509 matches
-
cu caii”, rs. stóžar, stóžer „prăjină în stog”, lit. stegerỹs „tijă uscată de plantă”. Așadar, denumirea stejarului vine de la folosirea lemnului său ca par sau stâlp rezistent înfipt în pământ. Prin forma steag s-a realizat ideea de simbol, de direcțional. Cu prefixul pos-a marcat formal ideea de potecă și a se poticni, în sl. stezeá „cărare, drumeag”, alb. shteg „drum”, vgr. στοι̃χος „șir, rând”. Din viața limbii române au rezultat formele stânjen și a stânjeni, zgău și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
grădina de trandafiri. Ed intră pe ușa din față și se opri brusc: biblioteca mamei lui dispăruse. Fusese Înlocuită. În locul ei era acum un spațiu lung, În care trona o machetă: tronsoane de autostradă peste niște orașe din mucava. Marcaje direcționale pe perimetre - Întregul sistem de autostrăzi publice. Perfecțiune. Asta Îl scoase din aburul acelor poze slinoase. Ambarcațiuni În portul San Pedro, munții San Gabriel, automobile minuscule pe asfalt. Cel mai mare triumf al lui Preston Exley, În ajunul desăvîrșirii. Ed
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
zicând să dăm bătăi, mai departe, fiindcă s-au ameliorat treburile, deoarece apa vine limpede Iar eu am continuat a-mi face datoria, punând pe sondorul Cornel Braiu, cel tinerel, să curețe canalul de scurgere de la sondă, pe nișă, până pe direcțională și băietanul a curățat hogașul și ajungând pe galerie, a dat o fugă până la următoarea cameră, la nișa de unde venea apa Și minerii Loghin Volintiru, un ortac vârtos și Constantin Sutașu, care cântă la acordeon, seara, la club și Ilarion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Deci în nișa cufundată în beznă, nu se auzeau decât pașii pe scară a celui trimis după apă și dedesubt doar clipocitul undelor negre și ușoarele bușituri și frecături ale buștenilor rătăcitori, iar, undeva, pe galerie și mai departe, pe direcțională, o mare tăcere De-acum, țineam o lampă de miner aprinsă permanent, fiindcă ni se cam împuținaseră chibriturile și ne temeam să nu se termine ele, înaintea lămpilor Ci în toată această molcomire și în toată acalmia, numai Pamfil Duran
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
care individul vine În contact” (idem). După 0. Klinneberg, atitudinile sunt predispoziții ale unei persoane de a reacționa Într-un anumit mod, independent de situații (apud Popescu Neveanu, 1978). Atitudinea este un invariant vectorial al conduitei individuale, exercitând o funcție direcțională și evaluativă. Din punct de vedere sociologic, conceptul de atitudine desemnează o „orientare personală sau de grup, rezultată din combinarea de elemente afective, cognitive și conative, care exercită influențe de direcționare, motivare sau evaluare asupra comportamentului" (Vlăsceanu, 1993). Atunci când ating
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Atitudini și comportamente. Relația dintre atitudine și comportament este una complexă. Între atitudinile și comportamentele unei persoane pot exista relații de convergență sau de divergență. Relațiile de convergență relevă că anumite atitudini determină anumite comportamente. Atitudinile constituie forța motivațională și direcțională care generează un comportament specific, sunt cauza acestuia. Schimbarea atitudinilor unei persoane ne va determina și modificarea comportamentului acesteia. Dar, În anumite situații, constrânși de Împrejurări, oamenii Întreprind acțiuni, dezvoltă comportamente În discrepanță cu atitudinile lor prealabile, cu convingerile și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și obișnuințele formate În copilărie constituie linii de fornță pentru viitoarele conduite afirmate de tânăr. Coloana vârstelor evidențiază forțele ce se constituie În timp În comportamentul nostru prin depășirea provocărilor și problemelor existenței. Este evidențiat astfel rolul emoționalității ca forță direcțională și susținătoare a comportamentului consumatorului. Sensibili la tot ce ar putea fideliza clienți față de produsele de marcă promovate managerii de succes ăși vor propune să descățușeze potențialul uman tinând cont de emoționalitate. Organizația Gallup cunoscută prin studiile realizate și lucrările
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
energie, deci se hibridizeaza. Esenta teoriei hibridizării constă în afirmația că orbitalii atomici utilizați de atomi pentru formarea legăturilor chimice nu sunt niște orbitali atomici puri, ci niște combinații liniare ale acestora, numiți orbitali hibrizi. Deoarece orbitalii hibrizi au proprietăți direcționale bine definite, este de înțeles că teoria hibridizării reprezintă un alt aspect al principiului dirijării valenței în combinațiile chimice covalente. Hibridizarea orbitalilor atomici este folosită pentru a explica formarea unui număr mai mare de covalențe decât numărul electronilor impari din
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
o funcție de activare internă, difuză și semnalare a unui dezechilibru fiziologic sau psihologic (trebuințe), de mobil (factor declanșator) al acțiunii pe care o și justifică, de autoreglare a conduitei, motivația imprimă conduitei un caracter energizant și dinamogen sau orientativ și direcțional și vectorial, de coechilibrare a raportului dintre om și mediul ambiant. Organizarea și funcționarea motivației umane poate fi caracterizată de următoarele trăsături: diversitatea motivațională, conflictualitatea motivațională, ierarhizarea motivației și variabilitatea motivațională. 6 Diversitatea motivațională arată că omul nu acționează cel
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
ale statelor), corespunzând doctrinei liberale a secolului al XIX-lea, din care derivă negarea inevitabilității războiului sau a consecințelor belicoase ale anarhiei principala țintă a atacurilor lui E.H. Carr; c. principiile liberale de filosofie a istoriei și anume viziunea lineară, direcțională și teleologică ce conduce la credința în ideea de progres vehiculată de internaționaliștii liberali interbelici, în opoziție cu perspectiva ciclică a istoriei utilizată de adepții Realpolitik-ului; d. dezvoltarea organizațiilor internaționale ca instrument al creării, menținerii și consolidării păcii la nivel
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
nașterea proiectului Ligii Națiunilor. 1. În acest sens, dacă folosim limbajul teoriei Relațiilor Internaționale de la sfârșitul secolului XX, internaționalismul liberal al perioadei interbelice înclină balanța binomului agent structură în favoarea agenției (advocates of the agency in the agent-structure binome). d. Sensul direcțional al istoriei Celebra formulare a lui Francis Fukuyama referitoare la sfârșitul istoriei, enunțată în urma prăbușirii comunismului în Europa Răsăriteană (dispariția alternativei conceptuale la ideologia liberală), este adesea considerată ca o rearticulare îndrăzneață a teleologiei liberale. Burchill, de exemplu, notează că
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
un echilibru în care partidele politice se vor poziționa în așa fel încât orice deplasare ulterioară a unui partid spre una dintre extreme să nu fie profitabilă din punctul de vedere al numărului de voturi obținute. Spre deosebire de modelul proximității, modelul direcțional (Rabinowitz și Macdonald, 1989) presupune că alegătorii optează pentru partidele cu poziții și politici bine determinate, care sunt cele mai apropiate de concepțiile lor ideologice. În modelul direcțional trebuie avute în vedere două lucruri: direcția preferinței și intensitatea preferinței. Votanții
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
punctul de vedere al numărului de voturi obținute. Spre deosebire de modelul proximității, modelul direcțional (Rabinowitz și Macdonald, 1989) presupune că alegătorii optează pentru partidele cu poziții și politici bine determinate, care sunt cele mai apropiate de concepțiile lor ideologice. În modelul direcțional trebuie avute în vedere două lucruri: direcția preferinței și intensitatea preferinței. Votanții aleg partidele ale căror poziții sunt definite clar și care sunt de aceeași parte a axei cu cea pe care se situează ei. Andra-Maria Roescu face apel la
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
de aceeași parte a axei cu cea pe care se situează ei. Andra-Maria Roescu face apel la cele două modele pentru a explica opțiunile de vot pentru Camera Deputaților din 2004 în România. Analiza datelor disponibile indică faptul că modelul direcțional explică mai bine decât cel downsian opțiunile electorale ale românilor, iar utilitatea direcțională are un efect mai puternic asupra opțiunilor de vot decât cea downsiană. (Acest fapt sugerează de asemenea că în comportamentul votanților componenta ideologică a jucat un rol
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
Roescu face apel la cele două modele pentru a explica opțiunile de vot pentru Camera Deputaților din 2004 în România. Analiza datelor disponibile indică faptul că modelul direcțional explică mai bine decât cel downsian opțiunile electorale ale românilor, iar utilitatea direcțională are un efect mai puternic asupra opțiunilor de vot decât cea downsiană. (Acest fapt sugerează de asemenea că în comportamentul votanților componenta ideologică a jucat un rol important.) În capitolul 3, Andra-Maria Roescu propune o analiză a principalelor consecințe ale
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
unei tabele se poate face fie cu ajutorul comenzii MODIFY STRUCTURE, din fereastra de comandă, fie activând butonul DATA SESSION din bara de instrumente În primul caz, după lansarea comenzii MODIFY STRUCTURE, se va afișa fereastra de dialog OPEN. Cu ajutorul săgeților direcționale se poziționează cursorul pe tabelul pe care dorim să-l modificăm. Se apasă tasta <Enter> și va apă rea fereastra de dialog STRUCTURE, utilizată și la definirea structurii tabelelor. În cel de al doilea caz, din fereastra DATA SESSION se
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
tip text; MODIFY COMMAND <nume program> && modificare pro gram sursă. introduse în fereastra de comenzi, fie din meniul sistem se alege meniul File, submeniul New, opțiunea Pro gram / Text File. În editor se pot folosi pentru deplasare: tas tele cu săgeți direcționale, <Page Up> o pagină ecran în sus, <Page Down> o pagină ecran în jos, <Home> la începutul rândului, <End> la sfîrșitul rândului curent. Lucrul cu blocul de linii din fișier Asupra unei linii sau unui bloc de linii de text
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
rândului, <End> la sfîrșitul rândului curent. Lucrul cu blocul de linii din fișier Asupra unei linii sau unui bloc de linii de text se pot executa următoarele operații: marcarea blocului - se ține tasta <Shift> apăsată și cu una din săgețile direcționale, sau tastele <Home>, <End>, <Page Up>, <Page Down> se marchează liniile de text (care vor apa re în video-invers), copierea blocului de linii marcat în Clipboard - se face: folo sind opțiunea Cut din meniul Edit sau apăsând simultan tas tele
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
în fișier. inserarea la o nouă poziție în fișier a textului din Clipboard - se face utilizând opțiunea Paste din fereastra Edit sau com binația de taste <Ctrl>+<V>. deselectarea unui bloc de linii - se face fie apăsând una din săgețile direcționale sau butonul stâng de la mouse. Programele în VFP au ca regulă generală, scrierea in strucțiunilor pe o singură linie (255 caractere). Dacă totuși vrem să scriem o instrucțiune pe mai multe rânduri, la sfârșitul fiecărei linii se pune un caracter
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
celor două sisteme compoziționale. În prima versiune a cărții, celălalt sistem fusese denumit rețea carteziană, însă, cu toate că rețelele sunt prezente în compoziție, îndeosebi în proiectarea de edificii și orașe, acestea vizează doar cazul vectorilor dispuși cât mai regulat. Întrucât forțele direcționale ale vectorilor constituie cel de-al doilea sistem, numele „sistem vectorial” s-ar fi impus de la sine, dacă acele modele centrice, constând de asemenea din vectori, n-ar fi constituit o configurație superioară. Am decis așadar să adopt termenul excentricitate
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
se află în contact direct cu peretele, acesta acționează la rândul său ca un centru dinamic. El atrage pânza dinspre spate, dar, deoarece acest magnetism vizual este perpendicular pe ceea ce are loc pe suprafața picturală, el nu impune nici o predispoziție direcțională. Cu toate acestea, fiind o suprafață puternic bidimensională, peretele influențează spațiul pictural în sensul aplatizării lui. El întărește planul frontal. În natura moartă a lui Matisse intitulată Vase, toate cele cinci obiecte sunt așezate vertical, distingându-se de ceea ce ar
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
individuali. Tipuri de puncte nodale Volumele creează centri compoziționali grei prin conglomerarea de mase; dar vectorii sunt la fel de eficienți în producerea acestor centri. Ei procedează astfel întrețesându-se în configurații complexe. Centrii creați prin astfel de acțiuni combinate între forțele direcționale le-am numit puncte nodale. Punctele nodale creează ponderea centrică prin diferite mijloace, dintre care voi enumera câteva. (1) În primul rând sunt mănunchiurile de raze concentrice care izvorăsc dintr-un centru. Sursele luminoase, precum soarele sau nimburile, constituie exemple
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
unitară, așa cum se întâmplă cu raportul dintre trunchi și membre. Poate fi o față descrisă ca un punct nodal, adică asemenea unei constelații de vectori? Faptul este posibil dacă percepem trăsăturile feței ca forme dinamice. Ochii se identifică cu razele direcționale puternice ale privirii care adesea controlează ori entarea spațială a întregii figuri. Buzele sunt o floare nedesfăcută, dar orientată spre exterior, partea avansată a nasului are dublu sens, în sus și în jos. Constelația exactă a acestor vectori variază odată cu
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
mâncare sau dintr-o băutură spre a le afla gustul". Toate aceste unități lexicale exprimă activități controlate, orientate în direcția "obținerii" unor percepții. În cazul verbelor a privi, a se uita, a asculta 21, a mirosi 3, a gusta, componenta direcțională a sensului este prezentă în definiție prin trăsătura semantică [+Mișcare controlată]: a-și îndrepta (ochii), a-și încorda (auzul), a-și apropia (nasul), a lua (dintr-o mâncare). Scopul proceselor voluntare de acest tip apare specificat în definiție: "pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
zone conceptuale. Gruber (1967) face o paralelă între verbele de percepție see 'a vedea' și look 'a privi' și verbele de mișcare ca fly 'a zbura' și head 'a se îndrepta' în ce privește posibilitatea de a se combina cu elemente (prepoziții) direcționale / de localizare. Autorul observă că verbul see 'a vedea' nu acceptă vecinătatea altor prepoziții direcționale, precum toward ʻspreʼ, spre deosebire de verbe de mișcare precum head ʻa se îndreptaʼ și de verbul de percepție intențională look ʻa privi/a se uitaʼ. Să
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]