341 matches
-
revin realizării fricativelor și unor consoane din a treia regiune de articulare cum ar fi c și g. În cazul vocalelor ordinea de corectare și însușirea lor este : a, o, u, e, i, ă, î și apoi se trece la diftongi, triftongi sau grupurile de diftongi și triftongi. Însușirea fonemelor trebuie completată de însușirea aspectelor prozodiale ale propoziției și frazei în exerciții de vorbire ritmică îpoezii), cu voce tare și înceată, citire sacadat îcu pauze între silabe), citire-povestire, cu articularea exagerată
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
consoane din a treia regiune de articulare cum ar fi c și g. În cazul vocalelor ordinea de corectare și însușirea lor este : a, o, u, e, i, ă, î și apoi se trece la diftongi, triftongi sau grupurile de diftongi și triftongi. Însușirea fonemelor trebuie completată de însușirea aspectelor prozodiale ale propoziției și frazei în exerciții de vorbire ritmică îpoezii), cu voce tare și înceată, citire sacadat îcu pauze între silabe), citire-povestire, cu articularea exagerată și accentuată a fonemelor, citire
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
din partea logopedului. Dacă vibrația buzelor nu poate fi realizată, se ajută producerea ei cu degetul arătător, care se mișcă repede de sus în jos pe mijlocul ambelor buze. - Odată obținut, sunetul r se exersează în silabe deschise, închise îcu vocale, diftongi, triftongi) și se trece apoi la pronunția lui interconsonantic. - Se exersează diferențierea lui r de r' scurt din poziție finală (meri, peri etc.) prin pronunția unor serii de cuvinte: măr-meri, păr-peri etc. și a seriilor de cuvinte cu pluralul articulat
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
o, e, u, î, i. - Deprinderea perceperii vibrațiilor toracice în vocea de piept la surdomuți. Antrenametul special al corecției dislaliei vocalelor Ordinea de corectare a vocalelor este următoarea: a, o, u, e, i, ă, î și apoi se trece la diftongi, triftongi. Criteriile principale sunt legate de progresivitatea și legăturile schemelor articulatorii existente. După însușirea vocalelor separate, se exersează combinațiile silabice deschise și închise îinversate). Deprinderea pronunției și decodificării silabice este importantă în obținerea simțului prozodial. Pauzele intersilabice în pronunția rară
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
transferul de cunoștințe. Eficiența lor în pregătirea elevilor din clasele I-IV, în Metode active de predare-învățare în lecții, TîrguMureș, 1977, p. 90-92. [83] PAȘCA Maria Dorina; GIURGIU, Viorica, Sistem de lecții folosit în vederea formării deprinderilor de scriere corect a diftongilor și grupurilor de litere, în Metode active de predare-învățare în lecții, Tîrgu-Mureș, 1977, p. 86-89. [84] PAȘCA, MARIA-DORINA, Scris-citit: corelarea imagine-cuvânt Tribșc, 7, nr.175, 1977, 5. [85] PENEȘ MARCELA, Stimularea creativității școlarilor mici în orele de compunere, în Revista
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
parțială dintre litere și sunete ca în cazul celorlalte 12 litere () e, i, o, c, g, h, q, w, y, x ). Exemplu : pentru e : - vocală plină : - în cuvintele ( parte, elicopter ) ; - în forme ale verbului a fi ( ești, este, eram ) ; - în diftongul ie (eu, ele, ei ). - semivocală e (aceea, ea );literă ajutătoare (în combinațiile ce, ge, che , ghe, și înainte de o vocală ca în : ceas, geantă ). Se scrie și se pronunță ie și nu e, la început de cuvânt sau la începutul
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
examen, epocă, evident, explozie. De asemenea, e la început de silabă, precedat de vocală se scrie și se pronunță e și nu ie: alee, idee, poet, poezie. Nu se scrie și nu se pronunță u la sfârșitul cuvintelor terminate în diftongii ai, ei, oi, ui și în consoanele k, g și c urmate de i nesilabic : tai, mei, auzii, pietroi, pui, ochi, unghi, bici dar se păstrează în câteva neologisme ca : aluminiu, teritoriu, beneficiu. Înaintea lui p și b se scrie
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
puncte 4. Precizează cauza care produce privitorului "o melancolie neașteptată". 2 puncte 5. Menționează două trăsături care să justifice faptul că textul este o descriere. 2 puncte B. Limba română 6. Transcrie, din prima frază, un cuvânt care conține un diftong și unul care conține un triftong. 4 puncte 7. Stabilește câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: "iute", "clare". 4 puncte 8. Transcrie, din text, două cuvinte derivate cu prefixe. 4 puncte 9. Scrie câte un enunț în
PROGRAMA din 29 august 2001 PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE CAPACITATE 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140815_a_142144]
-
sau spațial, surprins, cu detalii, din perspectiva privitorului; prezenta imaginilor vizuale și auditive; în ansamblu, textul urmărește să provoace o anumita impresie în sufletul cititorului etc. (1 p. + 1 p.) 2 puncte B. Limba română 6. Oricare dintre următoarele răspunsuri: diftongi - "pajiștea", "marginea", "sau", "greieri"; triftong - "târâiau". (2p. + 2p.) 4 puncte 7. Exemple de răspuns: "iute" - vioaie, rapidă, sprintena etc.; "clare" - pure, limpezi, transparente, curate, străvezii, cristaline etc. (2p. + 2p.) 4 puncte 8. Oricare două dintre următoarele răspunsuri: "nemișcat", "neoprit", "neașteptat
PROGRAMA din 29 august 2001 PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE CAPACITATE 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140815_a_142144]
-
în ritm mediu și cu însușirea elementelor prozodice (accent, pauză, intonație). În primele etape sunt învățate cele 7 vocale și apoi cele 26 de consoane. O atenție aparte se acordă depășirii dificultăților care apar în intenția de a emite coarticularea diftongilor, triftongilor, hiatului, consoanelor duble, a structurilor consonantice, având în vedere că unul și același sunet are puncte diferențiate de articulare în funcție de structura fono articulatorie a cuvintelor. Este ceea ce Al. Rosetti preciza, că fonemul în sunet este invariantul în variație. Vocabularul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
temporală în una spațială, cauza fiind aceeași, tulburări de organizare spațio temporală și ale analizei și sintezei corticale. Distorsiunile privind omisiunile și substituirile de litere, silabe, mai ales cele finale ale cuvintelor (cum ar fi: che-chi, ghe-ghi, ce ci, ge-gi) diftongi sau cuvinte (conjuncții, prepoziții, pronume), toate acestea se datorează similitudinii de formă și sens, insuficienței capacității de analiză optică a cuvântului scris sau de analiză fonetică a celui auzit, cât și unui deficit de sinteză acustică, cuplat cu deficiență de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
că limba nu e o haină, ci un instrument care trebuie să funcționeze automat. Sub acest raport limba care folosește pentru același sunet două notații se complică pe sine inutil. Pronunțarea sunetului î e singură (nu e ca în cazul diftongilor ie, ea); a-l scrie când î, când î e deci inutil (s.n.). Românii fiind un popor tânăr, cari au nevoie de a progresa repede, trebuie să se folosească în scriere de un instrument simplu și ușor.” Cu o argumentare
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de la substantive feminine, sufixul creează substantive neutre: ladă (F.) lădoi (N.) furcă (F.) furcoi (N.) bubă (F.) buboi (N.) Trecerea la neutru este facilitată de structura fonetică a substantivelor nou create; substantivele caracterizate prin trăsătura semantică+inanimat și terminate în diftongul oi sunt toate neutre altoi, butoi, cimpoi, mușuroi, sloi, soi etc. Dintre masculinele derivate cu sufixul -an, rămâne un termen izolat al opoziției substantivul ciocârlan care denumește o pasăre distinctă de cea numită prin femininul ciocârlie. Din motive semantice, rămân
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-a (substantive proprii: Maria, România). Fac excepție câteva substantive care, deși au aceleași terminații, sunt de genul masculin: papă, pașă, popă, tată, vlădică, vodă, beizadea, Mircea, Zaharia, Toma, Mihăiță, Lică etc. Substantivele terminate în vocala -o, în (accentuat) și în diftongii -ou, -eu sunt neutre: zero, domino, atu, hublou, metrou, ou, careu, curcubeu, mauzoleu, pneu. Fac excepție substantivele denumind animate, care sunt masculine: flamingo, ateu, evreu, zeu, erou. Substantivele terminate în diftongul ascendent iu sunt neutre: acvariu, consiliu, sigiliu, iar cele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Substantivele terminate în vocala -o, în (accentuat) și în diftongii -ou, -eu sunt neutre: zero, domino, atu, hublou, metrou, ou, careu, curcubeu, mauzoleu, pneu. Fac excepție substantivele denumind animate, care sunt masculine: flamingo, ateu, evreu, zeu, erou. Substantivele terminate în diftongul ascendent iu sunt neutre: acvariu, consiliu, sigiliu, iar cele terminate în diftongul descendent iu sunt masculine: chefliu, geamgiu, vizitiu. De altfel, aceste ultime substantive exprimă numai „obiecte” animate. Substantivele terminate în e pot fi feminine (cele mai numeroase): carte, înțelepciune
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sunt neutre: zero, domino, atu, hublou, metrou, ou, careu, curcubeu, mauzoleu, pneu. Fac excepție substantivele denumind animate, care sunt masculine: flamingo, ateu, evreu, zeu, erou. Substantivele terminate în diftongul ascendent iu sunt neutre: acvariu, consiliu, sigiliu, iar cele terminate în diftongul descendent iu sunt masculine: chefliu, geamgiu, vizitiu. De altfel, aceste ultime substantive exprimă numai „obiecte” animate. Substantivele terminate în e pot fi feminine (cele mai numeroase): carte, înțelepciune, vulpe, vreme, masculine: frate, iepure, viezure, George, Vasile sau neutre (foarte puține
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
din femininele terminate în e se diferențiază de celelalte prin sufixul din care face parte vocala: -re (infinitiv lung): apărare, coborâre, iubire, moștenire, -ătate (-etate, -itate): modernitate, notorietate, singurătate, vietate, -iune: națiune, rebeliune, rugăciune sau prin intrarea vocalei într-un diftong (marcat grafic sau mascat de un hiat): brezaie, copaie, droaie, alee, dropie, idee, meserie, nație, propoziție, revoluție. Substantivele terminate în vocala -i, foarte puține, sunt feminine (zi), masculine (colibri, substantiv însoțit, în mod obișnuit, de apelativul pasăre) și neutre (taxi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
alee, dropie, idee, meserie, nație, propoziție, revoluție. Substantivele terminate în vocala -i, foarte puține, sunt feminine (zi), masculine (colibri, substantiv însoțit, în mod obișnuit, de apelativul pasăre) și neutre (taxi). Substantivele terminate în consoană, în vocala u sau în alți diftongi (ai, oi, ei, ui) sunt, sau masculine (student, păr, măr, codru, ponei, cotoi, pui, Mihai, crai etc.), sau neutre (personaj, măr (fruct), nai, pai, cui, bordei, roi, templu etc.). La nivel morfologic, deosebirile dintre cele trei clase de genuri sunt
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
substantivele masculine variabile după număr au toate la plural dezinența -i, vocalic (codr-i) sau ultrascurt (iepuri), indiferent de dezinența de singular. Neutrelor care au dezinența -i la plural le corespunde o altă dezinență de singular: u vocalic, înscris într-un diftong ascendent cu semivocala i: sigiliu-sigilii, consiliu-consilii; dezinența substantivelor masculine este -u (semivocalic), înscrisă într-un diftong descendent: erou-eroi. Neutrele mai prezintă două substantive cu dezinența -i la plural - în opoziție cu -Ø, la singular: salar-salarii, seminar-seminarii. Masculinul se distinge prin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
indiferent de dezinența de singular. Neutrelor care au dezinența -i la plural le corespunde o altă dezinență de singular: u vocalic, înscris într-un diftong ascendent cu semivocala i: sigiliu-sigilii, consiliu-consilii; dezinența substantivelor masculine este -u (semivocalic), înscrisă într-un diftong descendent: erou-eroi. Neutrele mai prezintă două substantive cu dezinența -i la plural - în opoziție cu -Ø, la singular: salar-salarii, seminar-seminarii. Masculinul se distinge prin valoarea fonetică a morfemului de plural: i ultrascurt, la masculine (student-studenți) față de i semivocalic, la neutre
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lui: „I-am dat lui mama (tata, bunicul etc.).” Substantivele masculine și neutre cu dezinența -e la singular primesc morfemul determinării -le: rege-le, nume-le. La substantivele feminine și masculine cu dezinența -ă, la singular, sau -e, realizat ca diftong ie (poezie), articolul se suprapune dezinenței de număr; la nominativ-acuzativ: țară-țar-a, poezie-poezi-a, papă-pap-a. La plural, morfemul determinării definite urmează totdeauna direct dezinența și nu depinde decât de genul substantivului: -i, pentru masculine: studenți-i, frați-i, -le, pentru feminine și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
neutre: vremuri, treburi. Distribuția celor trei morfeme de plural ale neutrului depinde, în mod relativ, de structura fonetică sau morfematică a temei lexicale a substantivelor. Dezinența -i exprimă pluralul substantivelor neutre cu tema lexicală terminată în i (semivocalic), component al diftongului ascendent iu, în care vocala u este dezinență de singular: spațiuspați-i, sigiliusigili-i, teritoriu-teritori-i etc. Primesc dezinența -uri, la plural: • substantivele, neologice, cu tema lexicală terminată în vocalele accentuate o și u (radio/radio-uri, atu/atu-uri), în o neaccentuat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
singular: spațiuspați-i, sigiliusigili-i, teritoriu-teritori-i etc. Primesc dezinența -uri, la plural: • substantivele, neologice, cu tema lexicală terminată în vocalele accentuate o și u (radio/radio-uri, atu/atu-uri), în o neaccentuat (care preia accentul, la plural): zero/zero-uri), în diftongii descendenți ou, eu, iu (ecou/eco-uri, careu/care-uri, pustiu/pusti-uri), în lichida -l, precedată de diferite consoane, cu excepția ocluzivei p (ciclu-cicl-uri, ansamblu-ansambl-uri, titlu/titl-uri, dar templu/templ-e); • substantive provenite din supin: apus-uri, răsărit-uri, schelălăit-uri, miorlăit
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Radule, Mihule, Gelule, Puiule etc. Substantivele comune cu dezinența de singular -e au vocativul omonim cu celelalte cazuri: frate, părinte, rege. Dezinența -ule este condiționată mai ales de structura fonetică și morfematică a substantivului; primesc această dezinență: • substantivele terminate în diftong: eroule, leule, zeule, pigmeule, zmeule, puiule etc.; • substantive provenite din adjective: nemernicule, idiotule, prostule, urâtule, mofturosule, răule etc.; • substantive denumind animale, întrebuințate peiorativ pentru ființe umane: animalule, măgarule, dobitocule etc.; • substantivele omule, domnule, bunicule, moșule, unchiule etc. • substantive etnonime: albanezule
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
acest tip de flexiune sunt invariabile la feminin în funcție de numărul substantivului determinat. Invariabilitatea în funcție de număr a dus și la invariabilitatea în funcție de caz și la aceste adjective feminine. Intră aici adjective formate prin sufixul -tor (amețitor, călător) și adjective terminate în diftongul -e® cu -® semivocalic, dezinență de singular (instantaneu). Tipul IV de flexiunetc "Tipul IV de flexiune" Se cuprind în această clasă adjective cu două teme distincte: tema 1: N.Ac.G.D., masculin, singular, N.Ac. feminin, singular: dulce, mare, subțire măr
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]