la Syracuse Editura „Cartea Aromână”, iar primele cărți sunt publicate în anul 1989. Sub semnătura profesorului Cunia, apare Dicționarul român-aromân, cuprinzând în jur de 25.000 de cuvinte, structurat pe baza unui dicționar similar, al lui Tache Papahagi. Editura „Cartea Aromână” a publicat până în prezent peste 150 de cărți, broșuri și reviste (în forma de carte de 170-220 de pagini), aproape toate în limba aromână. Câțiva ani mai târziu, înființează „Rivista di Litiratură

63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
1997) - unde a fost organizată o întâlnire a scriitorilor, editorilor și filologilor aromâni din fiecare stat balcanic -, s-a decis întocmirea unui îndreptar ortografic și ortoepic al limbii aromâne. Acesta este ultimul proiect la care s-a angajat Tiberiu Cunia. Dicționarul Explicativ al Limbii Aromâne este în curs de finalizare. De curând, printr-un mesaj personal, domnul profesor Cunia mi-a vorbit puțin despre acest proiect de anvergură: cuvântul aromânesc neaoș - pentru că există puține neologisme în limba aromână - este prezentat cu

63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
cuvânt, sunt date exemple în care se arată contextul și forma în care acel cuvânt se folosește, expresii idiomatice aromânești, în care înțelesul cuvântului se schimbă și, în final, traducerea cuvântului aromânesc în limbile română, franceză și engleză. „Este un dicționar masiv, ce va avea, probabil, vreo 2.000 de pagini, comparabil DEX-ului românesc, publicat de Academia Română - menționează domnul profesor -. Dicționarul propriu zis, care se întinde pe 1.600 de pagini, este terminat și verificat. Acum am început să scriu

63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
care înțelesul cuvântului se schimbă și, în final, traducerea cuvântului aromânesc în limbile română, franceză și engleză. „Este un dicționar masiv, ce va avea, probabil, vreo 2.000 de pagini, comparabil DEX-ului românesc, publicat de Academia Română - menționează domnul profesor -. Dicționarul propriu zis, care se întinde pe 1.600 de pagini, este terminat și verificat. Acum am început să scriu o prefață, iar mai târziu voi adăuga două anexe (una asupra sistemului de scris, cu toate regulile lui, diferite de regulile

63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
lui, diferite de regulile de scriere românească, și o anexă cuprinzând gramatica limbii aromâne). Acestea, probabil, vor ocupa încă cel puțin 400 de pagini. Sper să-l termin înainte de iarna ce vine, pentru a fi tipărit înainte de venirea verii 2012. Dicționarul va putea fi consultat și online, dacă voi găsi un tânăr care s-o facă; îl avem deja în computer și va fi distribuit prin internet către toți aromânii. Fiind în computer, va putea fi corectat sau îmbogățit prin adăugiri

63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
s-o facă; îl avem deja în computer și va fi distribuit prin internet către toți aromânii. Fiind în computer, va putea fi corectat sau îmbogățit prin adăugiri de cuvinte noi, introducere de neologisme etc. În plus, se pot face dicționare mai mici, școlare sau de buzunar, și cuvintele pot fi traduse, grație facilităților oferite de computer, și în alte limbi balcanice (greacă, albaneză, bulgară etc). Posibilitățile sunt nenumărate”. Întrebându-l despre posibile proiecte, profesorul Tiberiu Cunia mi-a răspuns: „Proiecte

63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
Corola-blog/BlogPost/366725_a_368054

ta fără vreun pas la dreapta sau la stânga. În aceste condiții de rătuteală cvasitotală cine credeți că și-ar urma cu fidelitate sau consecvență programul, dacă va fi având vreunul - cuvinte al căror înțeles aici nu mai au semnificațiile din dicționar - când știe că timpul avut la dispoziție e numărat, că vrei să cuprinzi totul cu bani puțini și programe artistice sau de divertisment de calitate pe care să le povestești și nepoților și astea, în condițiile date, lipsesc aproape cu

LAPORTARI CU FIRETURI ŞI GALOANE CA LA C.C.AL P,C.R. ÎN LAS VEGAS !(IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 by http://confluente.ro/Laportari_cu_fireturi_si_galoane_ca_la_c_c_al_p_c_r_in_las_vegas_iv_.html [Corola-blog/BlogPost/366725_a_368054]
Corola-blog/BlogPost/378162_a_379491

durere Sau poate-i clipă vrăjita, îmbrăcată cu multă tăcere ... Poezie sunt cuvintele noastre , cănd dragoste dăruim Atunci când pe treptele nevăzute ale timpului suim, Sunt șoaptele vântului care rătăcește prin lume hoinar Și n-are habar de cuvintele înșiruite-n dicționar... Poezie suntem noi , în existența noastră efemera Când îmbrăcam banalul într-o stălucitoare sfera, Sentimentele s-aprind și capătă dimensiuni mărețe Strălucind de bucurie și de atâta frumusețe... Poezie e tot ce ne-n lumea asta mare ne-ncojoară Important este

CE ESTE POEZIA? de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_ciurezu_1465030430.html [Corola-blog/BlogPost/378162_a_379491]
Corola-blog/BlogPost/348998_a_350327

pot fi semne de incultură crasă sau, de cele mai multe ori, de rea-voință, ce apare ca un rezultat al oportunismului unor ziariști care nu urmăresc altceva decât banii care vin din Vest sau de la Est. Și pentru că autorii celui mai popular dicționar occidental - Larousse - nu vorbesc deloc de români ca națiune importantă pentru dezvoltarea civilizației umane, vom prezenta o serie de inventatori de marcă originari din România, sau personalități mondiale de primă mărime care aparțin acestui neam, dar care din păcate nu

ROMÂNI GENIALI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Romani_geniali.html [Corola-blog/BlogPost/348998_a_350327]
Corola-blog/BlogPost/365386_a_366715

revoltându-l. Satisfăcuse, intelectual, o femeie și urma să-și primească binemeritata plată. Și-a revenit fără să-și dea palme. Vera nu avea nicio vină ; gândurile lui deraiaseră ! - Ei bine... te achiți de datorie... dacă-mi împrumuți acest mic dicționar ! - Ți-l dau de tot și tot consider că nu-i de ajuns ! - Ba... I-a rămas, după negocieri, acel mic dicționar cât și recunoștința Verei. Doar că, uneori, recunoștința are răsfrângeri ciudate. * Atunci când Tamara a dat să i se

XXVIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/adrian_litu_1483563098.html [Corola-blog/BlogPost/365386_a_366715]
nu avea nicio vină ; gândurile lui deraiaseră ! - Ei bine... te achiți de datorie... dacă-mi împrumuți acest mic dicționar ! - Ți-l dau de tot și tot consider că nu-i de ajuns ! - Ba... I-a rămas, după negocieri, acel mic dicționar cât și recunoștința Verei. Doar că, uneori, recunoștința are răsfrângeri ciudate. * Atunci când Tamara a dat să i se așeze, prima oară, pe genunchi, Albert a avu un gest de respingere ; și-a desfăcut, brusc, picioarele și fata a dat cu

XXVIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/adrian_litu_1483563098.html [Corola-blog/BlogPost/365386_a_366715]
Corola-blog/BlogPost/383011_a_384340

Esha Beteille mi-a cerut să scriu o carte despre cum am trăit în vremea lui Ceaușescu, pentru a o publica în editura ei împreună cu Cambridge University Press (lucrasem împreună cu ea la Oxford University Press - eu am ilustrat manuale și dicționare pentru copiii din Bhutan). M-am mirat, am scris (și tradus) Donosteea, fără politică însă - toți eram nimeni - dând-o tot pe India, presărând și scrisori Delhi-București, de când mă întorsesem singură să salvez apartamentul din București, scos la licitație. De

INTERVIU CU DNA. RODICA ANCA de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1488094983.html [Corola-blog/BlogPost/383011_a_384340]
Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349

Ploiești - Mileniul III,” secretar al Societății Culturale „Memorial - Nichita Stănescu.” În studiile sale Ioan Groșescu a fost preocupat de istoria Ploieștiului, după cum demonstrează și cartea „Mahalalele Ploieștiului,” despre care Mircea Iorgulescu afirma că este „o foarte epică enciclopedie, un vast dicționar de fapte, personaje și întâmplări ploieștene [...] un caleidoscopic portret al spiritului ploieștean. Un portret în cioburi și sfărâme, un amplu și sclipitor mozaic de fapte și detalii adunate cu plăcerea cunoscătorului de un colecționar rafinat.” Autorul Ioan Groșescu vorbind despre

FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1492442007.html [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
Corola-blog/BlogPost/356718_a_358047

feminin. E singura limbă romanică în care se-ntîmplă acest lucru. Doisprezece femei, doisprezece ceasuri. E o epidemie, o avalanșă de incultură. Nimeni nu mai zice azi ”loc", zice „locație", fără să-i treacă prin cap să se uite într-un dicționar francez sau englez să vadă ce înseamnă. Am citit într-un ziar acum cîteva luni ceva referitor la Camilla Parker Bowles, care la a nu știu cîta aniversare a căsătoriei cu Prințul Charles, și-a fracturat „perineul" de la piciorul stîng

CÂND BORDELUL E O MÂNĂSTIRE de ILEANA VULPESCU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Ileana_vulpescu_cand_bordelul_e_o_ma_ileana_vulpescu_1341291037.html [Corola-blog/BlogPost/356718_a_358047]
ca angajat al unui post de televiziune, ai niște obligații. În ceea ce spune cel pe care-l inviți nu poți să intervii, treaba lui, mai ales dacă e-n direct. Pretenția mea către angajat vine. Dacă ar căuta într-un dicționar sau pe internet, ar afla cum se pronunță toate numele proprii. Am fost uimită s-aud la un post de radio: „Azi se împlinesc nu știu câți ani de la nașterea lui Gai de Mopezan ”. El fiind Guy de Maupassant! Sau Riceard Uagnăr

CÂND BORDELUL E O MÂNĂSTIRE de ILEANA VULPESCU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Ileana_vulpescu_cand_bordelul_e_o_ma_ileana_vulpescu_1341291037.html [Corola-blog/BlogPost/356718_a_358047]
a spus cineva ceva în glumă și pe urmă s-a luat în serios. Eu i-aș sfătui, să nu mai facă greșeli, să pună mîna pe o gramatică a limbii române și să nu se sfiască să umble în dicționare. Astfel, poate n-o să mai auzim, chiar și printre persoanele care au absolvit Filologia, expresii de genul „cărțile care le-am cumpărat", „m-am dus la servici". Eu le tot spun, cînd am ocazia, că-s niște cuvinte în limba

CÂND BORDELUL E O MÂNĂSTIRE de ILEANA VULPESCU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Ileana_vulpescu_cand_bordelul_e_o_ma_ileana_vulpescu_1341291037.html [Corola-blog/BlogPost/356718_a_358047]
Corola-blog/BlogPost/344260_a_345589

filiala Iași, 2008 - pentru secțiunea eseu/publicistica O.C.- Sunteți și membru în diferite uniuni și asociații (va rog sa le enumerați) , poezia Dvs.este tradusă în limbile franceză, engleză, maghiară, cehă, slovaca, sunteți prezenta și în numeroase antologii și dicționare, sunt toate acestea o recunoaștere a valorii unui scriitor? Sunteți și redactor colaborator la multe reviste... A.B.- Poate că da, munca unui scriitor poate fi vizibilă prin prezența în dicționare, antologii, prin primirea premiilor (cu toate că eu consider că niciodată

INTERVIU CU POETA SI PUBLICISTA ANGELA BACIU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 127 din 07 mai 2011 by http://confluente.ro/M_am_nascut_intr_un_oras_cosmopolit_interviu_cu_poeta_si_publicista_angela_baciu.html [Corola-blog/BlogPost/344260_a_345589]
cehă, slovaca, sunteți prezenta și în numeroase antologii și dicționare, sunt toate acestea o recunoaștere a valorii unui scriitor? Sunteți și redactor colaborator la multe reviste... A.B.- Poate că da, munca unui scriitor poate fi vizibilă prin prezența în dicționare, antologii, prin primirea premiilor (cu toate că eu consider că niciodată un scriitor nu scrie cu scopul de a primi vreun premiu) dar, în special prin cărțile sale. Sunt membru în Uniunea Scriitorilor din România - filiala Iași din 2002 ( http://www.uniunea

INTERVIU CU POETA SI PUBLICISTA ANGELA BACIU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 127 din 07 mai 2011 by http://confluente.ro/M_am_nascut_intr_un_oras_cosmopolit_interviu_cu_poeta_si_publicista_angela_baciu.html [Corola-blog/BlogPost/344260_a_345589]
Corola-blog/BlogPost/368169_a_369498

sau mecena), având în vedere frecvența acestui prenume printre telefemeile din România. Oricum această chestiune nu mai prezintă niciun interes pentru mine: Întâi că nu am televizor, apoi că atotputernicul internet nu numai că rezolvă tot (știri, filme, documentare, publicații, dicționare, bârfe etc.), dar și amenință să înghită cât de curând televiziunea cu fulgi cu tot. ------------------------------ George PETROVAI Sighetu Marmației, 5 ianuarie 2016 Referință Bibliografică: George PETROVAI - TELEOMUL - EPIFENOMENUL TRUDITOR DIN MAȘINĂRIA TELEVIZIUNII / George Petrovai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.

TELEOMUL – EPIFENOMENUL TRUDITOR DIN MAŞINĂRIA TELEVIZIUNII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1452004820.html [Corola-blog/BlogPost/368169_a_369498]
Corola-blog/BlogPost/358033_a_359362

fără să vreau, îmi aduce în minte legătura - câtă a fost - care a existat între mine și marele scriitor, marele ziarist. Din punctul meu de vedere, sunt deosebit de importante și, aș zice, frumoase, întâlnirile acestea cu autorul „Ziariștilor” și al „Dicționarului neconvențional...”. L-am cunoscut personal pe Al. Mirodan, nu atât de la om la om, adică mai apropiat, mai intim, ci, mai întâi, cu mai mulți ani în urmă, în calitatea mea de Secretar general al Uniunii Originarilor din România în

„ÎNTÂLNIRILE” MELE CU AL. MIRODAN.. de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_intalnirile_m_roni_caciularu_1340640875.html [Corola-blog/BlogPost/358033_a_359362]
și el, sunt sigur, aprecia asta: îl intuisem, mă simțise. În locul cuvintelor faptele vorbeau. Raporturile erau calde și nedeclarate. Asta e convingerea mea! Intemeiată pe gesturi mici, poate nesemnificative pentru alții. O dată, la sfârșitul Festivității lansării volumului al treilea din „Dicționarul (său) neconnvențional”, la Institutul Cultural Român de la Tel Aviv, se adunase în jurul său un bogat ciorchine de oameni. M-am apropiat și eu, să-l felicit. Eram însă în afara cercului-ciorchine, căci nu suport să mă-nghesui. Cineva îl „croșeta” nepermițând

„ÎNTÂLNIRILE” MELE CU AL. MIRODAN.. de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_intalnirile_m_roni_caciularu_1340640875.html [Corola-blog/BlogPost/358033_a_359362]
Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464

art cit, p. 284-290. Interesant este faptul că pe harta lui Szatmary din 1864 aflată la arhivele Statului București , cotă inv 24 - 1965, AVIII-1, în zona dealurilor Ciovârnășani -Ilovăț -est apare Măgura Buliga , Toponim menționat și de C.Pajură în Dicționar geografic și topografic al județului Mehedinți , Tr-Severin ,1947, p. 26. 7 Radu Crețeanu , art.cit p. 939 .Înrudirea dintre Buliga și Duncești este probată de mai multe documente ulterioare ,comentate de unii cercetători .Pornind de la această presupusă înrudire se poate

DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368685828.html [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]