49,900 matches
-
Aminteam săptămâna trecută, în legătură cu saluturile noi, de formula „hai pa”, la modă în limbajul actual al tinerilor. Formula este înregistrată de Marica Pietreanu, în monografia sa Salutul în limba română (1984), cu o particularitate de punctuație, corespunzînd probabil unei intonații diferite de cea care ni se pare azi dominantă: cu cele două elemente despărțite prin virgulă. Explicația pragmatică dată salutului corespunde acestei intonații: autoarea consideră că elemente precum apoi, păi, hai atenuează bruschețea întreruperii conversației, funcționînd ca mărci introductive pentru salutul
„Hai pa” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13531_a_14856]
-
parte celor cu hai, al căror uz actual nu pare tocmai unul de menajare politicoasă a interlocutorului; dimpotrivă, sugerează o anume brutalitate - deloc ceremonioasă - a închiderii dialogului. De fapt, semnalele de tipul păi sau hai au drept caracteristică un comportament diferit în funcție de prezența sau absența pauzelor: păi marchează într-adevăr ezitarea precaută atunci cînd este urmat de o pauză (păi... mergem; păi... am greșit); dimpotrivă, fără pauză, interjecția întărește forța ilocuționară a enunțului următor, legîndu-l de contextul precedent și chiar conferindu
„Hai pa” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13531_a_14856]
-
făcut dramatizări? - Da, am experiență în ceea ce privește dramatizarea, am lucrat așa ceva în facultate, în Teatrul Malîi al lui Dodin și în alte teatre. Romanul este foarte mare și voi avea mult de lucru. - Școala americană de teatru, unde lucrați ca profesor, diferă de cea rusească sau de cea europeană în general. Folosiți acolo metodele însușite în școala din care proveniți? - Nu mă străduiesc să predau, în special, arta teatrală rusească, dar nu uit ceea ce am învățat. Sunt convins că școala rusească este
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
suprapun, coincid, se completează în atmosfera firească de demult, în cuvinte și chiar în senzații? Nu am fost întotdeauna de acord, n-am văzut mereu la fel un spectacol, n-am iubit aceiași oameni de fiecare dată, ne-am situat diferit față de anumite probleme, în anumite conjuncturi, am investit altfel în artiști, ne-am definit, altfel, valorile. Nu mi-a fost profesoară, dar am învățat multe de la ea. Și, privind peste anii care ne-au adus împreună, peste nopțile de la București
Portret subiectiv by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13625_a_14950]
-
inițial și originar din care s-a ivit poezia lui Celan poartă după Jean Bollack un singur nume: Auschwitz. „Despre orice ar fi vorbit, Celan vorbea și despre Auschwitz”. Adevărul unei istorii care, pentru poet, a produs coșmarul unei lumi diferite de „toate celelalte lumi” în chiar alcătuirea ei „de după lagăre”, nu are a fi confundată ori substituită cu nici un fel de altă explicație generală și particulară a textelor; poemele devin locuri ale memoriei, unde se desfășoară bătălia „pentru” și „împotriva
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
elemente suficient de clare de individualizare a celor două personaje. Ligia și Popeye se exprimă aproximativ la fel, iar instrumentele lor de percepție a lumii par comune. Ambele sînt preocupate aproximativ de aceleași chestiuni, judecățile lor asupra lumii înconjurătoare nu diferă fundamental, monoloagele lor seamănă izbitor la nivelul tonului și, dacă romancierul nu ar fi avut inspirația ca la începutul capitolelor să precizeze personajul-narator, probabil cartea ar fi fost mult mai dificil de citit și înțeles. Mai mult decît atît, este
Discursul amoros al tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13614_a_14939]
-
făcea însă tot mai gînditor, părînd oarecum covîrșit. Cînd am terminat, mi-a cuprins mîinile într-ale sale: “Mi-ai vorbit ca unui frate. Acum îmi voi deschide și eu inima în fața ta. Motivele călătoriei mele nu sînt atît de diferite de cele pe care mi le-ai expus. Și eu am pornit pe drumuri din pricina acestor afurisite de zvonuri. În silă, blestemînd credulitatea, superstiția, calculele calendaristice și pretinsele «semne», dar totuși am plecat, n-am putut proceda altfel, în caz
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
de o expresie metaforica voit șocantă I. Negoitescu despre Eminescu, anume că ar fi fost «proto-legionar», se potrivește de minune și evocării critice a lui Hașdeu de către Mircea Eliade. Să reținem că elementele caracterizării cu care operează M. Eliade nu diferă foarte mult de cele de care se slujește N. Iorga, dar rezultatul e net diferit, în sensul că cel dintîi își asumă reverberația propriului crez din acel moment juvenil, în vreme ce secundul nu se arătă dispus a se oglindi în figură
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
au, însă, asistența transcendentală după ei, rămân. Pentru asta nu trebuie neapărat să fii erou, să duci steagul la revoluție, nu trebuie să fii moral. În literatură e o altă lege, o altă morală. Scriitorul este un om cu reacții diferite de ale celorlalți. Un Sadoveanu, un Călinescu, un Arghezi nu pot fi scoși din literatură, chiar dacă au colaborat cu comuniștii, pentru că sunt mari. Punct. Trebuie, uneori, să închidem ochii. Sigur, asta nu e o scuză în ordinea cealaltă, neliterară. Criticii
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
cîntecele diversioniste ale serviciilor de dezinformare, Radu Ciobotea scrie doar despre ceea ce vede și ceea ce aude. De aceea reportajele sale de pe front, tipărite inițal în "Evenimentul zilei" și strînse acum în volumul Război cu Doctor Blues prezintă o versiune sensibil diferită de ce am văzut la CNN și pe celelalte posturi de televiziune occidentale și/sau sîrbești. Radu Ciobotea, vede conflictul iugoslav de la nivelul străzii, cu perspectiva omului obișnuit. Rezultatul este o realitate incertă, în care zvonurile și cacealmalele mediatice o iau
Un artist pe frontul iugoslav by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13789_a_15114]
-
mai avansată, de la găleți la capsatoare, ba chiar și o Volgă ca la radio Erevan. Factori imprevizibili încercuirea imperialistă, renunțarea la munca patriotică din gulaguri, consumul de alcooluri inferioare au împiedicat ducerea la bun sfârșit a operației. În capitalism, lucrurile diferă extraordinar: totul se plătește, cu excepția dreptului la moarte. Este drept însă că, atâta vreme cât nu avem o economie de piață funcțională îl putem impune și pe acesta. În cazul contrar, deficitul bugetar pe anul 2004 va depăși cuantumul de 3, nouă
Într-o armonie fără cusur by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13811_a_15136]
-
un roman în versuri. E narațiunea mai atrăgătoare decât lirismul? FS. Mai degrabă poezia e cea care m-a făcut să aleg filozofia. Dar antrenarea pentru gândit - chiar am simțit că-mi antrenez mintea: a fost destul de stresant și foarte diferit de critica literară, care-mi era familiară - m-a format pentru tot ce gândesc sau scriu acum. La început am studiat engleza, am trecut apoi la politică-filozofie-economie, fiindcă mi-am dat seama că nu mergeam destul de adânc pe calea ideilor
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
de critica literară universitară: era incitantă, îndrăzneață, dezinhibată. E un paradox, probabil esențial pentru mine: pe de o parte libertate și aventură, pe de alta disciplină și corectitudine. Ideile care mă interesau erau legate de rolul poeziei. Căutam un mod diferit de simțirea vagă recomandată de Leavis, voiam să pledez pentru poezie, mai ales pentru poezia adevărată. Voiam să descopăr exact cum operează limbajul, cum ne afectează trăirile. Ce poate face limbajul, gândirea cu totul specială a poeziei. Am găsit material
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
care el l-ar fi putut găsi în Serile în sat la Dicanka ale lui Gogol, l-a expropriat Galaction, cu Moara lui Călifar, pe care Agârbiceanu o citise mai mult ca sigur cînd scria Morarul. Marile lui nuvele, structural diferite de primele povestiri, care apar după 1918 Popa Man (scrisă în 1910), Păscălierul, Jandarmul nu sînt nici ele scutite de o vecinătate primejdioasă, aceea a lui Slavici din Moara cu noroc, după ce, tot Slavici, din narațiunile mai scurte de la început
Dureri înăbușite by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13809_a_15134]
-
indică intuiția originarului unitar, a ansamblului ale cărui părți rămîn tainic solidare. Bunăoară un amestec de modern și arhaic, de urban și bucolic, dincolo, s-ar zice, de-o intenție de poetică, precum o respirație generoasă a organismului liric. Lucrurile diferite sub raportul naturii și al vîrstei lor își răspund cu dezinvoltură. Sufletul copilului se vădește prea analitic, fiind precumpănitor spontan-sintetic: "prima dată muri pe șezlong la știrile de seară/ înainte de a trece pe HBO plopii/ băteau în geam cu brațe
Efectul copilăriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13843_a_15168]
-
fi avut atunci trista surpriză să vadă că se găsește plasat undeva atât de jos încât s-ar fi aflat cu mult sub cea mai de jos treaptă a scării. Trebuie să subliniez că scara valorică a fiecărui artist este diferită și ea este bogată în trepte pe măsură ce artistul este mai elevat pe scara artei sale. ( Imaginați-vă spre ex. scara valorică a lui Brâncuși) Conform unei scări medii, nu prea bogată în trepte, lucrul doctorului Dumitresco nu se poate încadra
Falși ambasadori by Georges Tzipoia () [Corola-journal/Journalistic/13938_a_15263]
-
străinătatea" lor. Să pleci de-acasă, să părăsești locurile obișnuite, prea bine știute..., visul înstrăinării îl străbătea uneori cu o înfiorare de voluptate timpurie. Îi plăcea până și camera aceea înaltă din hotelul unde trăseseră pentru câteva zile, atât de diferită de cele de acasă, atât de sumbră încât trebuiau aprinse luminile în miezul zilei, cu patul imens despre care va afla mai târziu că se numea "matrimonial", un pat în care se pierdea sub o pilotă oribil de grea, încât
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
așteptau pesedeii, dar nu la un astfel de tratament. Nu fuseseră ei cuminți și sprijiniseră efortul de război american? N-au aprobat, fără să clipească, orice doleanță a urmașilor lui Lincoln și George Washington? Si atunci? Foarte simplu: logica americană diferă substanțial de logica borfașilor politici din Balcani. Fără îndoială, administrația americană a trecut la catastif părțile bune ale românilor. Dar ea refuză să facă așa cum le-ar conveni actualilor potentați transferuri de merite. Una e să te reacționezi corespunzător într-
Americanii, ostaticii lui Năstase by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13972_a_15297]
-
disciplina filologică vede condiționări mai banale, dar verificabile: în esență, întru rămîne sinonimul aproape perfect al lui în, cu echivalența strict formală înainte de un, o ( de aceea exemplul "se preface într-un palat", cu toată ideea sa de devenire, nu diferă decît prin prezența articolului de "se preface în palat") și, în rest, cu clare conotații arhaice. Toate semnificațiile complexe care se depărtează de spațial sînt la fel de complexe în construcția cu în ( în singurătate, în deznădejde etc.) și în combinația cu
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
oferit ajutor fugarilor au fost arestați, torturați și condamnați la ani grei de închisoare. Membrii grupului au fost prinși și uciși unul câte unul, iar Șușman s-a sinucis pentru a nu fi capturat. în aparență, povestea nu este foarte diferită de alte relatări despre grupurile de partizani care au acționat în primii ani ai comunismului. Cazul Șușman în judecata răchițenilor conține, însă, numeroase episoade care modifică radical imaginea fostului primar. Șușman apare ca un personaj total lipsit de scrupule, care
O altă față a luptei împotriva comunismului by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10408_a_11733]
-
mine a fost o primă mare experiență: eram de abia de patru ani în Occident, am plecat din România în 1987. A fost prima mare experiență ne-germană. Pe de altă parte, relația mea cu Italia a fost cu totul diferită de cea a colegilor mei vest-germani care reproduceau așa-numitele fantezii aflate în circulație din timpul lui Goethe. Recunoșteam în Italia cîte ceva din acel sud al Europei și anume - nonșalanța și o dezordine pe care mi-a fost dat
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
este confortabil, nu atît pentru că nu te deranjează, cît pentru că nu trebuie să te ocupi de el. Situația este puțin alta în țările clasice de imigrație. în America mi-am dat seama că o țară de imigrație este cu totul diferită de oricare dintre țările europene și de aceea mi se pare cu totul absurdă pretenția de a crea în Europa așa numite țări de imigrație... sau faptul că în clasa politică se emit îndemnuri de felul "trebuie să învățăm de la
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
spiritele răuvoitoare sau complet opace la poezie le pot ignora. Marius Ianuș și Ruxandra Novac, Claudiu Komartin și Dan Sociu, Teodor Dună și Dan Coman, Elena Vlădăreanu și Zvera Ion sunt voci distincte în literatura ultimilor ani și autori care diferă unul de altul până într-atât încât e greu, dacă nu imposibil, să le găsești o notă comună, supraindividuală, un specific generaționist de toți inhalat și exhibat. Generația 2000 pare mai mult un termen-umbrelă, adecvat varietății de poetici și tendințe
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
împotriva antisemitismului, are o formulare cel puțin stângace: "Eu cred că în prietenia cu mine, evreii nu au simțit un efort sau o degajare impusă, în orice caz eu am încercat să nu simtă nici ei, nici eu că suntem diferiți - oare suntem?" (p. 298). Ce nevoie era de o astfel de autojustificare? Mai ales în acești termeni care conțin un rasism latent, prin însăși ridicarea problemei că omul din fața ta ar putea fi diferit de tine. Mai mult decât atât
Spovedaniile unui exilat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10425_a_11750]
-
nici ei, nici eu că suntem diferiți - oare suntem?" (p. 298). Ce nevoie era de o astfel de autojustificare? Mai ales în acești termeni care conțin un rasism latent, prin însăși ridicarea problemei că omul din fața ta ar putea fi diferit de tine. Mai mult decât atât, autorul spune în continuare că, pentru a fi sigur că nu lezează sensibilitatea unui evreu, de obicei, atunci când discută cu acesta adoptă o "discriminare pozitivă de moment". Oricum am lua-o însă, aceasta tot
Spovedaniile unui exilat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10425_a_11750]