133,326 matches
-
infiltrate prin șantaj, amenințare sau cumpărare televiziunile, institutele de sondare a opiniei publice, societatea civilă, presa și, evident, partidele. În scurtă vreme, frizura tip KGB putea fi întâlnită ( și mai poate) în prezidiile tuturor formațiunilor politice. La momentul potrivit, agenții direcți sau indirecți ai Securității au făcut miracole de subminare din interior, acolo unde propaganda exterioară se dovedea neputincioasă. O repede-ochire în direcția liberalismului, social-democrației, creștinismului sau socialismului român ( ca să nu mai vorbesc de naționalism și celelalte derivate ale casei de
Îngerii de rigips by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14028_a_15353]
-
sunt nu doar prilej de verificare, ci de reală bucurie, odată ce oferă posibilitatea reconstituirii rețelei de relații umane, de informații, adesea viu colorate, privind înțelesul tematic al locului, timpului, oamenilor epocii lui Ion Creangă, al fabulosului lor copleșitor datorat referirilor directe la documentul de epocă. Un exemplu. Ele sunt multe, dar pentru a evita încărcarea cronicii cu exemple, mă opresc doar la episodul Ion Creangă ca diacon, adevărat scenariu pentru o punere vie într-o scenă populată cu personaje contradictorii, urmărite
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]
-
dintre români și maghiari înlăuntrul statului austro-ungar. Fusese dintotdeauna pentru "pasivism" în politică, adică de partea celor care voiau să facă din Partidul Național Român o formațiune capabilă să apere drepturile românilor ardeleni prin negocieri și compromisuri, nu prin luptă directă contra autorităților. Memorandumul a fost rodul acestei politici și Slavici deținea a doua funcție ca importanță în P.N.R., în momentul în care s-a luat decizia redactării lui. În 1914 poziția lui era pentru neutralitate, nu pentru război, ceea ce i-
Nedreptățitul Slavici by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14053_a_15378]
-
derizoriu exercițiu de clasă, de institut, perdantul, după părerea mea, fiind actorul Marius Manole pentru un rol dificil și special, Paulie, din spectacolul incitant Drept ca o linie al lui Radu Apostol de la Brăila. În concluzie, palmaresul Galei este efectul direct și nemijlocit al nominalizărilor. Se produc erori, se dau premii în compensație. Premiul Criticii s-a transformat în "premiile". Mi se pare grav reflexul ex-aequo-urilor, tendința de a mulțumi pe toată lumea, precum și imposibilitatea spiritului critic de a alege un singur
Trăiască teatrul! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14046_a_15371]
-
Cum se explică atunci tăcerea din jurul acestei cărți? Cred că Dan Stanca și-a ales un vehicul greșit pentru a răspîndi în lume foarte incitantele sale idei. Eficiența ar fi fost alta dacă autorul ar fi optat pentru calea mai directă și mai nesofisticată a eseului pur și simplu. Romanul presupune o altă grilă de lectură decît eseul. Tehnicile narative și stilistice, specifice romanului, îmbracă ideile într-o anumită prolixitate. Pe alocuri ele devin dificil de urmărit și de interpretat din cauza
Călare pe două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14083_a_15408]
-
punctul de greutate al punerii în scenă. Fiecare spectator are o altă perspectivă asupra încercării la care este supus Iov, fiecare vede, de fapt, alt spectacol, fiecare are acces individual la experiența lui Iov, avînd o relație intimă și personală, directă, cu tot ce i se întîmplă acestei făpturi neprihănite și abandonate. Numai cuvintele rămîn liantul singular, același pentru toți. Pereți înalți, metalici, reci, în capătul lor cu sîrmă ghimpată, îl izoleată pe Iovul damnat și contagios de restul lumii. Acolo
În mijlocul cenușii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14090_a_15415]
-
cel ce poate interzice. Exact, dar exact ca acum. Totuși, în mijlocul acestui ev în care cenzura decreta ce este adevăr și ce nu este, Milton, în Areopagitica, în anul 1644, scriere tălmăcită de Mirabeau în ajunul revoluției franceze cu titlul direct, politic incendiar, Despre libertatea presei, avea să lase pe cerul întunecat al Europei, însemnată cu litere de foc, fraza: Libera comunicare a ideilor și părerilor este unul din drepturile cele mai prețioase ale omului; orice cetățean poate deci să vorbească
Milton, 1644 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14109_a_15434]
-
1989, chiar dacă regimul comunist s-a prăbușit, criteriile au rămas aceleași. Și viața lui Gheorghe Grigurcu a rămas aceeași. Nici măcar venirea la putere a regimului Constantinescu în 1996 (pe care crtiticul, devenit și comentator politic a sprijinit-o în mod direct) nu a schimbat regula jocului. Așa încît după cîteva articole neconvenabile noii puteri, criticul s-a văzut îndepărtat de la ziarele la care colabora. Cît despre părăsirea locuinței igrasioase din Tîrgu Jiu, aceasta a rămas o utopie. În jurul libertății, masivul volum
Gheorghe Grigurcu par lui même by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14105_a_15430]
-
remarcată de critică. Sunt alcătuiri pentru o unitate care se adună din cunoașterea dimensiunilor vieții concrete, de zi cu zi, dar și din statornica asimilare a secolelor de cultură, nelipsind minuțiosul apel la rafinamentul logicii culturii populare. Exprimarea îi este directă și repede, cu îndrăzneli apărate de toleranță, de râs sau chiar numai de o înțepătură, surprinzător mai bogată în sensuri decât cel mai sofisticat vocabular. Verbul îi este mobil, diafan ori pământos, sarcastic ori așezat pe antiteze. Nicicând pe anacronice
Ficțiunea realității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14112_a_15437]
-
ale criticii. Așa procedează, de pildă, cînd descrie ritualul servirii mesei de către micuța Dorina-Pușa: Își aranja singură farfurioarele (excesul de diminutive nu poate fi evitat, orice ar pretinde stiliștii), precum și poziția scaunului..." (p. 307). Altminteri textul este împănat cu citate directe sau aluzive din literatura epocii (dar și din clasicii literaturii române), iar la nivelul construcției modelul principal pare a fi proza lui Thomas Mann. Chiar dacă nu se bucură întotdeauna de reputația pe care o merită, (faptul că trăiește în Israel
Femeile anilor '60 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14135_a_15460]
-
functia ei culturală și-au regăsit publicul românesc, mai ales prin garanția scriitorilor români din exil. E cazul lui Eliade, Cioran și Ionescu. Eu n-am intrat în grupul lor pentru că atunci scriam alte lucruri care nu au avut legături directe sau indirecte cu România. F.J.: Ați scris în limbi străine și ați avut o activitate literară foarte bogată. Se știe că dvs. sunteți autorul celei mai bune bibliografii a literaturii franceze din sec. al XVI-lea și al XVIII-lea
Alexandru Ciorănescu by Farkás Jenö () [Corola-journal/Journalistic/14151_a_15476]
-
de cum o face și cu ce mijloace, unul e mai sincer, celălalt e mai sofisticat, pe primul îl citești cu plăcere, cel de-al doilea îți solicită mult atenția; la Gârneț tragicul politic transpare firesc și concis, iar revolta, deși directă, pare mai curând resemnată, Galaicu-Păun radiografiază politicul și istoricul cu sarcasm și le topește în magma poemului într-o continuă contestare, nu de puține ori chiar virulentă (cum e tot volumul Cel bătut îl duce pe Cel nebătut). Dintr-o
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
succint Superstițioasa etică a cititorului ("Discuții", 1932) din volumul "Cartea de nisip" a lui Jorge Luis Borges excelent tradusă de Cristina Hăulică și apărută în 1983 la editura Univers, marele scriitor sud-american se ocupă de stil cu jactanța sa precisă, directă - citez mai mult și mai în voie pentru o mai lesne captare a iubitorului sincer de literatură apărându-se de somnolenta logoree română ca și de atâtea razne și prisosuri: "...Cei ce păcătuiesc de această superstiție (a scrie perfect, n.n.
Pagina "perfectă" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14199_a_15524]
-
parte ficțiunea în sine, jocul de-a reinventarea poveștilor (în fond a doua parte a cărții este o culegere de povești, o zurbă "autentică"); iar pe de alta, poveștile funcționează în continuarea satirei din primele capitole ale cărții, prin trimiteri directe la teme, motive, sau chiar prin parodii și pastișe la opere clasice din literatura română (de aceea partea a doua este o zurbă, "ceartă, gîlceavă"). Poveștile se înlănțuie una din alta și încurcă deliberat planurile narative (Zurbalan din zurba spusă
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
se înțelege. Nu mai puțin, muzicolog, dar în preocuparea sa de zi cu zi, medic. Realizatorul ediției, Ion Ursulescu, este la rândul lui, dramaturg, în palmaresul său numărându-se opt titluri, iar acțiunea a cinci dintre ele a cunoscut confruntarea directă cu publicul în premiere legate de anii 1986 (Zorile portului), 1987 (Probele acuză), 1988 (Vârsta primului zbor și Fagure cu inimă) . Lucrarea este constituită din două părți distincte. Un punct de vedere referitor la pseudonimele lui Panait Istrati, în care
Despre pseudonime by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14224_a_15549]
-
Dominique Foufelle (semnând cu inițialele D.F.). Este textul semnalat mai sus, venit din partea lui Jean Hormière, în timp ce Ion Ursulescu era angajat în elaborarea publicisticii de maturitate a lui Panait Istrati. Aici, antrenarea străinilor, cu conștiința valorii constatării și a intervenirii directe în ambianța istoriei literare și a relațiilor interliteraturi, o consider de mare interes, științific dar și uman, totodată. Important este limbajul folosit de Panait Istrati într-o scrisoare adresată lui Romain Rolland, la apariția povestirii Nicolae Țiganu în "L'Humanité
Despre pseudonime by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14224_a_15549]
-
socialistă din România, II, 1966; Octavian Grigorescu: Panait Istrati, Brăila, 1936; Al. Oprea, Panait Istrati, București, 1964; S. Semilian, Istoricul presei brăilene, Brăila, 1927; S. Semilian, Panait Istrati la "România Muncitoare", Brăila, 1936. Avansul în credibilitate îl deține totuși cercetarea directă a periodicelor, efectuată de Ion Ursulescu în ediția Publicistica de tinerețe (1906-1916) și Publicistica de maturitate, în curs de apariție. Un tablou sprijinit pe ceea ce Ion Ursulescu intitulează Grupaj selectiv de pseudonime corelate cu scrierile respective și Cronologia articolelor reproduse
Despre pseudonime by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14224_a_15549]
-
Aglomerarea de situații stranii sfârșește prin a-i provoca și lui Simenon senzația clară a coșmarului: "Încep să am senzații de coșmar. Și nu doar din cauza celor văzute. Halucinantă, după două-trei zile, este absența oricărei baze solide, a oricărui răspuns direct, a oricărei priviri limpezi. Toată lumea minte, sau ascunde ceva, toată lumea spionează. Asta o simt. Iată de ce aș vrea să-l întîlnesc pe șeful G.P.U. și să-i spun cu toată sinceritatea: - Iată ce mi s-a povestit. Este adevărat
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
în spatele imensității ruse, era mai mult decât o intuire a modului de funcționare a propagandei totalitare. A doua jumătate a periplului său sovietic nu mai e o căutare scandalizată (interior) a adevărurilor care compun viața sub Stalin, ci o traducere directă a imaginilor care spun totul pentru cel ce știe să vadă. Iar Simenon învățase să vadă la Odesa, așa cum Gide învățase să vada abia la Tilfis, iar Panait Istrati învățase să vadă din clipa în care rămăsese singur, fără ghidul
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
atmosfera din URSS. Și tocmai aici, în construirea atmosferei, e conexiunea dintre literar și real în reportajul lui Simenon. După cum remarcă unul din principalii lui exegeți, Alain Bertrand, atmosfera e "arma secretă" a lui Maigret, iar imersiunea în lumea senzațiilor directe generează soluțiile firești, "organice", ale enigmei. De altfel, în numeroasele interviuri acordate de-a lungul anilor, Simenon explică ritmul alert în care își scrie romanele tocmai prin "scufundarea" în atmosfera cărții, experiență greu de îndurat pe termen lung. Nu doar
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
Breton avea să publice în Franța Manifestul suprarealismului care, alături de mișcările deja amintite, va provoaca în cultura europeană o răsturnare comparabilă, poate, prin profunzime și prin consecințe, doar cu momentul Renașterii. Secvența II Tot acum și tot ca o consecință directă a primului război mondial, România și, la scară mică, însăși familia Baba, traversează cîteva experiențe unice. Anul 1918 n-a adus cu sine doar sfîrșitul războiului, după atîția ani de nenorociri și de privațiuni, ci și o nouă configurație a
Artistul și secolul său by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14260_a_15585]
-
s-a strîns cu minute bune și că s-a îmbogățit, s-a nuanțat vocea naratorului, un argument în plus motivațiilor mele de mai sus. Deși secundar și episodic, personajul interpretat de Mihai Dinvale, depravatul dramaturg Cue, și îndeosebi relația directă cu Humbert - Ștefan Iordache, reușește să aducă acea stare specială și bizară a unei lumi cu care protagonistul se ciocnește nas în nas, tensiunea demistificărilor și năuceala care îi cuprinde, deopotrivă pe cei doi, din pricini diferite: Humbert caută răzbunarea
Fantastica aventură a lui Humbert Humbert și a iubitei lui, Lolita by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14287_a_15612]
-
care a trăit, preocupările cotidiene, convingerile de tot felul, iubirile, prieteniile, animozitățile, disputele la care a participat în mod direct sau a fost martor etc). La fel ca la vinurile bune, valoarea jurnalelor crește o dată cu vechimea lor pentru că pe măsură ce participanții direcți la evenimente dispar, ele devin prețioase mărturii asupra unor epoci căzute în uitare. Scrierea unui jurnal îi permite autorului său să se autocunoască și să analizeze corectitudinea opțiunilor sale în momentele cruciale ale existenței. Din punctul de vedere al cititorului
Casa cu pereții de sticlă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14303_a_15628]
-
tot ce este mai important în biblioteci frecventate de el. Că este o cultură multiplu acumulată stau mărturie trimiterile făcute cu dezinvoltură, din care nu lipsește setea de concretețe. Notele de confruntare cu lecturile lui Perpessicius, cu cele ale comentariilor directe pe pagina textului mateian ale lui Șerban Cioculescu. Trimiterile la paginile publicațiilor frecventate, la orice contribuie la creșterea ediției din valori. Barbu Cioculescu se simte implicat de o viață acestei ediții. Nevoia lui de perfecțiune îi alimentează entuziasmul intelectual. El
Ideea totalității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15047_a_16372]
-
festive de altădată, cu tenta lor misticoidă și delirantă. El demontează procedeele prin care comunismul se privea narcisiac și se autocelebra. Caricatură a obișnuitelor alaiuri și manifestații, ceremonialul încriminează și factorii de putere ai momentului care se așază într-o directă relație de continuitate cu regimul de dinainte de l989. Disperarea, sărăcia și frustrările colective și-au găsit în acest tip de acțiune forma lor optimă de manifestare. Distanțîndu-se de patetismul și de accentele isterice din primii ani postrevoluționari, protestul public al
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]