650 matches
-
întinde pulberea de cocaină pe o suprafata plana și netedă, cu ajutorul unei coli de hartie sau a unei lame de ras, în vederea inhalării ei printr-un mic cornet de hartie"). Linie a fost concurat și tinde a fi înlocuit de diminutivul liniuța, preferat probabil și pentru că e mai potrivit cu dimensiunile obiectului, dar și pentru valoarea să afectiv-ironică: „A tras pe masa trei liniuțe și a băgat pixu'-n ele" (123urban.ro). Și acest sens este suficient de cunoscut pentru a pătrunde
Liniuțe by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6064_a_7389]
-
Ștefan a Petrei, care și-a luat ca nume literar pe cel al mamei - Creangă - era poreclit în copilărie Ion Torcălău pentru că torcea lînă la rînd cu fetele, dar va ajunge la maturitate Popa Smîntînă. Personajele lui I. L. Caragiale au diminutive și porecle interesante și mai hazlii. Agamemnon devine familiar Agamiță și, în graba lui Trahanache, Gagamiță. Telemac e degradat la Mache și este confundat cu Bibicul, așa cum își alintă Mița amantul. Ștefan Tipătescu e firesc Fănică și, pentru opozanți, Vampirul
Personajele. Porecle și diminutive by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4896_a_6221]
-
Gagamiță. Telemac e degradat la Mache și este confundat cu Bibicul, așa cum își alintă Mița amantul. Ștefan Tipătescu e firesc Fănică și, pentru opozanți, Vampirul (Bampirul conform lui Pristanda), iar Zoe - Joițica pentru toți, mari și mici. Farfuridi e Tache, diminutiv ce vine posibil de la Petre sau Dumitru. Numai Cetățeanul Turmentat rămîne complet anonim. Așa cum în grupul lui Cațavencu (dăscălimea și moflujii) Bampirul e unul singur, în facțiunea adversă, dacă se vorbește despre Moftologul sau Nifilistul, toată lumea înțelege că e vorba
Personajele. Porecle și diminutive by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4896_a_6221]
-
numiți Cei trei dioscuri, unul dintre ei, Hagienuș, gonit periodic de copiii săi, e zis Regele Lear, iar Ioanei, amantă episodică a lui Ioanide, i se spune Indolenta. Unui ministru pe nume Ion, mama și soția mămoasă îi atribuie ca diminutiv pe Jean. În Cartea nunții, Ion Marinescu, deghizare a autorului, e poreclit americănește Jim, iar cumnatul său, licean la Lazăr, Bobby. El ia note mici pînă și la muzică, de la un profesor zis Ostrogotu. Un director de școală la Bacalbașa
Personajele. Porecle și diminutive by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4896_a_6221]
-
Maparol d’Oner. În genere, sunt frecvente jocurile de cuvinte, nu totdeauna reușite; multe pornesc de la nume proprii (cei întorși de la Blaj nu mai sunt blazați, ci Blajați; în ironizarea lui Goga este invocată Gogomania etc.). Ironia recurge adesea la diminutive: reporteraș, gazetăraș. Alte procedee, continuând umorul secolului al XIX-lea (de exemplu, imitarea vorbirii străinilor), erau în presa de la 1911 mult mai frecvente decât în 2011. E criticat senzaționalismul altor gazete, care „speculează... curiozitatea morbidă a publicului cititor” (nr. 52
„Furnica“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5259_a_6584]
-
etc. Poetul poseda geniul involuntar de a-și plasa neologismele în contexte neaoșe, oferind versurilor sale o culoare intensă și o inepuizabilă capacitate de a fi parodiate. „Tiparul Conachi” a ajuns curînd ușor de recunoscut. Frapează de asemenea preferința pentru diminutive, preferință ce a dus la discreditarea ulterioară a acestei maniere de a-și apropria erosul, în aria semantică a căruia întîlnim: surioară, ochișori, veriguță, sărmănel, guriță, țîțîșoare, fetișoară, copilaș, floricică, inimioară, umbreluță, obrăjel, frumușel, suflețel etc. O anumită subtilitate dobîndită
Părintele (re)găsit al poeziei românești Costache Conachi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5270_a_6595]
-
se recunoaște sufixul diminutival -uică (ca în păsăruică), având valoare denotativă (pentru că desemnează un obiect mic), dar și conotații afective, pozitive sau depreciative. În ultimii ani, termenul fițuică a fost serios concurat de un sinonim încă neînregistrat de dicționarele generale: diminutivul copiuță, specializat pentru activitatea școlară interzisă și având o mai puternică notă afectivă. Sensul derivatului nu e riguros previzibil, pornind de la bază, copiuța nefiind pur și simplu o copie mai mică, ci un instrument folosit în procesul copierii (și privit
Copiuță, fițuică, servită by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5273_a_6598]
-
în parte Legendele este ritmica lor. Există în limbajul poetic al lui Bolintineanu paradoxuri greu explicabile. Am remarcat relativa paupertate a lexicului, în general; de asemenea, anumiți termeni „poetici” revin de zeci de ori și sporesc, împreună cu funesta manie a diminutivelor, senzația de previzibil. Nivelul figurativ al poeziilor sale e la fel de modest: epitetele noționale, abstracte și șterse, stau alături de comparațiile care ocupă o arie semantică redusă; iar rarele metafore sunt aproape toate in praesentia, explicite: „Ești moartă! stea a serii, o
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
dialoghează, în care își fac unul altuia declarațiile de amor ori de ură, în care își rostesc monologurile interioare, în care își scriu scrisorile este de un comic involuntar, adînc și fascinant. Își dau aici întîlnire neologisme neasimilate, termeni exaltați, diminutive în cascadă, superlative, cuvinte considerate de Bolintineanu „poetice” în sine: rezultatul e stupefiant. La început, cititorul zîmbește, apoi devine iritat, dar, după mai multe zeci de pagini, pare tentat să adopte și el convenția; personajele vorbesc întrun cod paralel, care
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
ghirlanda", "cunună" (cu care erau încununați învingătorii). La noi, formele curente au fost și sunt Ștefan și Ștefan(i)a, diminutivate mai ales Fane, Fanel, Fanica, Fanita, Fana, Fanica, iar uneori - sub influența străină - Fanny. Destul de des se folosesc și diminutivele Stefanel sau Stefanita, mai rar Stef(i). Mai recent a apărut și forma feminină Stefanela (ce pare să fi prins mai bine decât vechea Stefanida - numele unei mucenițe trecute în calendar). Tradiții pentru spor și sănătate O veche tradiție, împlinită
Sfântul Ștefan. Tradiții, obiceiuri și superstiții by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/53421_a_54746]
-
-l văd trecând pentru că, "vizavi de Primărie, pe Strada Labirint", toate ferestrele locuințelor dădeau spre curte, nu spre stradă. Desigur, amănuntul acesta riscă să pară nesemnificativ, trivial în raport cu o memorie imaginativă plăsmuind un personaj ce-și petrece timpul la "perdeluță" (diminutivul face toți banii!), așteptând trecerea altui personaj - la ore, oricum greu previzibile, ale dimineții sau ale după-amiezii. Nu vreau să bănuiesc nici un fel de rea-intenție în această relatare inexactă. Ce să fie atunci: gol de memorie, alunecare ficțională, neatenție în
Primim () [Corola-journal/Journalistic/6680_a_8005]
-
1937), înregistra termenul chiftică cu sensul "femeie cu purtări rele", presupunând totuși că inițial va fi fost o denumire peiorativă pentru servitoare. Legătura sugerată este așadar una metonimică. În aceeași revistă, C. Armeanu ("Argot ieșean") considera că sunt echivalente chiftea, diminutivul său chiftică și sinonimul parțial pârjoală, toate cu sensul argotic "servitoare"; acestora le adăuga și interjecția substantivizată sfâr. Informațiile au fost completate de Iorgu Iordan ("Note și observații la articolele precedente"), care aducea mărturia propriului uz: "Chiftică se întâlnește pretutindeni
Chiftea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6717_a_8042]
-
plural - borfuri și borfeturi. În însemnările de călătorie ale stolnicului Constantin Cantacuzino (text reprodus în Fl. Dimitrescu, Contribuții la istoria limbii române vechi, 1973), într-un registru de limbaj mai puțin solemn, mai apropiat de colocvialitatea oralității, există chiar un diminutiv de la boarfe: "Am lăsat la dascalul Vartolomei o păreche de dăsagi cu niște cămeș și alte borfușoare" (anul 1666, p. 117). Iorgu Iordan discută termenul boarfă, cu sensul "femeie stricată" în Stilistica sa din 1944; cuvântul apare și în dicționarele
Metafora obiectului uzat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6739_a_8064]
-
în același context cu alte trunchieri: "bună dimi! M-am trezit de la 7 jumate să fac temele pentru facultă" (evergreenstory.wordpress.com); "Bună dimi iubire... suntem gospo amândouă azi" (miresici.ro). Desigur, trunchierile cu aspect hipocoristic se asociază și cu diminutivele propriu-zise, într-un stil marcat de o afectivitate infantilă în plină expansiune.
Gospo și plicti by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6597_a_7922]
-
poarte temporar acest nume popular. Surpriza oferită de restaurantele McDonald's australienilor este prilejuită de aniversarea "Zilei Australiei" în data de 24 ianuarie. Astfel, timp de lună, până pe 4 februarie, restaurantele McDonald's din Australia își vor spune "Macca's", diminutivul mult mai familiar fiind folosit de cel puțin 50% dintre australieni, potrivit unui sondaj recent de opinie. Este pentru prima oară în istoria sa, când lanțul american de restaurante McDonald's face o asemenea concesie.
McDonald's îşi schimbă numele, de dragul australienilor by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/65209_a_66534]
-
folosește termenul clé USB, iar cea italiană, chiave USB. Cuvintele clé și chiave („cheie”) traduc, desigur, USB memory key; în italiană (limba în care diminutivarea este extrem de productivă, telefonul mobil fiind denumit, curent, telefonino), de la chiave s-a format și diminutivul destul de răspândit chiavetta. Tot în italiană, e frecvență și denumirea penna (USB), calc parțial după pen drive. Pagina germană oferă în titlu o transpunere (USB-Massen-speicher), dar recunoaște uzul curent al formei împrumutate (USB-Stick). Cea mai mare încântare lingvistică o produc
Bastonaș, cheie... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6548_a_7873]
-
și derivarea sa: substantivul masculin retard are formă de plural - „retarzii de azi, viitorul de mâine" (lacolt.wordpress.com) - și un corespondent feminin: „retardele nu se prind că le-a pus pe liber" (veronicaacara.blogspot.com). S-au format și diminutive cu valoare ironică, cel puțin la fel de depreciative: „nu contează cum iese în față un retardel de genul ăsta" (sbz.ro); „angajează retardei sau retardele" (forum.softpedia.com). Foarte des este folosit și adjectivul (cu patru terminații) retard, retardă, retarzi, retarde
„Retard“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6375_a_7700]
-
pentru prima dată. Astfel, cuvântul englez „trouble” („problemă”), a devenit în japoneză „toraburu”, în timp ce „computer” s-a transformat în „conpyutaa”. Mai mult, japonezii au creat și neologisme cu consonanță engleză al căror sens este necunoscut pentru anglofonii nativi, precum „sumaho”, diminutiv pentru „smartphone”.
Un pensionar dă în judecată televiziunea publică by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63941_a_65266]
-
aceste două genii, cu suișuri și coborâșuri, a avut loc între 1923 și 1936, și a dat naștere, pe lângă colaborări artistice, la o corespondență intensă. În 1925 cei doi artiști foloseau pentru prima dată sintagmele Dragă Salvador, Dragă Lorquito (Elba) - diminutiv de la numele lui García Lorca. Sex și Literatură Într-o scrisoare de-a lui Dalí către Lorca din 1928, comentând pe aspectul de "Balade țigănești", Dalí amestecă sex si critică literară: "Federiquito, în cartea ta (...) te-am regăsit pe tine
Cuvinte siropoase pe care și le spuneau Dalí și Lorca by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/64018_a_65343]
-
instrumentele lor poetice ajunseseră acordate la unison. Chiar și în poezia pe teme paseiste ori rurale (din Patriarhale, 1901), melodia versului ștergea, la Iosif, semnificația temei. Există, fără îndoială, în liedurile lui zăcăminte de sentimentalism, dulcegării și autocompătimire, exprimate prin diminutive și termeni familiari; dar, în cele mai bune exemple, adierea simbolistă trece pe deasupra cuvintelor, transformînd lamentația semănătoristă în poezie autentică: „Torcea, torcea, fus după fus,/ Din zori și pînă-n seară;/ Cu furca-n brîu, cu gîndul dus,/Era frumoasă de
„Muzică mai presus de orice” by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6339_a_7664]
-
pot să mănânce orice doresc și să aibă un abdomen plat, făcând 250 de abdomene pe zi pentru a arde excesul de grăsime și calorii”, exercitii-abdomen.ro). Imperfecțiunile fizice care ar urma să fie corectate cu ajutorul fiarelor sunt desemnate prin diminutive eufemistice: se vorbește, de exemplu, despre colăcei și aripioare (pliuri de grăsime depusă): „Grăsimi acumulate pe burtică, aripioare, colăcei, fese mult prea pline? Doar muncind poți scăpa de ele. Exersând zilnic, cel puțin jumătate de oră” (csid.ro); „în prag
Fiare și pătrățele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5041_a_6366]
-
scăpa de ele. Exersând zilnic, cel puțin jumătate de oră” (csid.ro); „în prag de sărbători, fiecare dintre noi visează să afișeze o siluetă impecabilă, fără «colăcei» în jurul taliei, fără «aripioare» sau inestetica celulită de pe abdomen” (eva.ro). Tot un diminutiv - dar cu valoare afectivă - e folosit pentru a denumi un ideal de vizibilitate musculară obținută cu ajutorul exercițiilor fizice: pătrățele („dați-mi și mie niște sfaturi să-mi fac «pătrățelele» mai vizibile... adică mai mari”, kudika.ro; „este visul oricărui bărbat
Fiare și pătrățele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5041_a_6366]
-
scădere a vigorii ancestrale. „Popești” însemna în limba locului „satul Popii”, iar maghiarii care ocupau Clujul în 1943, anul nașterii personajului nostru, numeau așezarea „Popfalău”, de unde și frica sătenilor de a nu fi maghiarizați prin contagiune fonetică, așa explicîndu-se de ce diminutivul lui Pop, care e Popuc, a devenit cu timpul Papuc, pentru a nu se confunda cu varianta ungurească. Uneori stratagema onomastică a ocupanților a prins, cum a fost cazul unuia din unchi, Constantin Popfalvi, ajuns vicar episcopal de Blaj și
Vultus importunus by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4692_a_6017]
-
lecție, astăzi cu o formulă frapantă: „Până mâncai un colț de pâine, se ridica un bloc.” „- Câți ani aveai dumneata când a murit Ceaușescu? întreabă T. -Păi, să vedem...Un an.” Ar fi de făcut o psihanaliză, sau fenomenologie, a diminutivelor care au invadat televiziunile („Geruțul”, îi roagă T să spună). S-au mutat și în viață. „Au venit bănuții” mi se comunică. Ne-am infantilizat. O vocație politică irosită, T. După ce-i vede la față pe noii miniștri: „Eu nu
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4551_a_5876]
-
fi avut întâietate, nimeni nu leagă Vara la țară de Depărățeanu, ci numai de Topîrceanu, nimeni nu-l leagă pe Gulică-Guliță de Depărățeanu, ci ori de Alecsandri, care e înainte, ori de Arghezi, care e după. Și totuși, la Depărățeanu diminutivul apărea chiar în titlu: Don Gulică sau pantofii miraculoși! Să țină asta de receptare, de orizontul de așteptare, care asigură succesul sau căderea? Răspunsul meu este nu. Ține de acea chimie interioară, de acea adecvare a legăturilor interne care convinge
Viață și cărți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5852_a_7177]