24,608 matches
-
pot fi înconjurate doar de o horă de oameni lungi în brațe, răsturnată și ea, dar mult mai departe de locul rădăcinilor, unde rămăsese o adâncă groapă. Era în amiaza zilei de 4 aprilie 1944, ar fi de povestit acea dimineață, amiaza mai cu seamă, petrecute acolo, de la poartă în fundul Grădinii și de acolo la poartă, printre explozii, fum și cadavre. Ar fi de povestit, cu atât mai mult cu cât nu interesează pe nimeni.
Sinuciderea din Grădina Botanică by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13788_a_15113]
-
mă urmăresc astăzi la fel ca ieri. Știau ei ce tac și de ce." Cîte comitete și comiții conduce dl Năstase? Nici nu lăsaseră bine mîinile jos deputații, votînd modificările Constituției, lunea trecută, că ADEVĂRUL le-a pregătit o surpriză pentru dimineața zilei următoare, titrînd usturător: După 12 ani de omoruri, fraude, escrocherii și abuzuri acoperite de imunitate, Deputații și senatorii vor putea fi judecați ca orice cetățean". Foarte adevărat, numai să nu se trezească senatorii la toamnă că deputații au greșit
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13785_a_15110]
-
pipăiau străzile / cu bastoanele albe..." (Lumina caldă aproape târzie a singurătății), „La sfârșitul sacului de orez / s-a terminat prietenia, complicitatea aceea / despre care nu mai vrem să vorbim: schimbăm vorba / cam așa: / vânătoarea de vulpi a început într-o dimineață de toamnă... / Și câinii? / Da, și câinii! Și mă-ta mare care a văzut Cehoslovacia invadată de roboți? Da, și mă-ta mare!" (Conversația) sau „A sosit clipa înduplecării și a bătut în ceasuri / până când orelor li s-a făcut
Vinicius uncool by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13812_a_15137]
-
vulnerabilitatea, marea fragilitate a ființei în fond lipsite de apărare și menite unei funciare singurătăți constituie tema obsedantă a acestei poezii care-și surdinizează cu fiecare vers strigătul interior: "în singurătatea ta/ se ascunde a mea/ fac dușuri lungi/ în diminețile tale strălucitoare/ spune după mine: și nu am să dispar/ atâta timp cât voi sta la marginea mea/ nu ține în loc acest mesaj". Rețeaua însăși se trădează a fi, în esență, una a solitudinilor și fricilor comune: "și noi de noi ca
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]
-
sus. Un client a mai rămas, Moțăind lângă-un sifon, Care-i cântă-ncet, pe nas, Ca părintele Ion. Monopedul cerșetor Stă, cu nasul ca un mac, La ieșire, -ntr-un picior, Să mai capete-un pitac. Dar când prind În dimineață A țipa cocoși isterici, Răsăritul e-o paiață Care joacă pe biserici. De asemenea, mai găsim loc și pentru o a doua minunată poezie scrisă de Păstorel În care-și cântă principalele plăceri ale domniei sale: Cântecul drumețului Cu ghitara și
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
mere a trebuit să fie anulată/ dar pana a fost blestemată/ să trăiască prin trudă să/ mănânce albeața foilor/ și să nască rar câte-un vers/ în dureri de teamă că mâine/ n-o să mai poată naște/ veneau din buzunarele dimineții/ dar dimineți nu prea erau/ veneau fachiri să-și treacă/ versul prin ochi prin buze/ prin moarte". Senzație de lucru nu numai nedus până la capăt, ci și de lucru prost făcut, cu sugestia abia ghicită, dacă cititorul ar sta puțin
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13914_a_15239]
-
trebuit să fie anulată/ dar pana a fost blestemată/ să trăiască prin trudă să/ mănânce albeața foilor/ și să nască rar câte-un vers/ în dureri de teamă că mâine/ n-o să mai poată naște/ veneau din buzunarele dimineții/ dar dimineți nu prea erau/ veneau fachiri să-și treacă/ versul prin ochi prin buze/ prin moarte". Senzație de lucru nu numai nedus până la capăt, ci și de lucru prost făcut, cu sugestia abia ghicită, dacă cititorul ar sta puțin pe gânduri
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13914_a_15239]
-
chem Carlos ori Arturo sau Jesús; dacă în toate cazurile ca ăsta ar însemna să spun Alberto, Alberto, și totodată să mint parcă sau să o lipsesc de cele nouă luni care au fost ale sale ori de acea nefericită dimineață la maternitate, înainte ca toți copiii vii să se numească Alberto. Marta își mișcă picioarele sub pleduri, iar eu mă gândesc: nu te răsuci acum, mai ales astăzi să nu-mi întorci spatele, tocmai astăzi, când lucrurile încep atât de
Vreme rea cu fosfene by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/13912_a_15237]
-
în frâu o asemenea fosfenă, mai ales după ce i-am zis stai cuminte, odihnește-te, că mâine trebuie să ne sculăm devreme. Dar chiar atunci a cabrat, recriminându-mă parcă cu salturile ei pentru orarul flexibil de șomer și pentru dezolantele dimineți de ianuarie și pentru gresia rece de sub picioare și plictiseala de fiecare clipă de la birou și pentru sfârșitul de lună de la concedierea mea și pentru cele 94 de trepte pe unde Marta își târăște trupu-i amorțit în fiecare seară și
Vreme rea cu fosfene by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/13912_a_15237]
-
deviză a lui Maiorescu), să mergi în sensul marilor valori, să nu crezi că literatura moare, să-ți învingi răul de existență (deși ai destule motive să detești existența) și să birui răul de literatură, să te scoli în fiecare dimineață cu gândul că azi vei începe o capodoperă, în fine, să aplici, dacă poți, sfatul cel mai înțelept pe care l-am citit vreodată: fă (acționează) ca și când ai trăi o veșnicie, roagă-te ca și când vei muri mâine... Sfaturi, cum vedeți
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
le distilatează și care dau un ghiont binefăcător: Pleacă! Îndemn să deschizi ochii. Case suedeze răzlețe O învălmășeală de brazi negri și de raze de lună fumegânde. Aici zace afundată coliba și nu e nici un semn de viață, până ce roua dimineții murmură și un bătrân deschide, - cu mâna tremurătoare - fereastra, eliberând o bufniță. Și în depărtare noua casă fumegă, pe colțul cearșafului întins la uscat fâlfâie un fluture, în mijlocul unei păduri în agonie unde putreziciunea citește cu ochelari de sevă protocolul
Tomas Tranströmer by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/13939_a_15264]
-
fericit. După micul dejun, coborau la plajă. Bazinul fiind la câțiva pași de hotel, avea voie să iasă în costum de baie. Dar, cu toate că mai avea și halatul pe el, nu reușea să-și stăpânească dârdâitul. Vara era pe sfârșite, diminețile tot mai răcoroase. Când ajungeau lângă bazin, începea târguiala. Ar fi vrut să sară imediat în apă, dar era obligat mai întâi să se întindă la soare. "E prea devreme. Nu vezi, îți tremură genunchii de frig...", observa bunica, "trebuie
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
în apă...", încerca el de astă dată, pe un ton jalnic, să o înduplece. Și, într-adevăr, își dădu de îndată seama că bunicii i se făcuse milă de el. Expunerea la razele ultraviolete, obligatorie pe atunci, fu scurtată în dimineața aceea. Se bălăcea pentru a doua sau a treia oară în apa sărată, căutând să facă pluta ori să înoate cu capul sub apă. I se învinețiseră buzele de frig când, în sfârșit, cedând vocii imperioase, se apropie de malul
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
vremea. Nu se va putea face baie afară". Din balcon, am văzut-o plecând. I-am făcut semne cu mâna până când mașina a dispărut de pe alee. Amintirile mele se tulbură aici. Au fost două sau poate trei asemenea plecări în diminețile următoare. Rămâneam de fiecare dată foarte amărât la hotel. Nu insistam să plec și eu cu ea. Știam că ar fi în zadar. Vremea se înrăutățise, într-adevăr. Soția directorului venea și mă lua la băile termale, unde mă scăldam
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
nu din cale-afară de lung prin întunecimea nopții, s-a oprit în pragul instituției, unde cineva, strîngînd actele de identitate, ne-a repartizat în camerele cu uși ce etalau fiecare ditamai inscripțiile cu numele beneficiarului căruia îi era destinată.(...) În dimineața următoare, abia deschisisem ochii și mă întindeam un pic în așternut gîndindu-mă la cum o să înceapă prima mea zi de tratament, cînd s-a și deschis ușa și am văzut năpustindu-se în cameră o soră medicală al cărei zîmbet
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
într-un discurs politic mesianic: "frați întru umanitate"; "pe dificilul drum al renașterii naționale întru demnitate, trai civilizat și pace"; "intelectualii noștri își vor aduna simțirea și talentul, forța și nemurirea ideii întru nădejdea de mai bine a României" etc. ( Dimineața 187, 1996). În fine, nu pot lipsi utilizările degradat-parodice: "Descîntece întru adormirea corupției" ( titlu de volum din 1997), "ceilalți doi companioni întru falsificarea alcoolului... erau asociați" ( RL 2244, 1997, 24). Oricum, din punctul de vedere al uzului, conotațiile culte ale
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
ediție românească, Humanitas, 1993, în traducerea foarte clară a lui Dan C. Mihăilescu). În ultima lună, văzînd pe mai multe canale t.v. românești și străine, auzind din oră în oră la radio sau citind în trei-patru ziare în fiecare dimineață ce se întîmplă în Irak, mi-a revenit de cîteva ori în minte extraordinara carte a eseistului francez. Remarcînd că epoca noastră beneficiază de o informație mai rapidă și mai complexă decît oricare alta din istorie, Revel descoperă paradoxul că
Cunoașterea inutilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13999_a_15324]
-
rosturile existenței. În a doua sa parte, Fetița devine un superb roman al așteptării și al risipirii iluziilor. Mihai Zamfir se simte pe acest domeniu ca peștele în apă, iar paginile sale dobîndesc tensiune și frumusețe: „Urmează orele albe ale dimineții, toamna-vară de afară continuă în aceeași splendoare, lumina străzii, ceva mai răcoroasă ca ieri, te cheamă discret. Spaima de a nu te depărta de telefon însă rămîne; Pavel rezistă tentanției. Nu pleacă nici să-și cumpere pîine, are în frigider
Jocuri periculoase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14034_a_15359]
-
se așeza în pridvorul bisericii Visarion, stingheră, de-o parte, neamestecându-se cu ceilalți săraci care ocupau locul cel mai mănos în vadul trecătorilor. Ea rămânea nemișcată pe locul ei, în vreme ce toți ceilalți se mișcau de colo-colo, zgribuliți în răcoarea dimineților, în așteptare. Singură, ca fără gânduri pentru lumea aceasta, grija ei părea să fie să nu stea în drumul nimănui, să nu i se dea atenție, să treacă neobservată, să nu bage nimeni mâna în buzunar pentru ea, ca s-
Cu mărul în brațe by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14015_a_15340]
-
va aduce colectivizarea, muzica se ridică iarăși la ceruri ca fumul jertfei lui Abel, dansuri țepene, de aritsocrați fără suită, și mișcările agile ale unor fetișcane care știu să desfacă picioarele mai lesne decît se revarsă cîntatul cocoșilor în răcorile dimineții, vai e groaznic de cald în acest autocar hodorogit, mi-e sete, intră și praful aici, mi-e sete, oare cîți kilometri or fi pînă la Arcuș, mi-e sete, mi-e sete, mi-e sete, mi-e sete... apoi
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
acuratețea geometrică și pînă la diversele variante ale amorfului. Și chiar dacă în preocupările sculptorului nu intră formele exterioare de experiment, întrega sa investigație este un experiment continuu. Care implică, însă, fondul gîndirii și nu simpla administrare a mijloacelor. P.S. în dimineața zilei de 5 august 2006, s-a stins din viață, la sanatoriul din Zătreni, jud. Vâlcea, după o lungă suferință și doar la vîrsta de 66 ani, pictorul Constantin Cerăceanu. Unul dintre cei mai viguroși artiști români din ultimii cincizeci
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10379_a_11704]
-
depresie, resemnarea în fața unei existențe care are, pe zi ce trece, tot mai puțin farmec. "Îmi zice / Acum sunt îngrozitor de mahmur/ Pe motiv de un chef aseară/ Privesc cearcănul meu maro ca/ tutunul de pipă/ am stat aiurea până la 5 dimineața/ și-am fumat într-una/ ficatul mărit se lăbărțează printre coaste/ am corpul tot intoxicat cu nicotină// tânjesc să mă ridice cineva apucându-mă de ceafă/ ca pe un pui de pisică/ dus între colți într-un loc/ ferit unde
Reverii și depresii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10386_a_11711]
-
în fantastic, sub o lumină spectrală, "lichidă, nelumească și înspăimântătoare": "țăranul sâsâia ca un șarpe. câinele scheuna. manasia traversă/ podul gustând deja mireasma căminului, călăuzit asemenea/ piloților de luminile de aterizare// căminul ancora în nămol ca un portavion strălucind în/ dimineața tulbure, emanând o căldură stranie, amețitoare,/ călăuzindu-și noul venit printre șiruri de ouă de libărci/ fosforescente ca niște neoane, printre costumele portocalii ale/ ceferiștilor (...) atent la lumea aceea, manasia se uită într-o parte, salutând/ cu multă afecțiune la
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
serioasă m-a abandonat cu desăvârșire, în schimb a tăbărât pe mine media. În loc să am cronici foarte firești, foarte normale, cu obiecții, cu laude, și așa mai departe, cum se întâmplă în revistele literare, am început să fiu solicitat de dimineață până seara, pentru interviuri, pentru întrebări, tot felul de aiureli. Pentru mine, la ora aceasta, cea mai mare urgență este să scap de acest succes, de acest vedetism, pe care nu l-am dorit și să-mi recuceresc lipsa de
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10465_a_11790]
-
mai reușite din punct de vedere tehnic și grafic, deși erau copiate numai la mașina de scris. Prozele lui Ivan Klíma din această perioadă reflectă, pe de o parte, tracasantele experiențe cotidiene ale autorului însuși (de exemplu, volumul de povestiri Diminețile mele vesele, publicat în samizdat în 1978, sau romanul Dragoste și gunoaie, tot o ediție de samizdat, din 1988); pe de altă parte, unele dintre ele oferă o profundă analiză psihologică a caracterelor confruntate cu absurditatea și atrocitatea regimului totalitar
Ivan Klíma și excursiile sale primejdioase by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/10462_a_11787]