574 matches
-
multe pasaje explicite în acest sens în Poetica și nu puține sunt argumentele aduse în sprijinul demonstrării acestui caracter cognitiv al plăcerii estetice în Retorica 86. Nu trebuie să ne surprindă, așadar, faptul că, în ultimele decenii, pe lângă tentativele de discreditare a mimesis-ului, au existat și încercări de a reabilita venerabilul concept tocmai în virtutea valențelor lui cognitive. Finalitatea sa ar consta - în opinia lui Northrop Frye, de pildă - tocmai în aceea că reușește să confere un sens acțiunilor omenești, de vreme ce recunoașterea
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
repere geopolitice intră, în mare măsură, în administrațiile guvernelor românești, bulgărești, sârbești, turcești, ucrainiene și ale altor puteri mai depărtate. Vameșii acestor administrații continuă să rămână formatați pe tehnici de încălcare a embargourilor și trecerilor ilegale a granițelor spre Vest. Discreditările sistematice nu numai ale naționalismului, dar și ale unor forme de patriotism au accentuat confuziile de valori în sufletele celor mulți. Destructurările și devalorizările familiei, ale relațiilor de rudenie, de prietenie, colegialitate, de solidaritate dezinteresată îi înrăiesc vizibil pe oameni
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
muncii, bazate pe diferite criterii, încep să elimine criteriile de gen sau sexuale pentru a deveni neutre față de gen; femeile intră pe piața muncii și cer drepturi egale pentru profesii și activități egale; stereotipiile de gen sunt puse sub lupa discreditării și se susține eliberarea femeilor sau a bărbaților de moșteniri transmise și admise până de curând. Odată cu acestea, se ivesc ambiguități și incertitudini, căutări și asertări, divorțuri și repetate căsătorii, familii monoparentale și familii consensuale, asociații ale femeilor, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cam la grămadă în capitolul Bibliografie din Istoria literaturii române ( ed. cit.), nu reprezintă, toate, valori textologice, chiar și atunci când au apărut în colecții girate de savanți precum Nicolae Cartojan. Citarea edițiilor cu toptanul, fără discernământ critic filologic și istorico-literar, discreditarea "buchiselii" lingvistice comparate, absolut necesare, precum și a minuțioaselor cercetări bibliografice preliminare, fără de care nu pot fi realizate ediții corecte, de încredere, precum și tăcerea savant îmbufnată a majorității lingviștilor, cărora s-ar părea că nu le prea plac dialogurile polemice, au
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
scopul de a-și negocia funcții deconducere, după încetarea mandatelor Codruței Kovesi și Daniel Morar. Cele două instituții au fost acuzate de reprezentanți ai societății civile că oferă date din dosarele de urmărire penală jurnaliștilor apropiați de Traian Băsescu, pentru discreditarea unor adversari politici ai președintelui suspendat. În ceea ce privește plecarea lui Ioan Rus de la Ministerul Administrației și Internelor, Victor Ponta a spus că nu i-a cerut acestuia demisia, dar că a vorbit despre această posibilitate. Nu le-am cerut demisia domnului
Ponta: Aştept să aflu cine a dat la presă convorbirile mele telefonice () [Corola-journal/Journalistic/43088_a_44413]
-
Cagliostro fondează Ritul de la Memphis, care va deveni Ritul Antic și Primitiv de la Memphis-Mițraim și care Își va spori numărul gradelor superioare până la nouăzeci. Izbucnește, manevrat de Cagliostro, scandalul Colierului Reginei. Dumas Îl descrie ca pe un complot masonic pentru discreditarea monarhiei. Este suprimat ordinul Iluminaților din Bavaria, suspectat de intrigi revoluționare. 1786 Mirabeau este inițiat de Iluminații din Bavaria la Berlin. Apare la Londra un manifest rozicrucian atribuit lui Cagliostro. Mirabeau le scrie o scrisoare lui Cagliostro și lui Lavater
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
caracter și într-o stare normală, poate da realizarea dorințelor partidului liberal? A venit timpul ca partidul liberal să intre în acțiune în întregimea programului său; și o neutralizare a acestei acțiuni nu poate aduce decât sterilitate și prin urmare discreditarea partidului liberal în fața țării. Când diferite persoane cari, fără a fi într-un partid, vin de se alătură la partidul liberal, ele sânt datoare să spună că vin să lucreze pentru triumful ideilor partidului. D. Brătianu a declarat că nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
atacată conștiința națională, unul din factorii esențiali în definirea ei fiind Eminescu, pe care nu numai că nu s-au sfiit să-l denigreze, dar și-au pus la contribuție, cu ostentație, toate mijloacele posibile de compromitere, de respingere, de discreditare și chiar de anulare fizică sau morală, cu o înverșunare și o ură aproape de neînțeles. Din această perspectivă, cercetarea condițiilor în care poetul, mai ales publicistul Eminescu a ieșit din viața publică în 1883, a devenit azi de o imperioasă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
eminesciană, dovedește cu prisosință că acesta nu făcea o corvadă ci își urma vocația unei mari pasiuni, căreia i s-a dăruit cu toată ființa și plăcerea, ce-i drept, în condiții de lucru și de existență precare. Ideea necesității discreditării operei politice, gazetărești a lui Eminescu, apare încă din timpul vieții, pe care o perpetuează și o susțin apoi numeroase personalități implicate tocmai în derularea evenimentelor politice. Nu degeaba atrăgea atenția A.C. Cuza scrie Theodor Codreanu în 1923 în paginile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și îl scoatem și pe el din cărți, că nu ne convine ce spune despre noi? Că și Eminescu și-a descărcat mânia pe "grec" (p. 17) este o chestiune personală, dar insistența cu care s-a lucrat în direcția discreditării marelui scriitor este lipsită de logică. Cititorul poate afla amănunte mergând direct la sursă. Opusă întrebării din capitolul citat, este titlul celui de-al doilea intitulat Naționalismul lui Caragiale. Se face o apropiere dintre Caragiale și Cioran, pe seama antiromânismului, argumentându
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cauzat mișcări tectonice în fostul U.R.S.S., în fosta Iugoslavie, în Orientul Mijlociu sau în nordul Africii. A doua schimbare la față e o carte tulburătoare și, în egală măsură, o carte tristă. În haosul programatic de după 1989, care a urmărit discreditarea ideii naționale, macularea adevăratelor valori și impunerea unei noi ideologii de stânga, Theodor Codreanu decelează, cu luciditatea intelectualului nevândut, elementele unei mișcări din exterior (Soros & Co.) care, prin intermediul unui ideolog ca Silviu Brucan, a deturnat soarta poporului român, provocând o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
epicuriană este decodat de sufletul atomic: dorințe, plăceri, suferințe, chinuri, jubilări... Doar un artificiu retoric și o poziție antinominalistă permit recurgerea la cele două momente ale dualismului pentru a le face să funcționeze în sensul unei creditări și al unei discreditări: elogierea sufletului, condamnarea cărnii. Aici regăsim firul călăuzitor al unei scrieri platoniciene a istoriei filosofiei, incapabilă să redea corect ceea ce nu se supune legii sale: imanența, materialismul, atomismul, relativismul, ateismul. A vorbi despre Epicur ca un platonician permite aplicarea noțiunilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
este posibil un rege cât de cât instruit într-ale filosofiei îepicuriene, în speță!). Critica făcută de Philodemos politicului i-ar fi bucurat pe cinici sau pe cirenaici: implicându-te în această activitate, îți pierzi sufletul, liniștea, seninătatea. Invidia plebei, discreditarea politicienilor în ochii cetățenilor, situațiile riscante când te afli în fața mulțimilor înfierbântate, ingratitudinea supușilor, expunerea la umilințe - angajamentul public nu generează decât neajunsuri și riscuri. Philodemos mai pune și de la dânsul: oamenii politici nu prețuiesc mai mult decât niște magi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
care sunt primite într-un mod excepțional (în acest caz, funcționează și o latură a marketingului tribal - vezi A. Mucchielli, 2002); 5) „culpabilizarea” persoanei presupune că acela care reclamă indezirabilitatea unui fapt în grup este o „persoană-problemă”. Se încearcă astfel discreditarea respectivului membru al echipei, izolarea și stigmatizarea sa, considerându-se că problema va fi astfel „rezolvată”. Trebuie menționat că în echipele educaționale formate din tineri se întâlnesc deseori aceste forme ineficiente de rezolvare a conflictului; de aceea, sarcina cadrului didactic
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
informațiile care ar putea pune sub semnul întrebării eficiența sau moralitatea deciziilor acestuia. În practica școlară, atunci când utilizează metode de interacțiune, cadrul didactic trebuie să aibă în vedere efectele negative ale gândirii de grup; astfel, iluzia invulnerabilității poate conduce la discreditarea unor grupuri de către altele și la apariția unor conflicte puternice între grupuri care să introducă un sens mai puțin participativ activităților de interacțiune educațională viitoare. În același timp, nu trebuie omis faptul că, pe cât crește coeziunea grupului, pe atât crește
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
permanente cu Dumnezeu. Înțelegerea simplistă de către marxiști a nevoii de Dumnezeu a dus la adevărate tragedii în statele comuniste. Discutăm despre mii de preoți uciși în lagăre și închisori comuniste și sute de biserici demolate, elemente care au dus la discreditarea definitivă a socialismului și au grăbit prăbușirea sa. Creștinismul a adus cu sine, în mod definitiv în viața noastră, demnitatea ființei umane ca valoare supremă. Odată cu creștinismul, oamenii sunt cu toții oameni, chiar dacă rămân fundamental diferiți ca mod de manifestare în
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
unei culturi mici, marginale, fără viitor; credința că România a dormit în istorie și că valorile ei (țăranii, Biserica ortodoxă, cultura populară și peisajul) o țin în continuare într-o insuportabilă inerție; oroarea de politicianismul românesc din anii ’30 și discreditarea în ochii tânărului moralist a formelor democrației; imposibilitatea de a vedea o schimbare a lumii românești printr-o evoluție normală, organică. Mai este, desigur, și natura specială a filosofului, starea lui de revoltă, inaderența la un ritm de existență, opoziția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
Ă o cvasiimposibilitate pe care ar trebui să ne-o impunem și s-o urmărim prin toate eforturile. Să poți spune: Nu mă mai amăgește nimic» Ă și să sfârșești în veselie” (III, 85). Nu peste mult, umorul Ă ca discreditare Ă a devenit el însuși o perpetuare a neputinței: „La piață, am rumegat «cugetarea» de alaltăieri, anume că trăim ca să ne batem joc de univers, că poate existența nu are alt sens. Să pui la îndoială totul, pe tine însuți
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
readuce la observația mea de adineauri, că fabulosul de poveste are un caracter canonic. Ne readuce și la ceea ce am spus la început, că în mentalitatea orientală cauzalitatea se acordă cu miraculosul. REABILITAREA SOFIȘTILOR Dezvoltarea dialectică cea mai extinsă a discreditării sofisticii de către Socrate se află în cele două dialoguri polemice ale lui Platon: Protagoras și Gorgias: Să observăm că primul e subintitulat: „despre sofiști”, iar celălalt: „despre retorică”. Așadar, aceste două concepte, de „sofistică” și de „retorică”, s-au suprapus
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
e pe viață și pe moarte și țintește lichidarea dușmanului. Polemica literară sau de idei, dusă în public, nu urmărește, desigur, lichidarea fizică a potrivnicului, dar urmărește mai mult sau mai puțin platonic tot un fel de „lichidare”, adică o discreditare publică. Efectul acestei „lichidări” poate fi definitiv sau de o durată oarecare, mai mare sau mai mică, după capacitatea de „refacere” a învinsului. Polemica nu presupune neapărat respectarea adversarului, dar implică anumită considerație față de el în măsura în care e socotit destul de nociv
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
tavernă în care domnesc desfrâul și imoralitatea. Diogene Laerțiu menționează epitetele infamante colportate pe seama filosofului: grosolan, vulgar, lacom, bețiv, cupid, proxenet, necinstit, hoț de idei, libidinos, vinovat de a-și fi prostituat fratele etc. Această caricatură traversează secolele, servind la discreditarea operei și a gândirii. Când, la Atena, Pavel se întâlnește cu filosofii care râd de el ascultându-i predica despre învierea trupului, e vorba de stoici și epicurieni... Așadar, și nu ne vom mira de așa ceva, Talmudul întrebuințează termenul pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
epicuriană este decodat de sufletul atomic: dorințe, plăceri, suferințe, chinuri, jubilări... Doar un artificiu retoric și o poziție antinominalistă permit recurgerea la cele două momente ale dualismului pentru a le face să funcționeze în sensul unei creditări și al unei discreditări: elogierea sufletului, condamnarea cărnii. Aici regăsim firul călăuzitor al unei scrieri platoniciene a istoriei filosofiei, incapabilă să redea corect ceea ce nu se supune legii sale: imanența, materialismul, atomismul, relativismul, ateismul. A vorbi despre Epicur ca un platonician permite aplicarea noțiunilor
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
este posibil un rege cât de cât instruit într-ale filosofiei îepicuriene, în speță!). Critica făcută de Philodemos politicului i-ar fi bucurat pe cinici sau pe cirenaici: implicându-te în această activitate, îți pierzi sufletul, liniștea, seninătatea. Invidia plebei, discreditarea politicienilor în ochii cetățenilor, situațiile riscante când te afli în fața mulțimilor înfierbântate, ingratitudinea supușilor, expunerea la umilințe - angajamentul public nu generează decât neajunsuri și riscuri. Philodemos mai pune și de la dânsul: oamenii politici nu prețuiesc mai mult decât niște magi
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
un cadru mai vast. Lucrare foarte bună în care sunt unite fenomene care, de regulă, sunt analizate separat.) RIFFATERRE M., 1971 Essais de stylistique structurale, Flammarion, Paris. (Capitolul 6, "Fonctions du cliché dans la prose littéraire", încearcă să revină asupra discreditării aruncate, de la romantism încoace, asupra clișeului în literatură.) Exerciții ▪ 6.1. Analizați sintactic și semantic grupurile nominale subliniate. Comparați (1) cu (2), (5) cu (6), (8) cu (9). (1) Fumuri urcau din unele colțuri, ridicându-se, înecând văzduhul cu un
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
tendința de a se complace strict în limitele sexului căruia îi aparține (ajungându-se să se creadă că afectivitatea și receptivitatea sunt virtuți feminine, iar independența în gândire este o virtute masculină); e) confuzia între geniu și nebunie, cu consecința discreditării geniului; f) obsesia activităților contra cronometru; g) falsa disjuncție între muncă și joacă; h) supraestimarea aparențelor; i) tendința de aborda alt chip decât cel real; j) prejudecata că talentele sunt foarte rare. În literatura creatologică românească există preocupări notabile în
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]