5,763 matches
-
britanică, în „România literară, nr.8/ 2009 footnote> Preocupările muzicale comune ale celor doi prieteni atât de apropiați ca valoare profesională și totuși atât de diferiți că personalități s-au intersectat adesea, în sensul că Silveștri în postura să de dirijor și pianist excepțional înzestrat, abordând lucrările lui Paul Constantinescu le-a pus în lumina adevărata valoare. Începutul l-a constituit Concertul din 15 noiembrie 1935 de la Sala Dalles, în cadrul căruia, sub egida Asociației pentru Muzica Nouă fondată de Jora, Silveștri
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
violoncel și pian, terminată de compozitor la 5 IX 1939, în care este prelucrata tema Cântării din Săptămână Patimilor, De trei ori tăgăduindu-Te Petru. Interpreții sunt Theodor Lupu (v-cel), Constantin Silveștri (pian). În anii 40, Silveștri debuta că dirijor la Orchestră Simfonica Radio, fiind și corepetitor la Operă. Stagiunea 1942-43 când Opera Română e nevoită să-și desfășoare activitatea în localul Teatrului Regina Maria, reia, fără prea mare strălucire spectacolul de balet Nuntă în Carpați care îi adusese lui
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
la vals de C. M von Weber dirijat de Constantin Silveștri, Gianni Schichi de G. Puccini dirijat de Ionel Perlea și Nunta în Fundul Moldovei de Paul Constantinescu, dirijat de George Georgescu. De data aceasta, în condițiile date, cronicile subliniază efortul dirijorului Constantin Silveștri de a salva situația: Ce păcat că acest spectacol a trebuit să se acomodeze cu localul Teatrului Regina Maria așa de neîncăpător și de nepotrivit pentru opera și mai ales pentru balet. Atât volumul orchestrei cât și mișcarea
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
cuprinzând părțile: I. Bună Vestire; ÎI. Nașterea; III. Magii, a fost reprezentat în primă audiție la 21 dec. 1947 și 5 ianuarie 1948. Soliști: Valentina Crețoiu, Nella Dimitriu, Aurel Alexandrescu, Nicolae Secăreanu, Corul „România” condus de N. Lungu. Orch Filarmonicii. Dirijor era Constantin Silveștri, care între timp devenise directorul Filarmonicii<footnote Cosma, Viorel, Filarmonica „George Enescu” din București (1868-1968), București, 1968, Întreprinderea Poligrafica Timișoara. Pagina 204. footnote>. Succesul repurtat de reprezentație a necesitat repetarea spectacolului la 5 ianuarie 1948. Iată dovadă
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
altă orchestrație, semnată de Mihai Moldovan. Până în prezent manuscrisul contantinescian nu a fost dat la iveală. La 15/16 mai 1953 Valentin Gheorghiu interpreta în primă audiție, alături de Orchestră Filarmonicii, Concertul pentru pian și orchestră compus în cursul anului 1952. Dirijorul era tot Constantin Silveștri. Long Play-ul ECD 46-1958 (ECE 0914) realizat de Electrecord în colaborare cu Pathé Marconi imortalizează o versiune a solistului în tandem cu Silveștri și cu Orchestră Radiodifuziunii Franceze. Dealtfel, Silveștri a luptat permanent în străinătate
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
realizat de Electrecord în colaborare cu Pathé Marconi imortalizează o versiune a solistului în tandem cu Silveștri și cu Orchestră Radiodifuziunii Franceze. Dealtfel, Silveștri a luptat permanent în străinătate pentru promovarea lucrărilor compozitorilor români. Reproducem mai jos o scrisoare a dirijorului, catre Paul Constantinescu, din care se desprinde ideea că și în Marea Britanie, Concertul pentru pian, interpretat de Sylvie Mercier, a avut un răsunător succes. Bournemouth, 15.VIII.63. Dragă Paul, Sunt foarte mișcat de rândurile ce mi-ai scris. Văd
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Franz Liszt Personalitate fascinantă a epocii sale, Franz Liszt a dus o existență flamboiantă, fiind un pianist virtuoz, pedagog, dirijor, compozitor, dar și călugăr franciscan la un anumit moment al vieții sale. Nefiind adept al Încorsetărilor de nicio natură, viața sa personală (În special legătura cu contesa căsătorită Marie d’Agoult) i-au sporit notorietatea, creându-i o aură de
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea Viorel COSMA Unul dintre cei mai loviți de soartă muzicieni români a fost fără îndoială, dirijorul, compozitorul și profesorul Ionel Perlea (1900 - 1970). Un infarct în timpul concertului, un atac de congestie cerebrală, urmat de paralizia brațului drept, o întemnițare în lagărul hitlerist (1944 - 1945), o despărțire dureroasă de Ograda lui natală și de țara unde își
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
de Ograda lui natală și de țara unde își lăsase colegii de breaslă, la care a ținut mai mult decât la familia sa - iată pe scurt câteva etape și întâmplări dramatice, ce i-au marcat existența. Totuși, cariera strălucită de dirijor la Teatro alla Scala și la Metropolitan-Opera din New York i-a mai îndulcit suferințele. În anul 1970, când lucram la monografia „Elena Teodorini”, am cunoscut-o pe cea mai îndrăgită elevă a sa, pianista și cântăreața de lied și operă
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
Lubimirov (1888 - 1972), „scafandrul muzician” (cum l-a numit Ionel Perlea - directorul care l-a angajat la prima scenă lirică din București, scoțându-l din mediul marinăresc), Viorica Teișanu ne-a oferit copiile unui set de scrisori autografe ale marelui dirijor, adresate soțului ei (mângâiat cu apelativul „Lubache”), în perioada anilor 1945 - 1969. Atât eu, cât și posesoarea documentelor, am publicat - după moartea lui Ionel Perlea - unele extrase din corespondența cu Nicolae Lubomirov, însă importanța acestor scrisori pentru viitoarea monografie (anunțată
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
și banală mărturie de prietenie pasageră între doi colegi, corespondența lui Ionel Perlea cu Nicolae Lubomirov este un tezaur de idei, de sentimente umane, de surse de viață clocotitoare, de artă adevărată, consumată într-un mediu de intensă profesionalitate muzicală. Dirijorul obișnuia să scrie o epistolă fluviu (17 pagini, de pildă în 1947) care, trimisă soției, Lisette Cotescu sau prietenului Lubomirov, circula - spre luare la cunoștință - în mâinile lui Mihail Jora, Alfred Alessandrescu, Nicolae Missil, Dinu Bădescu etc. Impactul dirijorului român
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
muzicală. Dirijorul obișnuia să scrie o epistolă fluviu (17 pagini, de pildă în 1947) care, trimisă soției, Lisette Cotescu sau prietenului Lubomirov, circula - spre luare la cunoștință - în mâinile lui Mihail Jora, Alfred Alessandrescu, Nicolae Missil, Dinu Bădescu etc. Impactul dirijorului român cu orchestra din Milano de la Scala l-a șocat atât de puternic, încât s-a simțit obligat să descrie în amănunt fiecare repetiție, fiecare spectacol, fiecare concert. Poposit în cel mai important teatru liric al Europei, Ionel Perlea nu
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
este român și grija în promovarea cântăreților Tomel Spătaru, Petre Munteanu, Lucia Bercescu, s-a dovedit un gest singular, egalat peste decenii la Opera de Stat din Viena doar de Ioan Holender. Este adevărat că nu i-a fost ușor dirijorului să-i susțină pe compatrioții săi, fiindcă și-a găsit „năpasta” în dirijorul de duzină, Constantin Țurcanu, care l-a șicanat cât a putut de mult. Întreaga bogăție de angajamente, venite ca un potop, imediat după debutul său la Scala
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
s-a dovedit un gest singular, egalat peste decenii la Opera de Stat din Viena doar de Ioan Holender. Este adevărat că nu i-a fost ușor dirijorului să-i susțină pe compatrioții săi, fiindcă și-a găsit „năpasta” în dirijorul de duzină, Constantin Țurcanu, care l-a șicanat cât a putut de mult. Întreaga bogăție de angajamente, venite ca un potop, imediat după debutul său la Scala, se află în scrisorile/document ale dirijorului nostru. Comparația cu mentalitatea derizorie a
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
fiindcă și-a găsit „năpasta” în dirijorul de duzină, Constantin Țurcanu, care l-a șicanat cât a putut de mult. Întreaga bogăție de angajamente, venite ca un potop, imediat după debutul său la Scala, se află în scrisorile/document ale dirijorului nostru. Comparația cu mentalitatea derizorie a instrumentiștilor și cântăreților bucureșteni ocupă un loc preponderent în aproape toate scrisorile, când Ionel Perlea descrie climatul artistic excepțional întâlnit în teatrele din Italia. Admirația sa pentru orchestră a fost totală (doar formațiile din
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
ți-l cântă și în somn! Dăruirea instrumentiștilor este ca o femeie frumoasă, senzuală, înamorată, care se dăruiește toată! Imaginea privind înaltul nivel artistic al italienilor, care se desprinde din corespondența lui Ionel Perlea, se citește la fiecare rând, iar dirijorul trăiește - poate - cea mai sublimă și singura bucurie a carierei artistice pe care nu a atins-o nici la Cluj, nici la București. Concluzia? „Publicul entuziast! Dragostea pentru mine, parcă aș fi deja italian!” Viorel Cosma Autor: Ionel Perlea Limba
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
Dar cînd le ceri ceva în execuția unei fraze, sînt fericiți a mai adăuga ceva la perfecțiunea - bineînțeles cu condiția ca ceeace spui să aibă cap și picior - și apoi ei se întrec cu ambiția pentru a-ți demonstra ție dirijor, că și ei sînt capabili de orice fineță. Dragă Lubache, aceste lucruri sînt superbe, nu am trăit nici o dată momente mai frumoase în repetiții de orchestră. La București, cînd aveam o repetiție, mă duceam eu înainte indispus și plictisit la
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
o execuție în care nu s-a comis nici pe scenă, nici în orchestră, toată seara, nici o singură greșeală, nici măcar cea mai mică? A fost într-adevăr perfect, așa cum nu mi s-a întîmplat pînă acum în viață. Secretul marilor dirijori acum mi s-a desvăluit nițel, pentru că acum îmi dau bine seama cât sîntem noi dirijori în funcția unui ansamblu perfect. Este adevărat că în aceste condițiuni și dirijorul se înalță considerabil. Iar în fața unei asemenea orchestre - eu însumi îmi
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
nici o singură greșeală, nici măcar cea mai mică? A fost într-adevăr perfect, așa cum nu mi s-a întîmplat pînă acum în viață. Secretul marilor dirijori acum mi s-a desvăluit nițel, pentru că acum îmi dau bine seama cât sîntem noi dirijori în funcția unui ansamblu perfect. Este adevărat că în aceste condițiuni și dirijorul se înalță considerabil. Iar în fața unei asemenea orchestre - eu însumi îmi dau seama - dirijorul poate de zece ori mai mult decît în fața unui ansamblu mediocru, bineînțeles dacă
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
nu mi s-a întîmplat pînă acum în viață. Secretul marilor dirijori acum mi s-a desvăluit nițel, pentru că acum îmi dau bine seama cât sîntem noi dirijori în funcția unui ansamblu perfect. Este adevărat că în aceste condițiuni și dirijorul se înalță considerabil. Iar în fața unei asemenea orchestre - eu însumi îmi dau seama - dirijorul poate de zece ori mai mult decît în fața unui ansamblu mediocru, bineînțeles dacă e stofă în dirijor! Peste cîteva zile după ce voi fi terminat a 4
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
s-a desvăluit nițel, pentru că acum îmi dau bine seama cât sîntem noi dirijori în funcția unui ansamblu perfect. Este adevărat că în aceste condițiuni și dirijorul se înalță considerabil. Iar în fața unei asemenea orchestre - eu însumi îmi dau seama - dirijorul poate de zece ori mai mult decît în fața unui ansamblu mediocru, bineînțeles dacă e stofă în dirijor! Peste cîteva zile după ce voi fi terminat a 4-a reală de „Samsone”, mergem la Palermo, unde voi dirija finala ciclului Beethoven, adică
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
ansamblu perfect. Este adevărat că în aceste condițiuni și dirijorul se înalță considerabil. Iar în fața unei asemenea orchestre - eu însumi îmi dau seama - dirijorul poate de zece ori mai mult decît în fața unui ansamblu mediocru, bineînțeles dacă e stofă în dirijor! Peste cîteva zile după ce voi fi terminat a 4-a reală de „Samsone”, mergem la Palermo, unde voi dirija finala ciclului Beethoven, adică trei concerte (a „opta” și de două ori a „noua”). Voi avea ca solist pe Petrică Munteanu
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
coarde în picioare. E un lucru minunat! Pricepi ce de repetiții splendide poți face în felul acesta! Poate și asta contribue la impresionanta disciplină ce o găsești la Scala, pentru că în felul acesta nu se întâmplă enervări la repetiții, când dirijorul trebue să repete lucruri, din cauză că la celelalte repetiții erau alți instrumentiști, ceea ce plictisește pe celălalt, care a mai repetat același lucru. La „Cosi”, însă am redus orchestra la 10, 8, 6, 4, 4 și îți jur că la toate opt
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
știi că la Scala, ca în toate teatrele italiene, nu există nici un fel de angajament pe an, decât numai pentru directorul artistic, cor, orchestră (și încă aceștia în teatrele de provincie numai pe luni determinate), corepetitori, personal tehnic și administrativ. Dirijorii și cântăreții sunt angajați pe număr de spectacole. Așa că boerii de la București nici nu-și dau seama ce regim avantajos au, în ceea ce privește stabilitatea și garanția pentru bătrânețe! Acum, unde am văzut și stările din străinătăți, îmi dau seama că din
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
învoiri de la repetiții sau spectacole! Lucru necunoscut aici! Apoi, acordajul orchestrelor din Italia! Și cel de al nostru! În sfîrșit să nu mai vorbim de aceste lucruri! Apoi sus pe scenă: Maeștri substituți, adică corepetitorii! Fiecare cântăreț se prezintă la dirijor perfect învățat, pe dinafară! E lucru minunat! Mi-aduc aminte de Bebe [Petre Ștefănescu-Goangă, n.n.], care venea încă la repetiția generală la „Maeștrii” cu partitura în mână! Apoi tot aparatul scenic, dirijorii de pe scenă, maestrul de cor, asistat de doi
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]