156 matches
-
cu numele proprii de persoane și geografice (reluare) ● Substantivul: formarea femininului (reluare); formarea pluralului (reluare); substantive defective; substantive cu două forme de plural (reluare); substantive colective; substantive invariabile; substantive defective de singular/plural; substantive compuse; substantive derivate cu un sufix diminutival, peiorativ etc. ● Adjectivul: formarea femininului adjectivelor calificative (reluare); poziția adjectivului calificativ; adjectivul demonstrativ; adjectivul posesiv și omiterea articolului în cazul posesivelor care însoțesc substantive indicând înrudirea; adjectivul nehotărât; gradele de comparație - forme sintetice (reluare) Numeralul: cardinal (reluare), ordinal (formarea); folosirea
ORDIN nr. 5.866 din 26 septembrie 2012 privind aprobarea programelor şcolare de Limba şi literatura italiană maternă pentru clasele a IX-a şi a X-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246139_a_247468]
-
proverbe, mituri, până la construcții poetice. (b) Argumentele aduse în demonstrarea principiului relativității lingivstice (1) Conținuturile cuvintelor nu sunt universale (aceleași pentru toți oamenii în diverse limbi), ci sunt specifice fiecărei limbi în parte. Exemple: • rom. ghiocel = ghioc mic (‹ghioc + sufixul diminutival el) Notă: În niciuna dintre limbile romanice nu vom găsi aceeași formă internă a cuvântului „luceafăr” ca cea din limba română. În celelalte limbi romanice s-a pierdut această formă internă din cauză unei omonimii periculoase cu Lucifer (pierderea formei
Wilhelm von Humboldt () [Corola-website/Science/303504_a_304833]
-
factură. Sufixul respectiv poate avea și sens echivalent lui -escu/-ăscu, ca în exemplul Oniceanu, derivat de la Onică (alături de Onicescu, prezent și el în onomastica românească). Alte nume de familie românești sunt descriptive, derivând din ocupații sau au un caracter diminutival: "Croitoru", "Fieraru", "Lemnaru", "Moraru", "Olaru", "Țăranu", "Tutunaru", "Oieru", "Văcaru" sau "Vânătoru"; "Băluț", "Petruț", "Țurcănașu". Există o serie de nume de familie românești care desemnează numele unui animal sau al unei plante la care s-a atașat sau nu un sufix
Nume de familie () [Corola-website/Science/313644_a_314973]
-
și partitiv; folosirea articolului cu numele proprii de persoane și geografice; ● Substantivul: formarea femininului; formarea pluralului; substantive defective; substantive cu două forme de plural; substantive colective; substantive invariabile; substantive defective de singular / plural; substantive compuse; substantive derivate cu un sufix diminutival, peiorativ, etc; ● Adjectivul: formarea femininului adjectivelor calificative; poziția adjectivului calificativ; adjectivul demonstrativ; adjectivul posesiv și omiterea articolului în cazul posesivelor care însoțesc substantive indicând înrudirea; adjectivul nehotărât; gradele de comparație - forme sintetice; ● Numeralul: cardinal, ordinal (formarea); folosirea numeralului ordinal (exprimarea
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.430/2014 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
este nume de familie originar din Transilvania de Nord și Maramureșul istoric, grafiat în documentele medievale și ulterioare "Kup-Sa, Kupsa, Kupșa". După toate probabilitățile este una dintre derivările diminutivale ale numelui biblic Iacob. O parte dintre purtătorii numelui sunt descendenții unor familii de relevanță istorică în Maramureș, Transilvania și Moldova. Precizări lingvistice: Potrivit cronicarului ungur Anonymus, notarul regelui Béla al III-lea, în cronică Gesta Hungarorum, oastea voievodului Gelu
Cupșa () [Corola-website/Science/323664_a_324993]
-
și în mijlocul grămezii rotunjite de fân) sau pentru uscarea oalelor din ceramică abia realizate. Povestea poartă numele personajului său principal. Cuvântul "Dănilă" este fie un cuvânt hipocoristic (numele personal "Dan", care își schimbă forma după ce i s-a adăugat sufixul diminutival "-ilă", pentru a arăta o relație de afecțiune), fie o versiune învechită a numelui "Daniel" (asemănător cu "Danilo"). După cum scrie Ion Creangă într-un fragment din poveste, "Prepeleac" este porecla personajului, pentru că un "prepeleac" era singurul lucru de pe lângă casă pe
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]