378 matches
-
țara, nu a fost prezent la adunarea de la Alba Iulia care la 1 decembrie 1918 lua hotărîrea istorică de revenire a Transilvaniei la patria mamă, dar cunoscîndu-i-se contribuția la realizarea Unirii, a fost ales la conducerea resortului propagandei din Consiliul Dirigent, organul executiv provizoriu de conducere a Transilvaniei, ales pe 2 decembrie 1918 de către Marele Sfat Național. Într-o scrisoare trimisă din Paris lui Iuliu Maniu, președintele Consiliului Dirigent, Octavian Goga Își exprima admirația față de măreața realizare de la Alba Iulia, unirea
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
la realizarea Unirii, a fost ales la conducerea resortului propagandei din Consiliul Dirigent, organul executiv provizoriu de conducere a Transilvaniei, ales pe 2 decembrie 1918 de către Marele Sfat Național. Într-o scrisoare trimisă din Paris lui Iuliu Maniu, președintele Consiliului Dirigent, Octavian Goga Își exprima admirația față de măreața realizare de la Alba Iulia, unirea, care de atîta vreme trăia În toate fibrele de simțire a neamului, dar și regretul că nu mi-a fost dat să văd aceste valuri de oameni și
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Național Român Central, în anul 1918, după ce în Parlamentul de la Budapesta s-a discutat problema autonomiei acestei provincii. În același timp cu funcția de membru al Consiliului Național Român Central, a deținut- o și pe aceea de membrui al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, din 1918 și până în 1920. A fost și deputat în Parlamentul României după constituirea statului național unitar. Un fulminant discurs a fost ținut de Iosif Jumanca în fața celor 1228 de delegați participanția la Marea Adunare Națională de la Alba
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
țara, nu a fost prezent la adunarea de la Alba Iulia care la 1 decembrie 1918 lua hotărîrea istorică de revenire a Transilvaniei la patria mamă, dar cunoscîndu-i-se contribuția la realizarea Unirii, a fost ales la conducerea resortului propagandei din Consiliul Dirigent, organul executiv provizoriu de conducere a Transilvaniei, ales pe 2 decembrie 1918 de către Marele Sfat Național. Într-o scrisoare trimisă din Paris lui Iuliu Maniu, președintele Consiliului Dirigent, Octavian Goga își exprima admirația față de măreața realizare de la Alba Iulia, unirea
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
la realizarea Unirii, a fost ales la conducerea resortului propagandei din Consiliul Dirigent, organul executiv provizoriu de conducere a Transilvaniei, ales pe 2 decembrie 1918 de către Marele Sfat Național. Într-o scrisoare trimisă din Paris lui Iuliu Maniu, președintele Consiliului Dirigent, Octavian Goga își exprima admirația față de măreața realizare de la Alba Iulia, unirea, „care de atîta vreme trăia în toate fibrele de simțire a neamului“, dar și regretul că „nu mi-a fost dat să văd aceste valuri de oameni și
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
la guvernare - martie 1920-decembrie 1921 - generalul Averescu nu a înfăptuit programul politico-economico-social promovat în opoziție, astfel că a pierdut o mare parte din simpatia susținătorilor. Totuși, acest guvern are meritul de a fi unificat formele regionale de guvernare desființând Consiliul Dirigent, Secretariatele de serviciu din Bucovina și Directoratele din Basarabia. Un alt succes a fost și unificarea monetară (1920), urmată de o reformă financiară al cărei autor a fost Nicolae Titulescu. Pentru înfăptuirea reformelor agrare, cabinetul Averescu a trecut prin Parlament
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
După 1 Decembrie 1918, din rândurile PNR s-a constituit Marele Sfat Național Român (250 de membri), cu rolul de a asigura rezolvarea problemelor transilvane. Din acest organ a fost ales un Comitet Executiv, alcătuit din 15 membri, denumit Consiliul Dirigent, condus de Iuliu Maniu. Acesta a fost un organ autonom, care a aplicat prevederile Declarației de la Alba-Iulia, prin care Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureșul erau declarate autonome până la întrunirea Adunării Constituante a României, în perioada 2 decembrie 1918-10 aprilie 1920
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Decizia Ministerială nr. 7343/13 martie 1919, a fost înființat „un serviciu central pentru ținuturile românești cuprinse în hotărârea Adunării Naționale de la Alba-Iulia”. Noul serviciu a fost pus sub conducerea unui subinspector general de siguranță, cu sediul la reședința Consiliului Dirigent, Resortul Internelor. Serviciul de Siguranță avea ca atribuție exclusivă „chestiuni interesând Siguranța Statului” și avea în subordine 17 servicii de siguranță zonale. Încadrarea personalului de poliție din Ardeal și Bucovina a fost legiferată prin Decretul din 30 iunie 1921, iar
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de ordine publică și siguranță au fost înființate Brigada IV Jandarmi și Subinspectoratul General de Siguranță din Transilvania. În fruntea acestora au fost numiți colonelul Constantin Sterea, respectiv dr. Eugen Bianu, care se subordonau din punct de vedere administrativ Consiliului Dirigent, iar din punct de vedere al sarcinilor și îndeplinirii atribuțiilor D.P.S.G. În atribuțiile Brigăzii IV Jandarmi au intrat, într-o primă fază, strângerea armamentului și a altor echipamente de război abandonate sau ascunse, culegerea de informații referitoare la siguranța statului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Miklos Horthy, regentul Ungariei, ar fi declanșat ofensiva de recucerire a Ardealului. La 12 mai 1919, dr. Eugen Bianu, în calitate de girant al Subinspectoratului General al Siguranței de Stat, a trimis lui Iuliu Maniu, în calitate de șef al Resortului Internelor din Consiliul Dirigent, un memoriu privind organizarea acestei structuri. În subordinea Subinspectoratului se aflau deja înființate 17 servicii speciale de siguranță care aveau, printre altele, următoarele misiuni: controlul străinilor, „chestiuni cu caracter subversiv, spionaj și uneltiri contra organizației de stat”, „cercetarea tuturor ziarelor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
acest fond de insecuritate zonală, organele informative/contrainformative, în colaborare cu cele de ordine publică și siguranță națională, au conlucrat în vederea prevenirii unor atentate asupra conducerii statului. În vederea vizitei regelui Ferdinand în Transilvania, în perioada 22 mai-1 iunie 1919, Consiliul Dirigent, prin S. O. VI-VII, a acționat pentru paza și protecția ilustrului vizitator. La 20 mai 1919 a fost emis un set de instrucțiuni privind organizarea măsurilor de pază ce trebuiau luate de unitățile militare, mișcarea companiilor de poliție și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
România, atât politice, cât și cele economice, au schimbat această stare de lucruri, în care apartenența la grup a fost pusă înaintea intereselor țării, fapt repercutat negativ și asupra structurilor informative/ contrainformative naționale. A.5. Structurile informative/contrainformative ale Consiliului Dirigent A.5.a. Biroul de Informații din Secția Militară Odată cu înființarea Consiliului Dirigent ca organ de administrare a Transilvaniei, acesta a avut în organizare și Secția Militară, echivalentul Ministerului de Război, care a cumulat activitatea armatei și siguranței publice, sub
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în care apartenența la grup a fost pusă înaintea intereselor țării, fapt repercutat negativ și asupra structurilor informative/ contrainformative naționale. A.5. Structurile informative/contrainformative ale Consiliului Dirigent A.5.a. Biroul de Informații din Secția Militară Odată cu înființarea Consiliului Dirigent ca organ de administrare a Transilvaniei, acesta a avut în organizare și Secția Militară, echivalentul Ministerului de Război, care a cumulat activitatea armatei și siguranței publice, sub conducerea lui Ștefan Cicio-Pop. În cadrul acesteia au funcționat Gărzile Naționale, dar și un
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Birou de Informații, structură extrem de necesară atât pentru organizarea apărării împotriva atacurilor organizate sau teroriste contra populației române, dar și pentru a sprijini armata română aflată în ofensivă spre Ungaria. Primul sediu al Secției Militare fost la Sibiu, alături de Consiliul Dirigent, în palatul comandamentului de corp de armată din localitate. La 10 decembrie 1918, Secția Militară a transmis către structurile teritoriale un ordin circular privind elaborarea și expedierea, săptămânal, unui raport informativ care să cuprindă: - situația gărzilor române, ungare și săsești
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ale acestei structuri informative a fost obținerea planului de campanie al armatei ungare împotriva României, în care au fost redate orele exacte ale declanșării atacului, direcțiile de acțiune, unitățile utilizate și orarul bombardamentelor de artilerie. La 15 martie 1919, Consiliul Dirigent a fost informat despre românii care s-au înscris în mișcarea bolșevică ungară. Datele au fost obținute de un agent „intrat în comuniunea bolșevicilor” chiar la Budapesta, care a comunicat datele de identificare și data la care cei în cauză
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în secții și un birou central. Personalul care a activat în această structură a însumat 77 de membri, dintre care 31 interni și 46 externi. A.5.b. Subinspectoratul General de Siguranță din Transilvania O altă structură din subordinea Consiliului Dirigent, Resortul Interne (Secția II-a), a cuprins misiunile de poliție și siguranță având o structură asemănătoare cu D.P.S.G.. Prin reorganizarea D.P.S.G. și înființarea unor structuri regionale, dr. Eugen Bianu, a fost numit girantul Subinspectoratului General de Siguranță din Transilvania. Imediat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în conformitate cu organizarea similară din Vechiul Regat, a cărui necesitate a corespuns „cu prisosință”, ceea ce a determinat extinderea sa și în cea mai recentă regiune alipită la România. Printre atribuțiile informative ale noii structuri, pusă sub conducerea D.P.S.G. și atașată Consiliului Dirigent, Resortul Interne, s-au numărat: 1. Controlul tuturor străinilor din Transilvania, efectuat de serviciile exterioare și centralizat la Subinspectorat. 2. „Chestiuni cu caracter subversiv”, spionaj și uneltiri contra organizației de stat. 3. Înaintarea de propuneri pentru expulzări a străinilor periculoși
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pentru expulzări a străinilor periculoși siguranței de stat. 4. Cercetarea și urmărirea indivizilor suspecți prin atitudinea și faptele lor. 5. Studiul ziarelor române și străine asupra chestiunilor care interesează siguranța statului, chestiunile judiciare și politice, care vor fi comunicate Consiliului Dirigent. 6. Raport zilnic al situației cazurilor importante către D.P.S.G. - Direcțiunea Siguranței Generale și Consiliului Dirigent - Resortul Internelor. Două zile mai târziu, același Eugen Bianu a întocmit un tablou privind organizarea Subinspectoratului, de coordonare a structurilor de siguranță zonale, atribuțiile specifice
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
atitudinea și faptele lor. 5. Studiul ziarelor române și străine asupra chestiunilor care interesează siguranța statului, chestiunile judiciare și politice, care vor fi comunicate Consiliului Dirigent. 6. Raport zilnic al situației cazurilor importante către D.P.S.G. - Direcțiunea Siguranței Generale și Consiliului Dirigent - Resortul Internelor. Două zile mai târziu, același Eugen Bianu a întocmit un tablou privind organizarea Subinspectoratului, de coordonare a structurilor de siguranță zonale, atribuțiile specifice și personalul de conducere, astfel: 1. Biroul organizării și inspecțiilor (șef de serviciu Ioan Staicu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
indicarea articolelor care interesează siguranța statului; - traducerea actelor venite de la serviciile exterioare sau predate Biroului de cercetări și urmăriri pentru a fi rezolvate; - elaborarea de lucrări cu caracter polițienesc și judiciar, care vor fi predate Biroului de Urmăriri al Consiliului Dirigent. 6. Biroul Registraturii: - înregistrarea întregii corespondențe adresată Subinspectoratului; - expedierea întregii corespondențe sosite de la Biroul central. La 20 decembrie 1920 ministrul de Interne, Constantin Argetoianu, a trimis o circulară către prefecții de județ din Ardeal, Banat „și țările ungurene”, privind sincopele
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a trimis o circulară către prefecții de județ din Ardeal, Banat „și țările ungurene”, privind sincopele constatate în administrație, în principal din cauza neînțelegerilor dintre funcționarii administrativi cu cei ai poliției și siguranței. Poliția de stat a fost organizată de Consiliul Dirigent independent de organele administrative, fiind subordonată prefecților de poliție, însă avea obligația a oferi autorităților locale „ajutor și sprijin” în aplicarea dispozițiilor legale, precum și asistență în caz de necesitate. Totodată, Poliția avea obligația a executa dispozițiile primarilor de orașe și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în munca informativă a fost educarea funcționarilor din Transilvania, în primul rând a sergenților nou angajați, în scopul asimilării cunoștințelor de limbă, gramatică și cultură română. La începutul anului 1921 prefectul Poliției din Arad, Ovidiu Gritta, a raportat la Consiliul Dirigent stadiul dezvoltării învățământului la subalternii săi nou angajați. Cei 200 de sergenți școlarizați au fost educați, inițial, la modul general de către ofițerii de poliție. Ulterior, după primirea manualelor școlare, cursurile au devenit sistematice, structurate pe materii: limba română, caligrafie, gramatica
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
angajați în Poliție. Asemenea cursuri, ale căror rezultate pozitive s-au văzut mai târziu, prin profesionalizarea și eficientizarea personalului, s-au mai desfășurat, printre altele, la Baia-Mare, Odorhei și Brașov. Având în vedere rezolvarea problemelor specifice din Transilvania de către Consiliul Dirigent și transferul, gradual, al serviciilor administrației publice de la Cluj la București, la 12 mai 1922, prin Decizia Ministerială nr. 17181, semnată de ministrul de Interne, general de corp de armată Arthur Văitoianu, s-a decis desființarea Directoratului General de Interne
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
educației, în special în cadrul euroregiunilor existente; ... f) înaintarea de propuneri, periodic, către autoritățile publice centrale și locale, în legătură cu datele rezultate în urma cercetărilor de teren, studiilor sau analizelor efectuate; ... g) elaborarea și monitorizarea aplicării programului de sprijinire a studenților prin intermediul consiliilor dirigente pentru studenții români de pretutindeni din universitățile unde aceștia se pregătesc, împreună cu organizațiile studențești; ... h) îndeplinirea altor activități de documentare, cercetare, instruire ori consultanță, la cererea universităților, autorităților publice sau a altor persoane interesate, pe baze contractuale, în limitele mijloacelor
HOTĂRÂRE nr. 162 din 25 martie 1998 privind înfiinţarea Centrului "Eudoxiu Hurmuzachi" pentru Românii de Pretutindeni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120489_a_121818]
-
totuși o autonomie provizorie a Ardealului până la adunarea unei constituante aleasă de către toți românii (Livezeanu, 1998, pp. 160-161). Ca urmare, după momentul proclamării Unirii de la 1 decembrie 1918, puterea guvernamentală, legislativă și executorie a Transilvaniei a fost ținută de Consiliul Dirigent alcătuit din 15 membri (printre care se numărau Iuliu Maniu, Vasile Godiș și Onisifor Ghibu). Autonomia provizorie negociată de transilvăneni a luat sfârșit în 1920, când guvernul condus de generalul Averescu a dizolvat Consiliul Dirigent. Acest fapt însemna, pe lângă unificarea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]