172 matches
-
cultură din țară și străinătate: "Antiteze", "Ateneu", "Bucovina literară", "Caiete medieșene", "Contrapunct", "Convorbiri literare" (unde, în perioada septembrie 1999 aprilie 2002, susține rubrica de critică a debuturilor, iar din mai 2002, o rubrică de critică de poezie), "Cronica", "Dacia literară", "Discobolul", "Euphorion", "Ex Ponto", "Hyperion", "Însemnări ieșene", "Kitejgrad", "Luceafărul", "Meridian 27", "Paradigma", "Poezia", "Poesis", "România literară", "Tomis", "Vatra", "Viața Românească", "Clouds magazine". Cărți publicate: Vindecarea de simetrie (poeme, cu o prefață de Emil Iordache și o prezentare, pe ultima copertă, de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
muchia de cuțit”, OC, 2000, 8; Iulian Boldea, În căutarea ficțiunii, VTRA, 2000, 3; Ruxandra Ivănescu, Farmecele povestitorului, VTRA, 2000,3; Nicoleta Sălcudeanu, Cronică în fărâme, VTRA, 2000, 3; Cornel Moraru, Un prozator, VTRA, 2000, 3; Maria Ștefănescu, Elogiul fragmentarului, „Discobolul”, 2000, 34-36; Petraș, Panorama, 273-274; Catrinel Popa, Un roman al ratării, RL, 2002, 18; Lefter, Critica, 384-387. C.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286853_a_288182]
-
În Cișmigiu există superba „Femeie cu ulcior” ș i bustul lui Titu Maiorescu, din Rotondă. În Bușteni se află eroul de război Mușat, „Aruncătorul de grenadă”. În Galați se găsește monumentul lui Cuza. În fața unuia dintre stadioanele bucureștene există un discobol realizat de bunicul meu. Iar în Iași, sper să mai existe „Monumentul infanterie i”. Presa vremii a reținut și alte lucrări ale maestrului Ion Dimitriu - Bârlad: Monumentul Diviziei a II‐ a de cavalerie Iași, Aruncătorul de grenadă la Bușteni, Bârlad
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
5-6; George Vulturescu, „Rouă medievală”, PSS, 1997, 7-8; Augustin Cozmuța, Himera ca o ultimă paranteză, „Graiul Maramureșului”, 1998, 21 iunie; Alexandru Pintescu, „Țărmul himerei”, PSS, 1998, 5-6; Titu Popescu, „Țărmul himerei”, „Observator” (München), 1998, octombrie-noiembrie; Nae Antonescu, Profil - Grigore Scarlat, „Discobolul”, 1999, 19-20; Alex. Ștefănescu, Scriitorul exilat la Târgu Jiu, RL, 1999, 50; Dorina Bohanțov, Resuscitarea romantismului, RL, 2000, 40. A. F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289539_a_290868]
-
marmurei sau frămîntarea lutului, fragmente de viață, trăsături definitorii sau ipostaze ale sentimentului. De aceea seria satisfacțiilor În plan artistic nu s-a oprit. În 1987, obține locul I la Expoziția Județeană "Muncă, Sănătate, Tinerețe", cu lucrările "Flacăra olimpică" și "Discobol În repaus" (lemn). Tot În 1987, obține premiul III și titlul de laureat al Festivalului Național "CÎntarea României". În 1990, la Salonul de Primăvară de la Muzeul Literaturii Române, obține locul I cu lucrarea În bronz "Eminescu". În 1996, ca o
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
culturale: Un fragment, asemenea unei opere de artă, trebuie să fie complet izolat de lumea înconjurătoare și perfect în sine, ca un arici (wie ein Igel) (Athenaeum Fragmente, 206 10). Fragmente reale de acest tip a dat L. Blaga, în Discobolul și alte texte, și deloc fragmentariștii actuali. Vocația și destinația lor irezistibilă este de fapt coșul de hârtii. Că publicistica are enorma sa utilitate, nimic mai adevărat. Dar o anume infatuare și morgă publicistică, atunci când pretinde că doar ea, mai
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în medalistică. Pe aversul medaliei, (bronz, 80 mm) este prezentat chipul acestuia în profil spre dreapta, cu puțin bust intrat în câmpul medaliei, nimbat de inscripția PROFESORULUI DR. FR. I. RAINER OMAGIU 1940 (fig 116av). Reversul, prin reprezentări foarte sugestive (discobolul sculptorului Myron, din secolul al Vlea î.e.n, profilat pe imaginea Parthenonului), face trimiteri la antropologie în general, dar și la cursul de anatomie plastică, susținut de profesorul Rainer la Școala de Arte Frumoase, cât și la conducerea de către
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de necontestat, atât prin efigie gravată cu multă măiestrie și reprodusă pe avers cât și prin imaginile simbol foarte sugestive și ușor accesibile de pe revers, care au darul să întregească dimensiunea personalității (capul Meduzei, pe reversul medaliei savantului Ion Cantacuzino, discobolul sculptorului Myron, din secolul al V-lea î.e.n, profilat pe imaginea Parthenonului, pe reversul medaliei profesorului Rainer, sau, cel mai simplu, bogatul ram de laur, pe reversul medaliei doctorului Juvara). Și în zilele noastre s-au realizat medalii
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
în medalistica. Pe aversul medaliei, (bronz, 80 mm) este prezentat chipul acestuia în profil spre dreapta, cu puțin bust intrat în câmpul medaliei, nimbat de inscripția PROFESORULUI DR. FR. I. RAINER OMAGIU 1940 (fig 116av). Reversul, prin reprezentări foarte sugestive (discobolul sculptorului Myron, din secolul al Vlea î.e.n, profilat pe imaginea Parthenonului), face trimiteri la antropologie în general, dar și la cursul de anatomie plastică, susținut de profesorul Rainer la Școala de Arte Frumoase, cât și la conducerea de către
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de necontestat, atât prin efigie gravata cu multă măiestrie și reprodusa pe avers cât și prin imaginile simbol foarte sugestive și ușor accesibile de pe revers, care au darul să întregească dimensiunea personalității (capul Meduzei, pe reversul medaliei savantului Ion Cantacuzino, discobolul sculptorului Myron, din secolul al V-lea î.e.n, profilat pe imaginea Parthenonului, pe reversul medaliei profesorului Rainer, sau, cel mai simplu, bogatul ram de laur, pe reversul medaliei doctorului Juvara). Și în zilele noastre s-au realizat medalii
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
poeme în „Bilete de papagal”, în același an semnează în „Falanga” și în „Ritmuri” din Brașov. Din 1930 până în 1937 va colabora la „Gândirea” și, fără consecvență, la „Cristalul”, „Luceafărul literar”, „Flori de crâng”, „Raza literară”, „Freamătul vremii”, „Sepia”, „Bobi”, „Discobolul”, „Litere”, „Viața literară”, „Herald”, „Frize” (Brașov), „Luceafărul literar și critic”, „Sfarmă-Piatră”, „Azi”, „Îndreptar”, „Vocea Buzăului”. În 1931, sub pseudonimul Sandu Viroagă și în colaborare cu Nicolae Mihăescu, scoate placheta Îngerii pământului. Nichifor Crainic îi oferă un post de corector (1932-1933
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
memorialist. Este fiul Friedei Ruhla (n. Sigal) și al lui Avram Moise Erick. Învață în orașul natal, unde termină gimnaziul, apoi se stabilește în capitală, absolvind Liceul „Gh. Lazăr”. În septembrie 1932, împreună cu Horia Liman și Dan Petrașincu, fondează revista „Discobolul”. Aici își publică primele fragmente de roman, după ce debutase în același an, cu articole și cronici literare, în revista „Bobi”. Între 1932 și 1943 a frecventat cenaclul Sburătorul, a cărui atmosferă este evocată în volumul de memorialistică Vitrina cu amintiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
este redactor la revista „Euphorion”, iar din 2003 secretar al Asociației Scriitorilor din Sibiu. Debutează cu versuri în 1978 la „Luceafărul”, iar editorial cu volumul Exil în orașul imperial, apărut în 1992. Mai e prezent în „Vatra”, „Calende”, „Dacia literară”, „Discobolul”, „Astra”, „Tomis”, „Echinox”, „Steaua”, „Observator cultural”, „Transilvania” ș.a. A semnat și cu numele real sau cu pseudonimele Peter Quince și Cydonius. I s-au acordat Premiul Uniunii Scriitorilor (1998), Premiul Asociației Scriitorilor din Sibiu (2002, 2003) ș. a. Congener prin formație
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290400_a_291729]
-
de istorie literară și folclor a Academiei, Filiala Cluj. Elaborează pentru aceasta lucrările Gândirea românească în Transilvania în secolul al XVIII-lea și Experimentul și spiritul matematic, amândouă tipărite postum, în 1966 și, respectiv, în 1969. După culegerea de aforisme Discobolul (1945) nu mai poate publica, deși scrie foarte mult, decât traduceri: Goethe, Faust (1955), Din lirica universală (1957) și Lessing, Opere (I-II, 1958). Este propus în 1959 de Academia Suedeză între candidați la Premiul Nobel. Revine în viața literară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
lui B. o legătură imediată o întreține literatura aforistică, de care autorul s-a simțit atras încă din anii debutului editorial, când a publicat culegerea de maxime Pietre pentru templul meu, și până târziu, când își adună cugetările sub titlul Discobolul. Nestrălucind prin vervă spirituală și concizie expresivă, producția lui sentențioasă are în schimb sugestivitate imagistică și respirație lirică, lăsându-se transpusă ușor sub formă de versuri, foarte asemănătoare celor care i-au alcătuit volumele. Poemele luminii, ca și culegerile următoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
dramatică, I-II, Sibiu, 1942; Religie și spirit, Sibiu, 1942; Știință și creație, Sibiu, 1942; Nebănuitele trepte, Sibiu, 1943; Trilogia cunoașterii, București, 1943; ed. 2, București, 1993; Arca lui Noe, Sibiu, 1944; Trilogia culturii, București, 1944; ed. 2, București, 1994; Discobolul, București, 1945; Trilogia valorilor, București, 1946; ed. 2, București, 1996; Despre conștiința filosofică, I-II, Cluj, 1947; ed. 2, îngr. Dorli Blaga și I. Maxim, pref. H. Wald, Timișoara, 1974; Poezii, îngr. și pref. G. Ivașcu, București, 1962; Hronicul și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Mureș, iar în 2003 și redactor la revista „Vatra”. Debutează la „Vatra” în 1995, cu critică literară, iar editorial în 1999, cu volumul de cronici literare Graffiti (Premiul Editurii Cartea Românească, Premiul Asociației Mureș a Uniunii Scriitorilor). Mai publică în „Discobolul”, „Cuvântul”, „Contemporanul - Ideea europeană”, „Viața românească”, „Euphorion”, „România literară”, „Seine et Danube” ș.a. Identitatea literaturii critice semnate de S. se instituie în primul rând la nivelul expresiei. Autoarea vine din școala calofilă, personalizată stilistic și ironică, a lui Cornel Regman
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289447_a_290776]
-
Premiul Uniunii Scriitorilor. Refuzând afilierea și înserierea literară, V. rămâne atașat prin fire subterane de mediul literar clujean, precum și de programul desantist. Mai e prezent în „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Amfiteatru”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Cuvântul”, „Interval”, „22”, „Euphorion”, „Arca”, „Discobolul”, „Poesis”, „Ziarul de duminică”, „Contemporanul-Ideea europeană”, „Familia”, „Astra”, „România literară” ș.a. Ocazional a semnat și Alexandru Sarca. Este de două ori premiat în anul 2002, cu Premiul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor și cu Premiul ASPRO, pentru volumul Sticla de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
est donc féconde : îl publie leș essais Despre gândirea magică (Sur la pensée magique, 1941), Religie și spirit (Religion et esprit, 1941), Despre conștiința filosofica (Sur la conscience philosophique, 1947), Aspecte antropologice (Aspects anthropologiques, 1948) et le volume d'aphorismes Discobolul (Le discobole, 1945). Îl continue également son œuvre dramatique avec Arca lui Noe (L'Arche de Noé, 1944). En 1942 pârâit, en deux volumes, son Œuvre dramatique (Opera dramatică). Mais le nouveau régime politique réduit Blaga à l'isolement ; son
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Editura Univers, București, 1975. VALÉRY Paul, Œuvres complètes, tome 1, Bibliothèque de la Pléiade, Gallimard, Paris, 1957. VALÉRY, Paul, Țel Quel, Gallimard, Paris, 1996. 2. 5. Autres ouvrages de Blaga 2. 5. 1. Ouvrages de Blaga en langue originale BLAGA, Lucian, Discobolul, Editura Publicom, Bucarest, 1945. BLAGA, Lucian, " Cum l-am tradus pe Faust ", în Steaua, no. 5, măi 1957, p. 85-90. BLAGA, Lucian, Hronicul și cântecul vârstelor, Editura Tineretului, București, 1965. BLAGA, Lucian, Poezii, ediție îngrijita de George Ivașcu, Editura pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de manière délibérée par quelques expressionnistes. Donc, la fréquence des deux signes de ponctuation dans la première édition des Poèmes de la lumière nous indique un phénomène d'adoption et d'intégration dans le mouvement expressionniste. " Notre traduction.) 1397 Lucian Blaga, Discobolul, Editura Publicom, Bucarest, 1945, p. 51 : " Îl y a une poésie qui doit être lue rarement, avec des pauses, comme și on la déchiffrait, comme și elle était écrite à l'aide d'hiéroglyphes ou de caractères dont l'emploi
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
un timp de 0,140-0,150 sec. Aruncarea discului Aruncarea discului este semnalată ca exercițiu sportiv de aruncare în recia Antică făcând parte din programul Jocurilor Olimpice Antice încă din anul 76 î.e.n., inspirându-i sculptorului Miron realizarea operei de artă “Discobolul” în colul V. î.e.n., sculptură care reprezintă încă, un model de aruncare. Până în anul 1900 discul se arunca de pe o platformă rectangulară mică, pt ce limita evident mișcările atletului. Începând cu Jocurile Olimpice din 1960, e la Paris, discul se aruncă
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]