355 matches
-
(n. 26 iulie 1902 la Travnik - d. 30 aprilie 1980 la Cracovia) a fost un matematician polon, cunoscut pentru contribuțiile aduse în domeniul geometriei afine și al celei diferențiale. A studiat matematica la Universitatea Jagiellonă, în 1931 este absolvent, ca în anul următor să intre ca profesor în prestigioasa universitate. Ulterior, ocupă poziția de profesor la Universitatea de la Cracovia. În urma acțiunii naziste Sonderaktion Krakau, este arestat și închis la
Stanisław Gołąb () [Corola-website/Science/334715_a_336044]
-
restaurează aceeași formă a ecuației În teoria relativității se folosește un spațiu Minkowski tetradimensional "plat", care este un exemplu de spațiu-timp. Acest spațiu, însă, este foarte similar cu spațiul tridimensional euclidian standard, și astfel este ușor de lucrat cu el. Diferențiala distanței ("ds") în spațiul cartezian 3D este definită ca: unde formula 74 sunt diferențialele celor trei dimensiuni spațiale. În geometria relativității restrânse, se adaugă o a patra dimensiune, derivată din timp, și astfel ecuația diferențialei distanței devine: Dacă se dorește să
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
tetradimensional "plat", care este un exemplu de spațiu-timp. Acest spațiu, însă, este foarte similar cu spațiul tridimensional euclidian standard, și astfel este ușor de lucrat cu el. Diferențiala distanței ("ds") în spațiul cartezian 3D este definită ca: unde formula 74 sunt diferențialele celor trei dimensiuni spațiale. În geometria relativității restrânse, se adaugă o a patra dimensiune, derivată din timp, și astfel ecuația diferențialei distanței devine: Dacă se dorește să se facă și coordonata timpului să arate ca și cele spațiale, se poate
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
este ușor de lucrat cu el. Diferențiala distanței ("ds") în spațiul cartezian 3D este definită ca: unde formula 74 sunt diferențialele celor trei dimensiuni spațiale. În geometria relativității restrânse, se adaugă o a patra dimensiune, derivată din timp, și astfel ecuația diferențialei distanței devine: Dacă se dorește să se facă și coordonata timpului să arate ca și cele spațiale, se poate trata timpul ca fiind imaginar: "x = ict". În acest caz, ecuația de mai sus devine simetrică: Aceasta sugerează ceea ce de fapt
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
a lui formula 98. Pentru a vedea utilitatea acesteia, transformăm poziția unui eveniment de la un sistem de coordonate "S" la un sistem "S"', calculând care este chiar transformarea Lorentz dată mai sus. Toți tensorii se transformă după aceeași regulă. Tetravectorul pătratelor diferențialelor distanțelor formula 100 construit folosind este invariant. Faptul că este invariant înseamnă că are aceeași valoare în toate sistemele inerțiale, deoarece este un scalar (tensor de rang 0), și astfel Λ nu apare în transformarea sa trivială. De observat că atunci când
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
Faptul că este invariant înseamnă că are aceeași valoare în toate sistemele inerțiale, deoarece este un scalar (tensor de rang 0), și astfel Λ nu apare în transformarea sa trivială. De observat că atunci când elementul formula 102 este negativ, formula 103 este diferențiala timpului propriu, iar când formula 102 este pozitiv, formula 105 este diferențiala distanței proprii. Utilitatea principală a exprimării ecuațiilor fizicii în formă tensorială este că atunci sunt invariante în raport cu grupul Poincaré, astfel că nu avem de-a face cu un calcul special
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
toate sistemele inerțiale, deoarece este un scalar (tensor de rang 0), și astfel Λ nu apare în transformarea sa trivială. De observat că atunci când elementul formula 102 este negativ, formula 103 este diferențiala timpului propriu, iar când formula 102 este pozitiv, formula 105 este diferențiala distanței proprii. Utilitatea principală a exprimării ecuațiilor fizicii în formă tensorială este că atunci sunt invariante în raport cu grupul Poincaré, astfel că nu avem de-a face cu un calcul special și dificil pentru a verifica aceasta. De asemenea, la construirea
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
este infinit numărabilă, o bază fiind dată de , , , , dimensiunea spațiilor mai generale de funcții, cum ar fi spațiul funcțiilor pe un interval (mărginit sau nemărginit), este infinită. Sub ipoteze potrivite de regularitate a coeficienților implicați, dimensiunea spațiului soluției unei ecuații diferențiale ordinare omogene este egal cu gradul ecuației. De exemplu, spațiul soluțiilor ecuației de mai sus este generat de . Aceste două funcții sunt liniar independente peste , astfel încât dimensiunea acestui spațiu este doi, atât cât este și gradul ecuației. O extensie de
Spațiu vectorial () [Corola-website/Science/298212_a_299541]
-
obține ecuațiile lui Hamilton văzând cum se schimbă Lagrangianul unei particule în timp, spațiu și viteză: Impulsul generalizat este definit ca formula 11, iar ecuațiile lui Lagrange ne spun că: pe care o pune rescrie sub forma: și substituind rezultatul în diferențiala lui Lagrange, obținem: pe care o putem rearanja sub forma: sau mai concis: Termenul din stanga egalului este Hamiltonianul definit anterior, deci: a doua egalitate fiind dată de definiția derivatelor parțiale. Asociind termenii din ambele parți ale egalului, obținem de fapt
Mecanică hamiltoniană () [Corola-website/Science/317831_a_319160]
-
electromagnetic. Definiția câmpului electromagnetic este completată cu "principiul superpoziției": dacă mai multe surse (distribuții de sarcini și curenți) sunt reunite, câmpul electromagnetic rezultant este suma câmpurilor produse de fiecare dintre surse, luată separat. Principiile electrodinamicii sunt exprimate cantitativ prin ecuații (diferențiale sau integrale) care leagă vectorii câmp electromagnetic de sursele lor. Dimensiunile fizice și valorile numerice ale coeficienților din aceste ecuații depind de sistemul de unități de măsură utilizat. În sistemul internațional de unități, utilizat curent în aplicațiile electrodinamicii la scară
Electrodinamică () [Corola-website/Science/327596_a_328925]
-
poate scrie și pentru n moli (folosind "pV = nRT"):formulă 8 unde "C(n)" este constantă aditiva care depinde numai de n, iar "C(Ț)=nc(Ț)", cu "c(Ț)" căldură specifică pentru un mol. Din ecuația (E) obținem o ecuație diferențiala pentru "C(n)":formulă 9 a cărei soluție este formulă 10 unde " C" este o nouă constantă, independentă de n; cu aceasta, obținem o formulă extensiva pentru entropie:formulă 11 Putem scrie "C = -ln V + C" unde "V" este un volum molar de
Paradoxul lui Gibbs (termodinamică) () [Corola-website/Science/312269_a_313598]
-
caracter de mărime de transformare legată de variația mărimii de stare energie. Analitic, lucrul mecanic elementar efectuat pentru un drum infinitezimal formula 1 se definește ca produsul scalar al forței și deplasării (drumului infinitezimal): formula 2. În general, lucrul mecanic nu admite diferențială totală exactă decât în anumite cazuri speciale cum ar fi mișcarea sub acțiunea forțelor conservative. Termenul de "lucru" (în franceză "travail") "al unei forțe" a fost utilizat pentru prima oară într-un articol din 1826 al matematicianului și inginerului mecanic
Lucru mecanic () [Corola-website/Science/299408_a_300737]
-
și terra nullius. Al Doilea Imperiu Francez al lui Napoleon al III-lea se află în relații bune cu Marea Britanie (Napoleon chiar s-a căsătorit cu o britanică) și a ocupat Mexicul. La fel ca Marea Britanie, are propriile mașini analitice/diferențiale ("ordinatoare"), folosite mai ales în activitățile de monitorizare ale forțelor de poliție și ale serviciilor de spionaj. Dintre celelalte puteri mondiale, Germania a rămas fragmentată (fără a se sugera că Prusia va deveni nucleul unei națiuni unite, așa cum a făcut
Machina diferențială () [Corola-website/Science/324702_a_326031]
-
în caracteriscile morfografice ale interfluviului ce poartă denumirea dealului cel mai înalt de aici, Muscelul Ciocanu. Asemănarea constă în existența unei zone depresionare în partea de nord a interfluviului, ce o separă de masivul cristalin al Iezerului: depresiunea de eroziune diferențială Albești-Cândești; urmând spre sud culmea ce urcă pe Ciocanu la 887m de unde tot înspre sud, revine într-o zonă depresionară cu Muchia Câmpului și Muchia Rugencei ce separă depresiunile Berevoești și Godeni. Între Aninoasa și Cotești interfluviul este fragmentat de
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
fi dificilă; de aceasta ocupându-se doi secole mai târziu: Ivan Vinogradov, Nikolai Ciudakov, Johannes van der Corput, Theodor Estermann. Goldbach a mai abordat problema transformării seriilor divergente în convergente și serii infinite, a stabilit metode de rezolvare a ecuațiilor diferențiale etc. În 1950 și matematicianul român Dimitrie Pompeiu a scris ceva despre ipoteza lui Goldbach.
Christian Goldbach () [Corola-website/Science/320306_a_321635]
-
de instrumente este dotat cu un contor de vitezometru și turometru, indicator de combustibil / presiune de aer și un ecran central de util. În partea dreaptă a volanului găsim ajustările oglinzii, comenzile pentru sistemul de aer condiționat, comutatoare rotative pentru diferențiale blocabile și pentru angajarea de viteze off-road. Camionul respectă normele de poluare Euro 5 (este disponibil norma de poluare Euro 5). Motorul este 7.2 cu șase cilindri în linie care dezvoltă 326 de CP cu un cuplu maxim de
Mercedes-Benz Zetros () [Corola-website/Science/327072_a_328401]
-
Despre o arhitectură românească”. - „Învățământul plastic” (propuneri pentru o nouă metodă). - „Pictura bisericească”. - „Comentariu la un capitol”. In numărul II, 1940 - „Contra mașinismului”. - „Arta și tehnica”. - „Armonie”, „Atena”, „Clasicism”, rubrica „Dicționar”. - „Amateorism și urbanism”. - „Mitocanul ca factor al civilizației românești?”. - „Diferențialele Divine” - Lucian Blaga”. - „Despre pictura bisericească”. In numărul III, 1941 - „Coordonare” (G. M. Cantacuzino, O. Doicescu). - „Catedrala din Chartres”. - „Moldova”, „Profil”, rubrica „Dicționar”. - „Arhitectura industrială și Hans Hertlein”. - „Tema în artă” (semnat S.). - „Despre influențe” (semnat S.) - „Despre clasicism” ("Titu
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
funcției la folosirea unor pași infinit de fini, sau "infinitezimali". Notația definește integrala ca o sumă ponderată (notată cu "S"-ul alungit), cu valorile funcției (cum ar fi înălțimile, "y" = "f"("x")) înmulțite cu lungimi de pași infinitezimali, așa-numitele "diferențiale" (notate cu "dx"). În ce privește calculul efectiv al integralelor, teorema fundamentală a calculului integral, dezvoltată de Newton și Leibniz, este legătura fundamentală între operațiile de derivare și integrare. În condiții potrivite, valoarea unei integrale pe o regiune poate fi determinată privind
Integrală () [Corola-website/Science/298291_a_299620]
-
asociază fiecărei valori. (Aici se notează cu "A" domeniul de integrare.) Geometria diferențială dă notația familiară fără altă interpretare. Acum "f"("x") și "dx" devin o formă diferențială, ω = "f"("x")"dx", apare un nou operator diferențial d, cunoscut ca diferențiala, iar teorema fundamentală devine o teoremă mai generală, teorema lui Stokes, de unde derivă teorema lui Green, teorema de divergență, și teorema fundamentală a calculului integral. Deși există diferențe între aceste concepte de integrală, ele se suprapun considerabil. Astfel, aria suprafeței
Integrală () [Corola-website/Science/298291_a_299620]
-
Domino Easterman, D. - „"Frăția mormântului"” - Editură RAO Easterman, D. - „"Numele fiarei"” - Editură RAO Egan, G. - „"Axiomatic"” - Editură Teora Farmer, P.J. - „"Planul misterios"” - Editură Nemira Gannet, L. - „"Gheena"” - Editură RAO Gibson, W. - „"Chrome"” - Editură RAO Gibson, W. și Sterling, B. - „"Machina diferențiala"” - Editură Nemira Hand, E. - „"Francezul"” - Editură RAO Jetter, K.W. - „"Vânătorul de recompense 2"” - Editură Nemira Kessel, J. - „"Vești bune din spațiul extraterestru"” - Editură Nemira King, S. - „"Dolores Claibourne"” - Editură Nemira King, S. și Straub, P. - „"Talismanul"” - Editură Nemira Merrit
Lista cărților științifico-fantastice publicate în România după 1989 () [Corola-website/Science/327439_a_328768]
-
cu variabilele de poziție macroscopice; în mecanica statistică și ele sunt considerate valori medii ale unor mărimi aleatorii: Lucrul mecanic produs de aceste forțe la deplasări elementare formula 78 este Tot conform principiului întâi al termodinamicii, într-o transformare termodinamică elementară diferențiala totală a energiei interne este suma dintre lucrul mecanic efectuat și cantitatea de căldură formula 81 schimbată de sistem: Principiul al doilea al termodinamicii definește o funcție de stare formula 84 numită "entropie"; într-o transformare termodinamică elementară "reversibilă" diferențiala totală a entropiei
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
transformare termodinamică elementară diferențiala totală a energiei interne este suma dintre lucrul mecanic efectuat și cantitatea de căldură formula 81 schimbată de sistem: Principiul al doilea al termodinamicii definește o funcție de stare formula 84 numită "entropie"; într-o transformare termodinamică elementară "reversibilă" diferențiala totală a entropiei e legată de cantitatea de căldură schimbată de sistem prin relația Aici formula 87 este "temperatura termodinamică", definită de principiul al doilea al termodinamicii, până la un factor constant, ca scară absolută de temperatură, unică printre multele scări de
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
stabilit acest echilibru. Energia internă este formula 95, iar fluctuațiile în jurul acestei stări au loc doar prin schimb de căldură: formula 96 Adunând rezultatele, se poate scrie Prin înmulțirea cantității de căldură formula 81 schimbată reversibil cu funcția formula 100 s-a obținut o diferențială totală exactă formula 101 Conform principiului al doilea al termodinamicii, funcția formula 102 este "entropia", iar formula 103 este, până la un factor constant, egală cu inversa temperaturii absolute: Prin integrare rezultă constanta formula 108 a primit numele de "constanta Boltzmann". Această formulă fundamentală a
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
folosirea unor funcții diferite pentru reprezentarea semnalelor, precum tranformata wavelet sau transformata chirplet cu unde analoage transformării Fourier, fiind transformata wavelet continuă. . Transformata Fourier, precum și transformata Laplace, sunt pe larg folosite în rezolvarea ecuațiilor diferențiale. Transformata Fourier este compatibilă cu diferențiala în următorul sens: dacă "f"("x") este o funcție diferențiabilă cu transformata Fourier formula 11, atunci transformata Fourier a derivatelor ei este dată de formula 95. Acestea pot fi folosite pentru a transforma ecuațiile diferențiale în ecuații algebrice. De notat că, această
Transformata Fourier () [Corola-website/Science/305957_a_307286]
-
La ora actuală, "Collège de France" este împărțit în șapte ramuri de discipline: științe matematice, științe fizice, științe naturale, științe filosofice și sociologice, științe istorice, filologice și arheologice. Numără 54 de catedre, mergând de la „"comunicații celulare"” (Jean-Pierre Changeux), la „"ecuații diferențiale și sisteme dinamice"” (Jean-Christophe Yoccoz), trecând prin „"istoria sincretismului de la sfârșitul Antichității"” (Michel Tardieu), cărora trebuie să alăturăm numeroase somități științifice europene, care sunt, în mod repetat, invitate. Începând din anul 2004, o nouă catedră de creație artistică a fost
Collège de France () [Corola-website/Science/316489_a_317818]