5,779 matches
-
aleatorii, nu există o logică a notațiilor. Totuși, o explicație există și ea este dată la pagina 137:" Am ajuns să scriu ce scriu aici, pentru că mi-am impus să nu scriu despre familia mea, despre viața mea socială, despre dilemele mele de eseist, despre obsesiile mele sexuale, politice, culturale, didactice, cotidiene, despre dorința de a mă exila într-o altă țară sau despre continua lipsă de bani, despre frivolitățile mele de cafenea etc., etc. Iată cum excluderile, tabuurile autoimpuse creează
Caietele lui Crăciun by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10405_a_11730]
-
nu-ți dai seama la prima vedere. Totul pare foarte simplu și curgător, în realitate totul e rezultatul unei tehnici a scrisului aplicate în mod conștient. Scrisorile din New Orleans, o antologie de articole și tablete publicate de autor în Dilema și Dilema Veche, vorbesc toate despre lumea Statelor Unite, iar majoritatea au ca temă un singur oraș, New Orleans. Un oraș al cărui portret intim îi surprinde boema, extravaganțele, dar și prăbușirea îndurată în urma uraganului Katrina. "New Orleans a fost o dată
Un poet prozator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10435_a_11760]
-
dai seama la prima vedere. Totul pare foarte simplu și curgător, în realitate totul e rezultatul unei tehnici a scrisului aplicate în mod conștient. Scrisorile din New Orleans, o antologie de articole și tablete publicate de autor în Dilema și Dilema Veche, vorbesc toate despre lumea Statelor Unite, iar majoritatea au ca temă un singur oraș, New Orleans. Un oraș al cărui portret intim îi surprinde boema, extravaganțele, dar și prăbușirea îndurată în urma uraganului Katrina. "New Orleans a fost o dată ca niciodată
Un poet prozator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10435_a_11760]
-
cu referire la precedentul volum de versuri al lui Dinu Flamând, Tags (Editura Dacia Internațional, 2002), că poezia sa este una intens existențială, fundamentată ideatic pe o serie de binoame antitetice. Cel definitoriu pentru volumul Tags este prezență vs. absență. Dilemele legate de propria existență, de locul său în lume, sunt pe deplin legitime în cazul unui scriitor de certă notorietate care, în urmă cu șaptesprezece ani, trecut binișor de vârsta juvenței atotbiruitoare, a ales calea unui exil (aurit?), departe de
Cartea neliniștirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10467_a_11792]
-
înfățișînd un titan-sculptor care smulge din îmbrățișarea pietrei un magnific trup de femeie. Impresia mea, din capul locului, a fost că e o variantă a legendei lui Pygmalion. Dar ghidul turistic al județului Vîlcea susține că e legenda Meșterului Manole! Dilema se rezumă în două cuvinte: "înmărmurire" sau "dezmărmurire"? întorcînd chestiunea pe toate fețele, am ajuns la concluzia unor mituri simetrice, ai căror protagoniști se separă prin opțiuni, dar se regăsesc prin nostalgii. Ideea, în fine, a Alfabetului de tranziție s-
Ștefan Cazimir: "Sîntem prea convinși pentru a fi și convingători" by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10521_a_11846]
-
sufletești și satisfacției profesionale. În această perioadă a vieții tinerilor, Profesorul de religie îi poate pierde sau câștiga, prin credința pe care le-o insuflă. Rolul său, de îndrumător de suflete, de mediator în viața sa tumultuoasă, plină de întrebări, dileme și angoase existențiale, chiar și în momente de criză și tulburări de comportament sau personalitate, este asemenea celui al preotului, iar a doua sa Biserică o constituie Școala, unde încearcă să-L aducă pe Dumnezeu. Pentru aceasta, atitudinea față de elevi
Profesorul de Religie, un model de conduită pentru „ucenicii“ săi şi un mediator în şcoala în care îşi desfăşoară activitatea… [Corola-blog/BlogPost/94310_a_95602]
-
Arcadie Suceveanu Bufnița poetului Ioan Flora «O bufniță pe patul morții» Ioan Flora Misterioasă e noaptea. Ca în celebra poemă a lui e. a. poe. Pe un pat de spital, trupul și sufletul în dilemă - vocale roșii, gri, indigo... Dintr-un colț de salon, împietrită pe noptieră, mă privea fix o pasăre cu ochi de sferă și gheare de onix, pasărea oracol, pasărea himeră. Nu, nu era corbul, deși ale corbului erau noaptea și ora
Poezie by Arcadie Suceveanu () [Corola-journal/Imaginative/5075_a_6400]
-
apologeți de profesie, Mihail Gălățanu trece în revistă, cu binecunoscuta sa virtuozitate stilistică, poncifele eminescolatrilor si, deopotrivă, automatismele de gândire ale denigratorilor. Nonconformismul său nu este ieftin si previzibil, ca acela al contestatarilor lui Eminescu de acum câțiva ani din Dilema, ci surprinzător si periculos, o adevărată echilibristică pe sârmă la mare înălțime. Colaboratorul nostru parodiază într-un mod nedeclarat toate stupiditățile produse - sau care ar putea fi produse, aceasta e noutatea - de gândirea comună în legătură cu Eminescu, cu viața si opera
Eminescu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6804_a_8129]
-
de menghină în 1995, în volumul de debut colectiv Tablou de familie (alături de colegii săi Sorin Gherguț, Răzvan Rădulescu, Cezar Paul-Bădescu, Mihai Ignat și T.O. Bobe). A publicat de asemenea, de-a lungul anilor, articole, interviuri și poeme în Dilema, Observator Cultural, România literară, Adevărul literar si artistic. Volumul de debut individual Floarea de menghină a apărut în 2008, la Editura Cartea Românească, și a fost distins cu Premiul Național de "Mihai Eminescu", Opera Prima și Premiul Radio România Cultural
Poezie by Svetlana Cârstean () [Corola-journal/Imaginative/7333_a_8658]
-
toreador, cînd violată de o gorilă, cînd singură și somnoroasă pe un maldăr de zdrențe, cum dormise în copilărie pe țoale azvîrlite ca să închipuie o saltea. În cugetarea ei dispersă, sexul pe bani, blestemul de a se fi născut femeie, dilema dacă, la un ministru, e sau nu de bon ton să o sugă din prima, și imaginea lui Doamne-Doamne pîlpîiau la fel de viu și de neamestecate ca sferișoarele de mercur, cînd spargi termomentrul. Doar insistînd, ele se adunau într-o bilă
De la Sinaia la Cotroceni by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/7344_a_8669]
-
Citește febril Jurnalul lui Cărtărescu și se dezice de literatură. Se îngrețoșează de livresc, se plictisește de postmodernism, citește mai departe Școala de la Târgoviște, Simona Popescu. Renunță definitiv la cititul eseurilor critice. Are crize de identitate culturală, se detestă pentru dilemele sale puerile, își blestemă adolescența psihologică prelungită dramatic, excesiv. E conștient că e pe ultima sută de metri cu abstracțiile, conștientizează existența ca pe un exercițiu de supraviețuire și nu de construcție. Această certitudine îl calmează. Claritatea calmează. E terapeutică
Portretul intelectualului la tinerețe by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13130_a_14455]
-
tehnică standard, marca Nicolae Manolescu, de construcție a acestui tip de articole. Editorialele încep, invariabil, cu enunțarea abruptă a motivului care a determinat în săptămîna respectivă scrierea unui anumit text. Pretextul poate fi un articol de ziar („Un număr din «Dilema» a stîrnit polemica în jurul lui Eminescu”), lectura unei cărți recent apărute („Dubla problemă a interesantei cărți a lui David Lodge Limbajul romanului (Univers, 1988, traducere Radu Paraschivescu), este dacă limbajul funcționează la fel ori diferit în roman și, respectiv, în
Temele vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13184_a_14509]
-
primejdios de frumoase, de trainice, care te însoțesc necondiționat și pînă la capăt, ca un alai de Curte. (Curte de altădată, bineînțeles...) După ora 14.00, am început să mă pregătesc pentru ora 16.oo, cînd se întîmpla lansarea seriei “Dilema veche”. Îmbrăcîndu-mă, îmi amintem cu drag cum ne-am strîns acum zece ani, cu mic, cu mare, la Fundație, să fim alături de echipa și de proiectul numit “Dilema”, cu Pleșu director, cu nume mari și cu prieteni în trupă, cu
După ziua de miercuri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13195_a_14520]
-
să mă pregătesc pentru ora 16.oo, cînd se întîmpla lansarea seriei “Dilema veche”. Îmbrăcîndu-mă, îmi amintem cu drag cum ne-am strîns acum zece ani, cu mic, cu mare, la Fundație, să fim alături de echipa și de proiectul numit “Dilema”, cu Pleșu director, cu nume mari și cu prieteni în trupă, cu Radu Cosașu, cu Tita Chiper-Ivasiuc, cu Mircea Vasilescu, Magdalena Boiangiu, cu foști colegi de-ai mei de facultate, cu minți sclipitoare și vînă jurnalistică. Îl văd pe Andrei
După ziua de miercuri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13195_a_14520]
-
valuri de oameni, ne salutăm, legăm scurte conversații. Se schimbă sensul mișcării maselor. Am înțeles că s-a vorbit, am ratat - în fond, nu pentru discursuri mă găseam eu acolo - încerc aproape inutil să-mi încurajez colegii și prietenii de la “ Dilema veche”, reușesc vag să ajung la ei, dar mă gîndesc că ei simt emoția și solidaritatea mea, a celor de față sau chiar și a celor absenți, beau un pahar de vin fiert afară. Mă încălzesc. Privirea îmi cade pe
După ziua de miercuri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13195_a_14520]
-
și de bun simț au fost deja spuse”, nu i-ar fi prea clară motivația ce a stat la baza eseului universitarului clujean, Proza fantastică a lui Mircea Eliade. Complexul gnostic. La ce bun încă un volum exegetic? O asemenea dilemă, măsură a prea-plinului ce survine în urma unei mode fermentate în jurul operei și personalității eliadești de după ’89, este sigur contraproductivă în spațiul literaturii. Miza eseului este, după cum mărturisește autorul, de ordin metodologic. Ștefan Borbely nu mai crede în eficiența interpretărilor „clasicizate
Dincolo de evidențe by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13210_a_14535]
-
substrat, corectat prin gnoză: aceasta pare să fi fost formula spirituală emblematică a lui M. Eliade” (pag. 60) ori alte considerații privind „spiritul necreștin în categoriile căruia gândea și trăia M. Eliade” (pag. 186). Aceste rezerve au în centru o dilemă: nu cumva compelxul gnostic este doar formula potrivită care poate ilustra dialectica sacru/profan și nu o referențialitate în sine? Nu este doar un mijloc de care s-a folosit Eliade? Marele merit al eseului lui Ștefan Borbely este acela
Dincolo de evidențe by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13210_a_14535]
-
la Căminul Cultural, creierul microscopic al localnicului se prăbușește sub cantitatea formidabilă de informații primite și, în plin proces de disoluție neuronală, transformă (prin confuzie) ficțiunea în realitate și Far West -ul lui John Wayne în ograda CAP -ului comunal. Dilemele “glimbocanilor” nu se opresc însă aici. Abrutizați de știrile comuniste din ziare și de discursurile televizate ale idolului lor, Nicolae Ceaușescu, ei uită ca prin farmec de problemele cotidiene ale balegii și nutrețului și caută să răspundă, în schimb, marilor
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
mare problemă din rândul păcatelor capitale e imposibilitatea credinței. Îndoiala îi apare ca insolubilă: „aș vrea să cred, dar nu pot, aș putea fi ateu, dar nu vreau, fiindcă este prea ieftin, prea ordinar filosofic” (p. 26). Îi place rezolvarea dilemei de către André Maurois în formula „sunt ateu, dar catolic”, însă nu are îndrăzneala să și-o asume pentru sine în varianta „sunt ateu, dar ortodox”. Nu ar fi fost o descriere nepotrivită a propriei situări. Independent, antidogmatic, răzvrătit, raționalist, Petre
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
de reticente cu lumea precum cea a acestei poete. Indiscutabil totuși, cei doi parteneri de dialog împărtășesc aceleași poziții și aproape mereu văd lumea din același punct: îi resping cu egală virulență pe „detractorii” lui Eminescu (din celebrul număr al Dilemei) și climatul „(sub)cultural” actual, lipsit de adevăratele valori, cred în autonomia esteticului și-n kantiana lege morală din fiecare. Credința în principiul moral e ceea ce o animă de altminteri permanent pe Ileana Mălăncioiu, în numele căruia condamnă și vituperează deopotrivă pe
Cerul înstelat deasupra mea... by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13234_a_14559]
-
est trop! ” Chiar atunci, Doina Cornea era chemată în fața instanței, ceea ce nu se întâmplase pe vremea Ceaușeștilor. Un hățiș de ciudățenii? Să te miri, să te tot miri... „Ne mirăm și ne indignăm de «frivolitatea superioară» (laitmotivul lui Pleșu) din Dilema. Acest tip de convivialitate, de dialog relativizând binele și răul, punând pe plan de egalitate a opțiunii pe neocomuniști cu anticomuniști, la limită pe asupritori și victime (...) continuă o veche și prejudiciabilă tradiție românească de la «Pupat toți piața Endependenți»”. Asta
Privind înapoi cu folos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13254_a_14579]
-
femeilor care asaltau casele tribunilor, atrăgându-i de partea lor. Și... legea Oppia a fost abrogată. De la cine să învățăm, citindu-l pe Titus Livius? De la retori sau de la femei? Un înțelept ar răspunde: și - și! Dar cea mai mare dilemă e alta. Cine e astăzi tribunul plebei și ce vrea plebea?
Retorica, legea și luxul by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/13261_a_14586]
-
Marius Chivu În ultimii ani, Cornel Mihai Ungureanu a publicat atât în presa scrisă (Dilema, 22, Vatra, Ramuri), cât și în revistele electronice: Norii, Respiro, LiterNet. A fost selectat cu proză în antologiiile on-line Noesis (vol. IV, 2001), LiterNet (vol, II, 2002) și Respiro (Dacia, 2003). După debutul pe suport electronic cu Treptele din fața casei
Prozator bun, caut ambiții! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13295_a_14620]
-
acordul Opoziției. Opoziția a respins propunerea anunțînd că „ar prefera să facă ea un guvern” (vezi p. 284). Botez a refuzat pînă la urmă propunerea și în locul lui a venit Nicolae Văcăroiu care nu a mai avut nici un fel de dilemă. Întrebarea care se pune este dacă nu cumva cu Mihai Botez prim-ministru și un guvern de tehnocrați între 1992 și 1996 situația de azi a României ar fi fost alta? A doua oară, în 1993, Ion Iliescu a propus
Cronica marii bălmăjeli by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13296_a_14621]
-
Europă“, 5/2001, p. 55 ș.u. 2 William M. Johnston, Spiritul Vienei. O istorie intelectuală și socială 1848-1938. Traducere de Magda Teodorescu. Polirom, 2000, p. 360. 3 György Konrád, Mai visează cineva la Europa Centrală?, în Europa Centrală. Nevroze, dileme, utopii. Antologie coordonată de Adriana Babeți și Cornel Ungureanu. Polirom, 1997, p. 269.
Un test de neocolit by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/13335_a_14660]