220 matches
-
femelelor utilizate în reproducere. In cazul androgenezei se utilizează ovule anucleate, fecundate cu spermatozoizi normali și se obțin urmași cu genom asemănător masculilor utilizați în experiment. O altă tehnică modernă de ameliorare o constituie poliploidizarea, care constă în împerecherea gameților diploizi, sau a unui gamet diploid cu unul haploid. Tot prin proceduri fizice și chimice, care induc reținerea celui de al doile corpuscul polar, se obțin organisme triploide, care sunt sterile. Această tehnică are o mare aplicabilitate în obținerea fructelor fără
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
cazul androgenezei se utilizează ovule anucleate, fecundate cu spermatozoizi normali și se obțin urmași cu genom asemănător masculilor utilizați în experiment. O altă tehnică modernă de ameliorare o constituie poliploidizarea, care constă în împerecherea gameților diploizi, sau a unui gamet diploid cu unul haploid. Tot prin proceduri fizice și chimice, care induc reținerea celui de al doile corpuscul polar, se obțin organisme triploide, care sunt sterile. Această tehnică are o mare aplicabilitate în obținerea fructelor fără sâmburi, dar și în cazul
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
38. CHEN, T. T., L.B. AGELLON and R.J. van BENEDEN (1987b). genetic engineering of fish in K.Tiews ed., Selection, Hybridization and Genetic engineering in Aquaculture, vol.II, Heeneman Verlagsgesellschaft mbH, Berlin, pp. 347-366. 39. CHERFAS, N.B. (1975). Studies on diploid gynogenesis in the carp.I. Experiments on the mass production of the diploid gynogenetic offspring. Genetika (Moskow) 11: 78-86 (RE). 40. CHERFAS, N.B. (1977). Studies of the diploid radiation - induced gynogenesis in the carp.II. Segregation with respect to certain
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
of fish in K.Tiews ed., Selection, Hybridization and Genetic engineering in Aquaculture, vol.II, Heeneman Verlagsgesellschaft mbH, Berlin, pp. 347-366. 39. CHERFAS, N.B. (1975). Studies on diploid gynogenesis in the carp.I. Experiments on the mass production of the diploid gynogenetic offspring. Genetika (Moskow) 11: 78-86 (RE). 40. CHERFAS, N.B. (1977). Studies of the diploid radiation - induced gynogenesis in the carp.II. Segregation with respect to certain morphological traits in gynogenetic offsprings. Genetika (Moskow) 13: 811-820 (RE). 41. CHERFAS, N. B
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
Heeneman Verlagsgesellschaft mbH, Berlin, pp. 347-366. 39. CHERFAS, N.B. (1975). Studies on diploid gynogenesis in the carp.I. Experiments on the mass production of the diploid gynogenetic offspring. Genetika (Moskow) 11: 78-86 (RE). 40. CHERFAS, N.B. (1977). Studies of the diploid radiation - induced gynogenesis in the carp.II. Segregation with respect to certain morphological traits in gynogenetic offsprings. Genetika (Moskow) 13: 811-820 (RE). 41. CHERFAS, N. B. and K. A. TRUVELLER. (1978). Studies on radiation induced diploid gynogenesis in the common carp
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
N.B. (1977). Studies of the diploid radiation - induced gynogenesis in the carp.II. Segregation with respect to certain morphological traits in gynogenetic offsprings. Genetika (Moskow) 13: 811-820 (RE). 41. CHERFAS, N. B. and K. A. TRUVELLER. (1978). Studies on radiation induced diploid gynogenesis in the common carp. III. The analysis of gynogenetic offsprings using biochemical markers. Genetika (Moscow) 14: 599-604. ; 42. CHERFAS, N. B. and R. M. TXOY. (1984). Genetic methods of fish selection. I.egkaja iPitschevaja Promyshlennost Puhl., Moscow. 43. CHIRIAS, N.
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
carp and the common carp (an application of genetic methods to reproduction of distant hybrids) in V. S. Kirpitchnikov ed., Genetika v Akvakulture. Nauka Publ., Leningrad, pp. 137-152. 44. CHERFAS, N. B., O. KOZINSKY, S. ROTHBARD and G. HUIATA. (1990). Induced diploid gynogenesis and triploid in ornamental (Koi) carp Cyprinus carpio L. I. Experiments on the timing of temperature shock. Bamidgeh 42: 3-9. 45. CF1GIAN, D. Chg. (1967). Materials on intraspeciflc variability biology and spreading of North Vietnam common carps. Genetika (Moscow
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
substanțe este numit număr atomic. 7) Neutronii sunt particule neutre (din punct de vedere electric) și au masa aproape egală cu protonii. Postulatele teoriei genetice: 1) Genele există în perechi pentru o însușire, de obicei în zigoți (zigotul fiind celula diploidă rezultată din unirea a doi gameți haploizi rezultând un ou fecundat), în celulele de bază și în celulele generative gonade (gonada fiind organele care produc gameți spermatozoizi și ovule). 2) Numai câte una din perechea de gene există în gameți
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
absența totală a fusului. Aceste perturbări stau la baza formării celulelor multinucleate; b) Aneuploidie (anomalia cromozomială numerică), caracterizată cel mai adesea prin hiperploidie avansată, putând fi întâlnite celule cu peste 100 de cromozomi. Speciei umane îi este caracteristic un set diploid de cromozomi format din 23 de perechi. Existența unui asemenea set constituie euploidia, iar toate variațiile numerice sunt definite ca aneuploidii sau heteroploidii. După cum numărul de cromozomi este mai mare sau mai mic, pot exista hiperploidii și hipoploidii. Dacă hipoploidia
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
succesive, din una și aceeași genă pot apărea mai multe alele (o serie polialelă), toate afectând manifestarea fenotipică a acestui caracter. Pe fiecare cromozom, într-un anumit locus, există doar o singură genă sau una dintre alelele ei. În organismele diploide, genele și/sau alele se află în doză dublă (găsindu-se în fiecare dintre cei doi cromozomi omologi, ocupând loci omologi). Dar, ținând cont de faptul că un individ poate fi homozigot, precum și de existența seriilor polialele, se impune precizarea
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
nudă); 4. genomul bacterian este reprezentat printr-un număr relativ restrâns de gene; 5. genomul bacterian conține un singur grup linkage (caracteristic “cromozomului bacterian” sau nucleoidului); 6. bacteriile sunt organisme haploide (atunci când nu are loc replicarea ADN), dar pot fi diploide și parțial diploide, în funcție de sinteza ADN); 7. transmiterea caracterelor ereditare este diferită de cea a eucariotelor, întrucât lipsește procesul clasic al reproducerii sexuale. Cromozomul bacterian este alcătuit dintr-o moleculă de ADN dublu catenară circulară. Lungimea ei variază între
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
bacterian este reprezentat printr-un număr relativ restrâns de gene; 5. genomul bacterian conține un singur grup linkage (caracteristic “cromozomului bacterian” sau nucleoidului); 6. bacteriile sunt organisme haploide (atunci când nu are loc replicarea ADN), dar pot fi diploide și parțial diploide, în funcție de sinteza ADN); 7. transmiterea caracterelor ereditare este diferită de cea a eucariotelor, întrucât lipsește procesul clasic al reproducerii sexuale. Cromozomul bacterian este alcătuit dintr-o moleculă de ADN dublu catenară circulară. Lungimea ei variază între 1000-1400 μm, diametrul
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
în ordinul Clupeoidea se ajunge la 40%. În cadrul diverselor specii de vertebrate acvatice a avut loc a doua tetraploidizare care a mărit conținutul de ADN de la 20% la 40% comparativ cu mamiferele placentare. De exemplu, specia Lamprey are un număr diploid de 94-96 cromozomi și 40% ADN. Între ciprinide sunt specii care au 2n = 50 - 52 și 25% ADN, iar altele, cum sunt crapul și carasul au 2n = 100 - 104 și 50% ADN. La salmonide a avut loc încă o dublare
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
cu pereți alcătuiți din împletirea filamentelor ciupercii, iar sporii din interior sunt numiți picnospori. Înmulțirea sexuată În ciclul de viață al ciupercilor există două faze și anume, o fază haploidală sau haplofaza, reprezentată prin celule cu n cromozomi și faza diploidă sau diplofaza cu celule cu 2 n cromozomi. Trecerea de la faza haploidală la cea diploidă se face prin procesul de fecundație (F), iar prin meioză diviziunea reducătoare (R), se face trecerea de la diplofază din nou la haplofază. În procesul de
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sexuată În ciclul de viață al ciupercilor există două faze și anume, o fază haploidală sau haplofaza, reprezentată prin celule cu n cromozomi și faza diploidă sau diplofaza cu celule cu 2 n cromozomi. Trecerea de la faza haploidală la cea diploidă se face prin procesul de fecundație (F), iar prin meioză diviziunea reducătoare (R), se face trecerea de la diplofază din nou la haplofază. În procesul de fecundație întâlnim două etape și anume, plasmogamia (P) care constă în contopirea citoplasmelor gameților și
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
numesc zeugite iar acela în care se produce diviziunea reducătoaremeioza (R) se numesc gonotoconte. Aceste două procese se produc în mod diferit și anume la ciupercile inferioare din cl. Chytridiomycetes și Plasmodiophoromycetes kariogamia urmează imediat după plasmogamie rezultând un nuclei diploid. La aceste ciuperci diplofaza este variabilă ca durată, după care prin diviziunea reducătoare se revine la faza haploidală . Procesul de sexualitate la ciupercile inferioare este o izogametogamie(la Synchytriaceae), izogametangiogamie (la Zygomycetes) sauheterogametangiogamie (la Ascomycotina ). Procesul de sexualitate la ciupercile
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
spre sfârșitul perioadei de vegetație, când în sol doi zoospori identici ca formă dar diferențiați sexual se unesc, dau un zigozoospor binucleat și biflagelat, acest proces de sexualitate se numește izogametogamie. Zigozoosporul atacă celulele tuberculului, se transformă în corp amiboid diploid și apoi în prosor diploid. Celulele din jurul celulei atacate se divid de această dată tangențial și izolează celula în care prosorul în urma fuzionării celor doi nuclei devine akinetosporange, ultim produs de sexualitate și în același timp organ de rezistență, deoarece
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
când în sol doi zoospori identici ca formă dar diferențiați sexual se unesc, dau un zigozoospor binucleat și biflagelat, acest proces de sexualitate se numește izogametogamie. Zigozoosporul atacă celulele tuberculului, se transformă în corp amiboid diploid și apoi în prosor diploid. Celulele din jurul celulei atacate se divid de această dată tangențial și izolează celula în care prosorul în urma fuzionării celor doi nuclei devine akinetosporange, ultim produs de sexualitate și în același timp organ de rezistență, deoarece el este învelit în 3
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
corp amiboid, crește și prin diviziuni haploidale, repetate, formează un plasmodiu cu zeci de nuclei care, se separă în 6-8 fragmente cu 5-8 nuclei. Fiecare nucleu va deveni un zoospor cu funcția de gamet. Zoosporii copulați generează un corp amiboid diploid care, migrează prin celule spre zona corticală și prin diviziuni repetate formează plasmodiul polinucleat. După o perioadă de parazitare a celulelor, nucleii pasmodiului se transformă în spori de rezistență . Prezența plasmodiilordetermină hipertrofierea celulelor și apariția îngroșărilor caracteristice. Patogenul are mai
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
legea eredității: cele două trăsături ereditare se separă una de alta în gametul provenit din fuzionarea lor și se dezvoltă în gameți diferiți. Astăzi este considerat un fenomen de la sine înțeles faptul că cei 46 de cromozomi ai celulei umane diploide provin jumătate de la spermatozoidul tatălui și jumătate din ovulul mamei, combinându-se separat. Iar trăsăturile diferite ale copiilor sunt rezultatul combinărilor alelelor de a lungul generațiilor. Posibilitatea de combinație a alelelor este de 223 , adică de 8.388.608 de
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
uman, sau setul de gene, este conținut în cele 23 de perechi de cromozomi. În celulele germinative cromozomii se înjumătățesc în două jumătăți haploide, pentru a realiza cromozomii celulei germinative a noii progenituri. În stânga este reprezentat graficul idealizat al cariotipului diploid al omului, separat în cromozomi, cu cele 2 tipuri de cromozom sexual, aliniați conform centromerilor Decodificarea genomului uman a permis realizarea de mari progrese în biotehnologie, antropologie și medicina judiciară. Culoarea pielii, ochilor și părului, fizionomia, înălțimea, preferințele gustative, talentul
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Institutul Roslin, și, cu un an înaintea clonării lui "Dolly", reproduce o pereche de miei, Megan și Morag din celule embrionare. În clonarea lui "Doly", Campbell a coordonat stadiul de "ciclu celular" al donatorului de celule somatice, prin utilizarea unui diploid GO de celule somatice, și a realizat transferul nucleului dintr-o cultură de celule diferențiate. În 1998, Campbell împreună cu tehnicianul lui, Bill Richie, a creat un miel numit Polly, din celule din piele, conținând o genă umană. Din 1999, Keith
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
el”. Cele două părți (formula haploidă: 22 + x/ y) nu vor găsi liniștea până când nu își vor (re)găsi jumătatea potrivită, împreună cu „ea” să poată forma „ființa” care a existat înainte ca Zeul Suprem să îi fi despărțit integral (formula diploidă a genotipului uman: 44 + xx/xy). Momentul (re)găsirii celor două părți ce se potrivește formării ființei complexe cu două sexe, marchează începutul refulării sexuale (psihogenetice) de sorginte psihiatrică în negura vremurilor și începutul perfecțiunii mistice (El). Tot acest moment
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
unor genotipuri de succes într-un anumit context ecologic. Astfel, se poate lua ca exemplu o femeie heterozigotă pentru anemia siclemică, deci rezistentă la malarie (Greenwood și Mutabingwa, 2002). Dacă se presupune că această femeie se reproduce partenogenetic (produce ovule diploide), toți descendenții săi ar avea hemoglobină normală și ar fi rezistenți la malarie. Dacă femeia se împerechează cu un bărbat heterozigot (așa cum se întâmplă în condiții naturale) aproximativ un sfert din descendenții săi vor manifesta anemie siclemică și un sfert
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
sci/techresources/Human Genome/project). Termenul ó genom a fost introdus în 1920 de Hans Winkler. Genomul cuprinde totalitatea conținutului ADN-ului nuclear al unui set de cromozomi ce aparțin unui organism. Celulele care au două cópii ale genomului se numesc diploide, celelalte fiind denumite haploide. Ambele tipuri de celule care conțin un număr normal de cromozomi sunt euploide. Cei cu mai mulți sau mai puțini cromozomi sunt celule aneuploide. Diviziunea celulară este de două tipuri: mitotică și meiotică. Mitoza (diviziunea mitotică
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]