4,692 matches
-
De la logica filosofică la logica filosofiei Dinamica relațiilor internaționale în secolul XXI Egalitatea de gen în știință Evaluarea programelor și serviciilor din domeniul social, educațional și de sănătate publică Filosofii ale identității și ale diferenței Gestualitatea ca formă a expresivității discursive Ideologii politice contemporane In (toleranța) alterității religioase Instituțiile și procedurile de elaborare a politicilor Uniunii Europene Limbajul uman de la natură la cultură Metafizică analitică și hermeneutică Noi experiențe ale gândirii în filosofia contemporană O formă specială a discursului oratoric: dezbaterile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274564_a_275893]
-
algoritmi implementați în Embedded Systems Sistem de alimentare hibridă bazată pe energii regenerabile Studiu teoretic și experimental de sisteme electromecanice Facultatea de Litere Limbajele de specialitate. Limbajul comunitar. Abordări ale traducerii și terminologiei Lingvistica juridică Literatura ca lumi alternative. Abordare discursivă Literatura latină - un model cultural peren Particularitățile discursului la scriitorii români de expresie franceză Riturile interacțiunii verbale, paraverbale și nonverbale în spațiul francofon românesc Scriitori creștini de limba latină din nordul Africii Scriitori români din diaspora contemporană Țările Române ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274564_a_275893]
-
Litere și Științe ale Comunicării Autori francofoni din Europa de Est contra dictaturii și a gulagului: Andre∩ Makine, Oana Orlea și Agota Kristof Creativitate lingvistică în comunicarea cotidiană (limbaj media/al tinerilor/profesional/al periferiei) Dinamica limbilor și plurilingvism (nivel lexical/morfo-sintactic/discursiv) Influența contactelor lingvistice în evoluția limbilor Laborator de Incubare a Afacerilor Gestiunea brandului Imaginea de brand în politică Comportamentul electorului Comportamentul consumatorului 24. Universitatea "Petru Maior" din Târgu Mureș Facultatea de Științe și Litere Exil și literatură Ideologii și forme
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274564_a_275893]
-
referă la acumularea, interpretarea și dezvoltarea cunoașterii de vârf din domeniul de doctorat. ... (3) Competențele generale se referă la: ... a) dezvoltarea tehnicilor de cercetare și aplicarea lor în contexte diverse și specifice; ... b) construcție teoretică și aplicare profesională; ... c) construcții discursive de tip academic pentru publicații de prestigiu în domeniu și de tipul cunoașterii comune pentru comunicare publică; ... d) asumarea responsabilității de a elabora un program de cercetare, spirit critic, creativitate, inventivitate. ... (4) Abilitățile cognitive specifice presupun: identificarea de probleme noi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277900_a_279229]
-
numerică a contactului elastic și elastoplastic al corpurilor eterogene. 7. Blindaje ușoare din materiale compozite hibride - conf. dr. ing. Petru Cobzaru Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării Limbi și științe umaniste 1. Dinamica limbilor și plurilingvism (nivel lexical/morfo-sintactic/discursiv) - prof. univ. dr. Sanda Maria Ardeleanu 2. Creativitate lingvistică în comunicarea cotidiană (limbaj media/al tinerilor/profesional/al periferiei) 3. Influența contactelor lingvistice în evoluția limbilor 4. Noi valențe ale vechilor concepte în sociolingvistică (bilingvism, limba maternă, limbi în contact
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244397_a_245726]
-
române, Editura Academiei, 2005 - Aspecte stilistice și normative: folosirea corectă a acordului gramatical; anacolutul; topica; punctuația în propoziție și în frază; Practica rațională și funcțională a limbii - Situația de comunicare: emițător, receptor, mesaj, context, cod, canal; funcțiile comunicării; deixis, anafora discursivă; - Comunicarea orală: [ ] Strategii specifice în dialog și în monolog; [ ] Structuri discursive: text narativ, descriptiv, informativ, argumentativ; - Comunicarea scrisă: procesul scrierii; contextele de realizare: structuri discursive în textele literare și nonliterare: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ; susținerea și argumentarea opiniilor; comprehensiunea și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
acordului gramatical; anacolutul; topica; punctuația în propoziție și în frază; Practica rațională și funcțională a limbii - Situația de comunicare: emițător, receptor, mesaj, context, cod, canal; funcțiile comunicării; deixis, anafora discursivă; - Comunicarea orală: [ ] Strategii specifice în dialog și în monolog; [ ] Structuri discursive: text narativ, descriptiv, informativ, argumentativ; - Comunicarea scrisă: procesul scrierii; contextele de realizare: structuri discursive în textele literare și nonliterare: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ; susținerea și argumentarea opiniilor; comprehensiunea și interpretarea textului literar din perspectivă contextuală. ● Elemente de stilistică - Calitățile generale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
a limbii - Situația de comunicare: emițător, receptor, mesaj, context, cod, canal; funcțiile comunicării; deixis, anafora discursivă; - Comunicarea orală: [ ] Strategii specifice în dialog și în monolog; [ ] Structuri discursive: text narativ, descriptiv, informativ, argumentativ; - Comunicarea scrisă: procesul scrierii; contextele de realizare: structuri discursive în textele literare și nonliterare: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ; susținerea și argumentarea opiniilor; comprehensiunea și interpretarea textului literar din perspectivă contextuală. ● Elemente de stilistică - Calitățile generale și particulare ale stilului: claritate, proprietate, precizie, puritate, corectitudine, variație stilistică, simetrie, naturalețe, cursivitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
nici în sintaxă, ci în istoria povestită de el”, prin Barthes are loc o mutație fundamentală, important în definirea mitului nemaifiind conținutul, ci modul în care se vorbește despre un obiect. Are loc astfel o mutație dinspre fond spre forma discursivă, ca parte a obsesiei postmoderne pentru forma lucrurilor, discursul: „mitul este un mod de semnificare, o formă”, „mitul nu se definește prin obiectul mesajului său, ci prin felul în care-l spune” Din acest punct de vedere, mitologia, știința care
Mitul semiotic () [Corola-website/Science/313799_a_315128]
-
structurale repetitive, mitemul, în cadrul aceluiași mit și într-o serie de mituri din culturi și timpuri diferite, aparent distincte. Aceasta descoperire conduce la concluzia că nu se poate face distincția între mitul autentic și variantele sale, ci că toate variațiile discursive intră în alcătuirea mitului deoarece repetă o aceeași unitate de structură. În același fel, mitul lui Barthes își poate asuma un număr infinit de semnificanți, se poate repeta într-un număr infinit de forme, care își apropriază același concept. Astfel
Mitul semiotic () [Corola-website/Science/313799_a_315128]
-
repetă o aceeași unitate de structură. În același fel, mitul lui Barthes își poate asuma un număr infinit de semnificanți, se poate repeta într-un număr infinit de forme, care își apropriază același concept. Astfel, în spatele unei diversități de forme discursive, se ascunde de multe ori același semnificat efemer, una dintre valorile slabe, locale, ale unui anumit grup social sau societate dintr-un anumit timp istoric. Această repetare conceptuală în diverse forme dă naștere mitului, la fel ca în analiza mitului
Mitul semiotic () [Corola-website/Science/313799_a_315128]
-
dansului. Piesele disco sunt de regulă scrise în măsura de patru pătrimi, în interiorul căreia toți timpii sunt accentuați puternic. În vreme ce evoluția instrumentala este spectaculoasă și adeseori de virtuozitate (de altfel, există numeroase piese disco instrumentale), rolul vocii este unul secund, discursiv sau doar ritmic. Este frecvent întâlnită practică de a prelua piese din orice alt gen (sau chiar din repertoriul cult) și a le orchestră în stil disco. La finele anilor șaptezeci, vogă disco a dat naștere unui subgen muzical - filmul
Muzică disco () [Corola-website/Science/318071_a_319400]
-
1990, p.. 139). Nu există nici o normă universală sau convențională pentru numărul de repetiții - toată muzica, conține repetiție - dar în cantități diferite și de o varietate enormă de tipuri. (Middleton 1990, p.. 268) Astfel Middleton (1999) face distincția între repetiția discursivă și musematică. Un museme este o unitate minimă de sens, analog cu morfem în lingvistică, și repetiția musematică este la nivelul figurii scurte, adesea utilizată pentru a genera un cadru structural întreg." Repetiție discursive este "la nivelul fraza sau secțiune
Repetiție (muzică) () [Corola-website/Science/329951_a_331280]
-
Middleton (1999) face distincția între repetiția discursivă și musematică. Un museme este o unitate minimă de sens, analog cu morfem în lingvistică, și repetiția musematică este la nivelul figurii scurte, adesea utilizată pentru a genera un cadru structural întreg." Repetiție discursive este "la nivelul fraza sau secțiune, care, în general, ce funcționează ca parte a unui argument. Repetiția Musematică include circularitate, relații sincrone, și deschidere. Repetiția discursivă include liniaritatea, controlul rațional, și auto-suficiență. Repetiția discursivă este cel mai adesea "plasată" în
Repetiție (muzică) () [Corola-website/Science/329951_a_331280]
-
la nivelul figurii scurte, adesea utilizată pentru a genera un cadru structural întreg." Repetiție discursive este "la nivelul fraza sau secțiune, care, în general, ce funcționează ca parte a unui argument. Repetiția Musematică include circularitate, relații sincrone, și deschidere. Repetiția discursivă include liniaritatea, controlul rațional, și auto-suficiență. Repetiția discursivă este cel mai adesea "plasată" în repetiții mai mari și poate fi considerată secțiune, în timp ce repetiția musematică poate fi gandită ca aditiv. (P. 146-8) Repetiția discursivă este, și repetitivă și non-repetitivă, (Lott
Repetiție (muzică) () [Corola-website/Science/329951_a_331280]
-
genera un cadru structural întreg." Repetiție discursive este "la nivelul fraza sau secțiune, care, în general, ce funcționează ca parte a unui argument. Repetiția Musematică include circularitate, relații sincrone, și deschidere. Repetiția discursivă include liniaritatea, controlul rațional, și auto-suficiență. Repetiția discursivă este cel mai adesea "plasată" în repetiții mai mari și poate fi considerată secțiune, în timp ce repetiția musematică poate fi gandită ca aditiv. (P. 146-8) Repetiția discursivă este, și repetitivă și non-repetitivă, (Lott, p.. 174) cum ar fi repetiția aceleiași figuri
Repetiție (muzică) () [Corola-website/Science/329951_a_331280]
-
circularitate, relații sincrone, și deschidere. Repetiția discursivă include liniaritatea, controlul rațional, și auto-suficiență. Repetiția discursivă este cel mai adesea "plasată" în repetiții mai mari și poate fi considerată secțiune, în timp ce repetiția musematică poate fi gandită ca aditiv. (P. 146-8) Repetiția discursivă este, și repetitivă și non-repetitivă, (Lott, p.. 174) cum ar fi repetiția aceleiași figuri ritmice cu note diferite. În timpul epocii clasice, concertele muzicale au fost evenimente foarte așteptate, și pentru că unei persoane i-a placut o bucată muzicală și nu
Repetiție (muzică) () [Corola-website/Science/329951_a_331280]
-
ale comunismului românesc. În plus, este posibil ca apropierea unor reprezentări judecate în general prin caracterul lor ”străin”, ”mutilant”, prin elementele ”impuse” identificabile, și conștientizarea acelor aspecte care le conferă coerență cu tradiția, să ducă la o înțelegere a formațiunilor discursive și a dinamicii definitorii pentru spațiul artistic românesc. Nu în ultimul rând, am urmărit ca prin acest eseu să creez contextul pentru reconsiderarea unor opere precum cea semnată de Ciucurencu drept simptomatice pentru caracterul mai mult nesubversiv, în raport cu tradiția artei
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (2) () [Corola-website/Science/296117_a_297446]
-
după Despre "principiile naturii"), în jurul vârstei de treizeci de ani, atunci când școlarii parizieni întâmpinau dificultăți semnificative în înțelegerea vocabularului vehiculat de către magiștrii vremii. Termeni ca "esse", "ens", "essentia", "materia", "forma", "intellectus", "individuum", ș.a., constituiau elementele centrale ale unui - aproape - manierism discursiv al epocii. Toma își propune să explice termenii de "ens" (pl. "entia", fiindul sau ființa concretă, ființarea determinată în multiplu, cea de-aici) și "essentia" (esența), considerați primordiali în ordinea conceperii lor de către intelect. Este o precizare semnificativă, deoarece ea
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
să conțină intrigi elaborate, inventive, urmărind numeroase idei tehnologice și sociologice în același timp. Asta îl diferențiază de alți autori ai science fiction-ului mainstream, care tind să se focalizeze pe câteva schimbări tehnologice și sociologice, izolându-le de restul. Natura discursivă a scrierilor sale, împreună cu intrigile semnificative, complexitatea personajelor și abundența detaliilor sugerează un stil baroc, pe care Stephenson le-a scos la lumină în totalitate în cele trei volume ale romanului "Baroque Cycle". Cartea "Era de diamant" urmărește o acțiune
Neal Stephenson () [Corola-website/Science/323757_a_325086]
-
film, care va lua premiul Oscar, și-l va salva de sărăcie, permițându-i să trăiască decent. Convenția romanului în roman, vocea histrionică a naratorului omniscient, care uneori se împletește cu cea a personajului, iar alteori se distanțează ironic, poetica discursivă invocată, a circularității dintre viață și narațiune, îndepărtează cititorul de real și îl apropie tot mai mult de teritoriul misterios al fantasmelor individuale și colective. Printr-un paradox specific mecanismului scriptural, personajul autor, în loc să se elibereze de anonimatul și derizoriul
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
-i pulverizează nu doar sensul global al experiențelor colective reale, ci și autenticitatea trăirii individuale. Pe de altă parte, Dimitrie panoramează micile probleme ale existenței cotidiene și manifestă o neistovită plăcere hermeneutică, iar mecanismul lui de interpretare este asemănător perspectivei discursive carnavalești; el găsește explicații insolite pentru orice, asociind spontan și irațional, printr-un simplu „declic analogic”, fapte fără legătură, iar incongruența, și dislocarea lor, pe lângă efectul comic, generează, prin entropie, o simultaneitate fantastă și o cauzalitate ocultă a întâmplărilor, devenite
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
sexuală se referă la sexul persoanelor care sunt în centrul dorințelor, fanteziilor și simțurilor erotice sau amoroase ale unui om, sexul față de care o persoană este "orientată". Termenii alternativi "preferință sexuală" și "înclinație sexuală" au înțelesuri similare în majoritatea contextelor discursive. Orientarea sexuală a unei persoane se prefigurează în copilărie, devenind cel mai adesea clar conturată la pubertate și adolescență. În general, o persoană poate fi identificată ca heterosexuală (atracție numai față de persoane de sexul opus), homosexuală (atracție numai față de persoanele
Orientare sexuală () [Corola-website/Science/299312_a_300641]
-
ani de muncă, iese la pensie cu 1700 de lei. Un absolvent de facultate primește, după prima lună la catedră, 850 de lei. Toată această realitate economică revoltătoare este contrapunctata de elogiul demnității și de discursul eradicării corupției. Același miraj discursiv peste tot. Diverși comentatori - am auzit-o de curând pe doamna Mihaela Guna ((Federația Națională a Asociațiilor de Părinți) la Realitatea TV - afirmă: „Un profesor n-ar trebui să coboare sub demnitatea să!”. Mi se pare absurd să invocam noțiunea
Școala și privatizarea. Șpaga și demnitatea () [Corola-website/Science/295730_a_297059]
-
purcede la „cucerirea” țăranului prin „descriere” și prin texte menite să faciliteze înțelegerea acestuia. Studii științifice din cele mai variate discipline (istorie, etnologie, filozofia culturii, lingvistică), opere literare și rapoarte administrative descriu țăranii români într-un mod care le inventează discursiv o nouă identitate. Este un proces asemănător cu cel al locuitorilor din țările Orientului sau cu cel al indigenilor americani, al cărui mecanism și efect au fost explicate de către Edward Said și mai apoi de către o mulțime de cercetători. Cei
Comment peut-on être paysan? () [Corola-website/Science/296081_a_297410]