1,278 matches
-
din cînd În cînd capul, pentru a Înregistra eventualele noutăți În derularea evenimentului. Împins de suflul exploziei, aerul fierbinte ajunsese pînă În locul unde se adăpostise și Îi ardea obrajii. CÎnd, după cîteva minute (sau mai puțin? amploarea și intensitatea evenimentului dilataseră timpul), se lăsă din nou liniștea, era atît de intensă Încît Îi țiuiau urechile. Ca să verifice dacă nu asurzise, Încercă să vorbească, să spună ceva, orice. Spuse: — Dumnezeule, parcă s-ar fi prăbușit un ozeneu! Din poziția În care se
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
spunea pe un ton batjocoritor că n-o să mai pună niciodată piciorul În locul ăla. Dacă există, oricum nu oprește răutatea. Dacă nu, atunci n-ar trebui să ne preocupe, zicea ea. Alcoolul și bingo, odată complemantare căsniciei și religiei, se dilataseră ocupîndu-și locul În viața ei. Bunica ta detesta Însușirile cucernice ale fiicei ei, mama ta. Dar, În felul ei Îl iubea pe fiul pe care i-l lăsase fiica sa 000000000000000e putem face. Așa că ne uităm la televizor. La un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
spună un cuvințel despre ce se află Înăuntru. Ambalajul lucios, cu irizări ultramarine și steluțe aurii, e desfăcut de Antoniu, cu febrilitate. În sfârșit, mâinile scot la iveală o carte groasă, cu coperte vișinii. Ochii asiatici ai lui Kawabata se dilată, a uimire, devenind două ferestre deschise. -Știi tu, ce carte țin În mâinile mele păcătoase? Nu te holba așa la mine, măr viermănos, lichea puturoasă, necredinciosule. Aici sunt ,, Psalmii,,. De aproape douăzeci de ani n-am mai ținut În mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
ori, Înjumătățindu-l, Într-un borcan de gol și nu desființează ,,masa de lucru,, , o lasă pregătită pentru noi impulsuri scriitoricești, nu Înainte de-a constata că scrisul lui mai are Încă aspectul ordonat de odinioară, deși s-a mai dilatat, s-a deformat, poate și din cauza vederii slăbite. Oricum, pentru el recuperarea asta târzie, Îi dă un licăr de speranță pe care nu l-a mai trăit de o veșnicie. Privește În gol, ostenit și fericit și de-odată Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
de-atâtea ori! zise Georgie râzând răgușit. E numai vina lui. După câte văd, se pare că v-ați înțeles de minune! am spus. Aș putea să știu cum se face că v-ați întâlnit? Nările lui Georgie s-au dilatat, apoi s-au strâns, ca ale unui iepure, și și-a mângâiat nasul cu un deget. Era îmbrăcată cu costumul ei cel mai bun din catifea reiată, și-și strânsese părul cu multă grijă și eleganță. — Honor Klein ne-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
cele mai Îndrăznețe. Din oficiu, aș vrea să subliniez faptul că În mod normal nu am probleme cu văzul sau cu timpul - sau cu simțul penibilului, În nici un caz. Dar când mergeam la Hotelul Kreuzer, era ca și când m-aș fi dilatat. Trupul Îmi tremura, Încărcat de mișcări care-mi erau străine, și dacă voiam să fiu sigur de gesturile făcute de Sascha Knisch, trebuia să mă bazez mai degrabă pe organe decât pe ochi. Din păcate, nu era nevoie să fiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
auto, cu care m-am Întâlnit pe vremea când studiam la Strasbourg, le fabrică la comandă. Ideea e să atașezi drăcia asta la un motoraș - la așa-numitul vibreur - care face vezica de cauciuc să se contracte și să se dilate. Buzunarul acesta ca o anexă, și Karp ne Îndreptă atenția spre un obiect cu formă umflată la un capăt, colectează mostrele obținute. Înainte se foloseau ugere de vacă, dar se lucrează mai ușor cu materiale artificiale. Acestea sunt chiar neobișnuite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
să discute. — Poate că... Întrerupându-se din nou, Else aruncă o privire peste umărul meu. Fereastra din spatele meu tocmai se deschise. — Testifortan, continuă Else pe un ton neutru. Conține scoarță de yohimbe din Africa de Vest. Moluște din Marea Baltică. Și multe altele. Dilatează vasele de sânge. Măresc apetitul sexual. Și potența, sigur. Poate fi procurat de la farmacie. Sascha nu vedea anunțurile lui Froehlich? Ca de obicei, colega mea avea răspuns la toate. Pe fundalul ritmat al sunetului tacticos făcut de Otto care tăia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
petrecere la care să primească daruri exact În momentul când orice tipă de treizeci și doi de ani din New York ar fi jurat să nu mai calce pe la asemenea evenimente organizate pentru nunți sau nou-născuți, din cauza unei alergii la fraza „dilatată zece centimetri“. „Dilatată“ este un cuvânt Îngrozitor. Ar trebui să-l schimbe. Am observat că mai era ceva În plic: un alt cartonaș inscripționat, de data asta cu litere gri pe fond alb, pe care scria: Lauren poate fi găsită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
în Valea Brândușelor și-au început să se pregătească de coborîre. De atunci, după-amiaza, cînd sună telefonul și ghicește că-i Vlad, i se pare că aparatul cenușiu emană în jur o lumină albă, umplînd încăperea, iar sufletul ei se dilată, deschizîndu-și larg porțile pentru a întîmpina cuvintele frumoase. "Un puști obraznic își scuză întotdeauna plăcerea de-a-l asculta. Nici măcar nu m-a invitat vreodată să ne întîlnim, sau n-a făcut vreo aluzie..." Paula se întoarce în cameră, adună de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
și, oricum, rănile de la cap erau suficient de grave pentru a-l fi adus în stare de incoștiență. Prostii! Nimicuri! În realitate, fusese conștient și simțise totul. Fiecare mișcare aspră ca de șmirghel, care silea vasele de sânge să se dilate, fiecare izbitură a capului de tăblia de pin a patului, fiecare geamăt scos din adâncul pieptului când diafragma i se ridica din pricina presiunii create în cavitatea abdominală. Și fuseseră o mulțime de astfel de mișcări, o mulțime de asemenea izbituri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
cu buze de mătase și, în final, cu buze calde, buze vii, buze umede. În definitiv, nu prea avea ce face, nu-i așa? Era suficient de matur și de căsătorit pentru a-și da seama că trupurile oamenilor se dilată și se contractă, că acumulează balast și că se descarcă de povara aceasta, că sunt ca navele scoase pe uscat pentru a li se curăța chila, că li se întâmplă uneori să fie infestate sau - mai ales după câte o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
pe dig. Ariciul era răsturnat pe o piatră, deschis: își strângea țepii încercând în mod inutil să se ridice. Desenul fetei era un studiu în clarobscur, din linii fine și țepoase de jur-împrejur, al cărnii umede a moluștei, care se dilata și se contracta. Discuția pe care o aveam în minte, despre forma scoicilor ca armonie înșelătoare, înveliș ce ascunde adevărata substanță a naturii, nu se mai potrivea Atât priveliștea ariciului, cât și desenul transmiteau senzații neplăcute și crude, ca viscerele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
întâmplat nimic, își rezolvă treburile. — Spune-mi, îl întreb imediat ce putem vorbi, ți se pare o glumă bună? — Irina nu glumește, spune el fără a înălța privirea de pe hârtii, vei vedea. Din aceea clipă, timpul își schimbă forma, noaptea se dilată, nopțile devin o unică noapte în orașul traversat de terțetul nostru inseparabil, o unică noapte ce culminează în camera Irinei, într-o scenă ce ar trebui să fie de intimitate, dar și exhibiționistă și de sfidare; o ceremonie a unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
te forțez, domnule J.L.B. Matekoni, dar n-ai vrea s-o întâlnești din nou și să-l vezi și pe băiat? În cameră se așternu tăcerea. Nu se auzea nimic în afară de câte un scârțâit al acoperișului de tablă, care se dilata de căldură. Domnul J.L.B. Matekoni se uita în pământ și își aminti, pentru o clipă, ce a însemnat copilăria lui acolo, în sătuc, cu mulți ani în urmă. Își aduse aminte cum se bucurase de bunătatea mecanicului auto local, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
astea mai au subiect... nu cine știe ce, așa, de-o coloană de pagina opt... Știi, nu durează mult extazul. Nu ține mult, chiar și dup-o doză... tot ce-ai avut în cap înainte vezi, tot pe astea se brodează, se dilată, nu e altceva, nu e... Băiatul fostului director de la Fabrica de... rahat... inculpat în cinci dosare... făcute nu se știe cu ce... sau șase... cunoscut pentru bețiile lui și... a căzut... de la o înălțime de... Cât? Zece metri? Câți crezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
nerespirat. O oră mai tîrziu Începură să cadă din cer păsări care nici măcar nu strigau, ca și cum liniștea din jur le-ar fi strîns gîtlejul În clește, iar puii aflați pe pămînt Își deschideau neîncetat ciocurile ca să caute aer, cu ochii dilatați de spaimă, spre a-și Întoarce curînd gîturile și a rămîne țepeni, cu capul dat pe spate, Într-o grimasă tragică. Focile răsuflau greu În golf, deschizîndu-și botul numai cît era necesar, iguanele marine dispăruseră de pe stîncile lor, deși fluxul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
curate de-a lungul obrajilor lui Evie, și ea urlă: — Iubito! Trebuie să-mi răspunzi ceva! De parcă asta n-ar fi deja o dramă, dramă, dramă, Brandy ridică privirea spre mine, care stau îngenuncheată lângă ea. Cu ochii ei violeți dilatați la maximum, ca două flori complet deschise, zice: —Brandy Alexander trage să moară? Evie, Brandy și cu mine, toate astea nu-s decât o luptă pentru putere, pentru a cuceri lumina reflectoarelor. Fiecare dintre noi luptând pentru, eu, eu, eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
și redirecționarea unor bucăți din glanda penisului. Cadillacul vaginoplastiei. Unele dintre Cadillacurile astea sunt atât de reușite, că lubrifierea abundentă te obligă să porți zi de zi un absorbant ultra. Unele sunt vagine de modă veche, care trebuie întinse și dilatate în fiecare zi cu un calapod de plastic. Toate broșurile astea sunt suveniruri din viitorul apropiat al lui Brandy. După ce l-am văzut pe domnul Parker așezat pe Ellis, am ajutat-o pe Brandy cea cu corpul mort și îndopat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
sufletului, Împărăția negurii, cetatea mucezelii verzulii, care i se vârau iarăși În inimă și sub piele, În măduvă, deși zadarnic căuta el să se Încredințeze, zadarnic pipăia cu degetele uscate și vlăguite piatra jilavă și Înghețată a grotei, zadarnic Își dilata pupilele, zadarnic se atingea cu degetele, ca sa se Încredințeze dacă era vis sau nălucire liniștea străpunsă de picătura din bolta nevăzută a grotei, negura mistuită de un susur firav, zadarnic Își Încorda auzul să deslușească sunetele muzicii, să audă cântările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Îți apar doi tâlhari, dintre care unul Înhață calul de zăbală, iar celălalt Îți Împlântă țevile puștii În piept, luând el cârma; se aude o Împușcătură bubuitoare ca dintr‑o pușcă de vânătoare, oricum la fel de răsunătoare pe strada pustie care dilată ecoul. A doua și ultima oară cumpărătorul folosise biciul când trecuse de pe macadamul arădean pe un drum bolovănos. Abia atunci fusese proba adevărată, nu mai lovise În gol. Ridicase o dată mâna deasupra capetelor celor doi cai (Valdemar și Cristina, așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
de cancelarie, fauna, cum o numea ea, avea un talent deosebit de a sesiza grotescul din miezul întâmplărilor mărunte ale vieții, cărora nu le-ai fi acordat nici o importanță dacă nu apărea ea să le readucă în centrul atenției, să le dilate fantastic. Reușea de minune să împingă umorul către marginea lui era imposibil să nu-ți descrețească fruntea. Dar în afara intervențiilor ei însuflețite, a ciripitului sprințar, cu greu se mai urnea din loc o discuție interesantă, dar și atunci, exact când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
vadă un timp, ședea cuminte acasă în mijlocul familiei și când simțea nevoie s-o facă, își refuza pornirea, se așeza amărât pe scaun, în fața biroului, sub dușul luminos al veiozei și încerca să-și stimuleze gândirea, se concentra, i se dilatau ochii, uneori credea că o idee interesantă îi dă târcoale, ședea la pândă, gata s-o apuce, își mijea pleoapele, încerca s-o prindă, se repezea și, dintr-odată se trezea tot cu mâinile goale bâjbâind în vid. I se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
în ea picătură cu picătură. Dincolo de aparențe, bărbatul părea tandru. Tăcu o vreme pe jumătate întors către ea. Te-am tot așteptat, murmură ea abia auzit. Mi-era dor de tine, murmură el într-un târziu și nările i se dilatară de câteva ori de parcă aerul îi era insuficient. Înțelegi tu asta? Mașinile treceau pe lângă ei în viteză, stârnind puful de plop care plutea de colo, colo. Parcă era zăpadă artificială într-o scenă ireală de teatru. Un fluviu mare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
știu că a rămas pironit în mijlocul străzii și eu respir greu și îi simt suferința și nu prea mai am chef. Casa capătă viață de la vânt, lumina albă mă invadează și furculițele fac zgomot în bucătărie, liftul urcă cu presiune dilatată din străfund și se oprește cu zgomot de mină claustrofob, urât cer alb în gri, galben de pergament, oamenii se mai duc de colo încolo și toți își caută garsoniere, scârțâie frânele țuguiat, motor de mașini, demaraje, se duce, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]