357 matches
-
nivelul peretelui toracic; ca radioterapie adjuvantă după intervenția chirurgicală (pentru tratarea întregului hemitorace rezecat sau pentru tratarea tumorii localizate nerezecate reziduale) în mezoteliomul aflat în stadiul I-III [38]; ca radioterapie paleativă pentru a ameliora simptomatologia mezoteliomului (dispnee, durere, sângerare, disfagie); ca radioterapie neoadjuvantă pentru a permite pacienților cu stare cardio-pulmonară mai puțin favorabilă să suporte intervenția chirurgicală; se pot instila coloizi radioactivi (aur radioactiv sau fosfat cromic) în cavitatea pleurală pentru a preveni reacumularea lichidului pleural [23, 25]. Radioterapia poate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
unei susceptibilități genetice neidentificate încă (6). Disfuncția esofagiană Tulburări ale motilității esofagiene s-au descris la 75% dintre diabetici. Disfuncția esofagiană se poate manifesta ca o senzație dureroasă resimțită retrosternal, ca senzație de arsură (pirozis), uneori chiar sub formă de disfagie. Cineradiografia relevă dilatarea esofagului, cu diminuarea activității peristaltice și întârzierea tranzitului la acest nivel. Cercetările lui Hallis și colaboratorii (1977) au arătat că musculatura esofagiană este normală la diabetici, de asemenea că sfincterul esofagian inferior este indemn, dar presiunea la
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
poate evidenția încetinirea pasajului radionuclizilor de-a lungul tubului digestiv (3). Prin studii histologice s-au găsit în nervii locali modificări de tip demielinizare sau degenerare a fibrelor parasimpatice preganglionare. Ca tratament, pentru pirozis se pot administra antiacide, iar pentru disfagie Metoclopramid cu efect prokinetic în doze de 10 mg de trei ori pe zi, cu 30 minute înaintea meselor. Disfuncția gastrică Gastropareza (gastroparesis diabeticorum termen aplicat pentru cazurile prezentând o imagine radiologică a stomacului cu aspect de lighean pe jumătate
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
câteva ore poate determina tamponada pericardică, iar o cantitate mai mare de 1 litru de lichid acumulată în câteva săptămâni poate fi bine tolerată. CLINIC Poate fi asimptomatică sau poate apare tusea, dispneea, tahicardia. Mai rar pot apare sughițul, disfonia, disfagia (datorate compresiunii pe organele vecine). Durerea toracică poate lipsi. De asemenea pot apar simptome generale determinate de etiologie. Astfel, pot fi prezente febra, astenia, scăderea ponderală, inapetența. La examenul fizic: matitatea cardiacă apare mărită la percuție, vârful inimii se palpează
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
cu stenoze. N.B! Riscul maxim de perforare a esofagului este În primele 3 zile de la ingestie și Între zilele 6-10! Tablou clinic : Simptome: Durere la nivelul segmentului digestiv interesat (orofaringiană, retrosternală, epigastrică), de intensitate variabilă, În funcție de profunzimea leziunilor. Pirozis. Disfagie. Sialoree. Disfonie. Grețuri, vărsături. Hematemeză, melenă. Dispnee (prin edem laringian sau 145 aspirație pulmonara), stridor (prin edem glotic). Anxietate, agitație psihomotorie N.B! Intensitatea acuzelor dureroase nu se corelează cu gravitatea leziunilor sau cu prognosticul pacienților. Examenul fizic: 1. starea
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
ani postingestie). Evoluție și prognostic: Imediat după ingestie simptomatologie dramatică, eventual perforație - urgență chirurgicală. Următoarele zile (În lipsa perforației) ameliorare progresivă: • deglutiția mai puțin dureroasă; • durerea retrosternală dispare sau se ameliorează mult. LatenȚĂ--2 săptămâni. La sfârșitul săptămânii a III-a reapare disfagia (apariția stenozei) Tratament: Etapa prespital: A. ,,Basic life support’’ și măsuri suportive. B. Decontaminare și diluție: ¾ Diluarea toxicului (cu apă potabilă, administrate În primele 30 minute postingestie). N.B! Pentru a modifica pH-ul cu 1 punct, soluția trebuie diluată
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
și echilibrului acido-bazic. Pacienții gravi sunt internați și urmăriți În secțiile ATI. Repaus alimentar 12 ore, apoi, dacă este posibil regim alimentar de cruțare gastrică (mese mici și repetate cu alimente lichide și semisolide la pacienții cu leziuni minore, fără disfagie; alimentație parenterală la cei cu disfagie totală). Analgezice, tranchilizante. Soluție de badijonaj bucal cu rol reepitelizant și anestezic. Corticoterapia: controversată. 149 Argumente: prevenția stenozelor (de admistrat doar În leziunile cu risc stenozant). Contraargumente: efect deprimant imun, cu consecințe gravisime În
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
internați și urmăriți În secțiile ATI. Repaus alimentar 12 ore, apoi, dacă este posibil regim alimentar de cruțare gastrică (mese mici și repetate cu alimente lichide și semisolide la pacienții cu leziuni minore, fără disfagie; alimentație parenterală la cei cu disfagie totală). Analgezice, tranchilizante. Soluție de badijonaj bucal cu rol reepitelizant și anestezic. Corticoterapia: controversată. 149 Argumente: prevenția stenozelor (de admistrat doar În leziunile cu risc stenozant). Contraargumente: efect deprimant imun, cu consecințe gravisime În caz de perforație. Necesită evaluare prealabilă
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
cu dispnee și scăderea volumelor respiratorii în decubit dorsal; se pot observa uneori mișcările musculaturii respiratorii accesorii [41, 70]. Eventrațiile diafragmatice mari produc atât simptomatologie respiratorie (dureri toracice, dispnee de efort cu ortopnee, tuse) cât și digestivă (reflux gastroesofagian, pirozis, disfagie, grețuri, constipație, borborisme) [14, 56, 70]. DIAGNOSTIC PARACLINIC Eventrația diafragmatică parțială este descrisă radiologic ca o opacitate localizată supradia-fragmatic, bine delimitată, cu bază largă de implantare; apare frecvent pe dreapta și este descrisă drept diafragm ,,en brioche”. Eventrațiile diafragmatice mici
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
pe o gușă plonjantă și invadează spațiul prevascular și structurile mediastinului anterior [18]. Simptomatologie Pacienții cu guși cervico-mediastinale pot fi asimptomatici, leziunea fiind descoperită la o radiografie de rutină, sau se pot prezenta la medic pentru o masă tumorală cervicală, disfagie, stridor, tuse sau wheezing [24]. Ocazional boala se poate manifesta prin dispnee severa ce trădează o insuficiență respiratorie acută prin compresie traheală acută. Examenul clinic La majoritatea pacienților se poate palpa în regiunea cervicală o formațiune pseudotumorală, mobilă cu deglutiția
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
8]. Simptomatologie Pacienții pot fi asimptomatici sau se pot prezenta cu simptome legate de compresia și invazia structurilor vitale de vecinătate: simptome ale compresiei medulare (dureri, parestezii, paralizii la nivelul membrelor inferioare), simptome ale compresiei traheale (dispnee inspiratorie) sau esofagiene (disfagie). Examenul clinic Semnele neurologice (hipomobilitate, hipotonie musculară, absența reflexelor osteotendinoase) sau de compresie traheală (tiraj, cornaj) reprezintă manifestări ale stadiului avansat al bolii, invadantă loco-regional. Examenul radiologic standard Aceste tumori se pot prezenta ca mase paravertebrale sau ca mase dezvoltate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
instalează în decada 4-5 de viață. Presupun migrarea în torace a joncțiunii eso-gastrice. Pot fi permanente sau intermitente. Manifestări clinice Din punct de vedere clinic aproximativ 50% sunt asimptomatice (desoperire radiologică întâmplătoare) și 50% prezintă simptome provocate de refluxul gastro-esofagian: disfagie, dureri, regurgitații, disfonie, parestezii faringiene, tuse cronică nocturnă sau simptome provocate de volumul herniei: dispnee paroxistică în timpul mesei (compresiune pe plămân), palpitații, dureri de tip anginos (fenomene de compresiune pe cord) sau sughiț incoercibil (fenomene de iritație frenică). Examenul radiologic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
cordul este împins spre dreapta, plămânul este împins în sus prin ascensionarea viscerelor abdominale. Manifestări clinice De multe ori reprezintă o descoperire radiologică întâmplătoare. În cazurile avansate se întâlnesc simptome toracice (dureri la baza hemitoracelui, dispnee, tuse) și digestive (grețuri, disfagie, constipație). Examenul radiologic standard Evidențiază sediul înalt al cupolei diafragmului, ascensionarea pungii cu aer a stomacului și imagini colice ascensionate sub diafragm. Radioscopic se constată imobilitatea diafragmului sau mișcări paradoxale în timpul respirației. Tranzitul baritat și clisma baritată arată poziția înaltă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
de carenă (St. Georges, 1991 - citat de Martin) pot fi: superioare (deasupra carenei) 23%, inferioare (sub carenă) 77% și intrapulmonare (mai frecvent în lobii inferiori) 25% din cazuri. Diagnostic clinic La adult se constată dureri retrosternale (inflamația pleurei mediastinale), dispnee, disfagie, tuse, febră, hemoptizie [48]. La copil se constată semne de obstrucție traheo-bronșică: stridor, detresă respiratorie, cianoză, dispnee, hiperinflație pulmonară, infecție pulmonară, atelectazie [69]. Chistele parenchimatoase sunt simptomatice în 90% din cazuri. Simptomele se explică prin faptul că există o comunicare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
nivelul esofagului mediu și superior apare în câte 20 din cazuri. Sunt mai frecvente pe partea dreaptă, datorită rotirii stomacului spre dreapta. Diagnostic clinic Pacientul poate fi asimptomatic. Când este simptomatic (compresiunea chistului asupra ele-mentelor mediastinului visceral) apar următoarele acuze: disfagie, regurgitație, dispnee, wheezing, tuse, anorexie, dureri toracice [3]. Diagnosticul paraclinic Radiografie toracică clasică observă o opacitate mediastinală vizibilă mai bine pe radiografia de profil. Radiografia esofagiană baritată evidențiază compresiunea asupra esofagului, deplasarea lui. Nu poate diferenția etiologia formațiunii compresive (fig
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
incompletă, cu cauterizarea mucoasei chistice. Rezecția esofagiană este indicată în caz de duplicație tubulară foarte lungă, cu imposibilitate de excizie, sau în caz de cancerizare [48, 74]. Recidiva este rară după excizia completă. Este indicată în cazurile cu infecție acută, disfagie acută sau la bolnavii tarați. Chistul gastro-enteric Date generale Se caracterizează prin prezența de mucoasă de tip gastric. Ele pot prezenta comunicare cu tractul gastrointestinal subdiafragmatic și pot fi asociate cu malformații de coloană vertebrală. Nu prezintă comunicare cu canalul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
Este un chist congenital sau dobândit (chist timic adevărat). Degenerescența în timom produce cavități chistice (se încadrează în categoria timoamelor). Topografic se situează în mediastinul anterior și superior [44]. Diagnostic clinic Pacientul poate fi asimptomatic sau simptomatic (durere toracică, dispnee, disfagie) [43, 77]. Diagnostic paraclinic Radiografia clasică constată o opacitate mediastinală anterioară. Examenul CT arată o formațiune cu aspect chistic, conținut lichidian, cu densitate apropiată de cea a apei. Densitatea poate crește în caz de hemoragie intrachistică, sau degenerare malignă [3
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
nervului frenic și nervului vag [7, 14, 38, 83]. Clinica La adult afecțiunea poate fi asimptomatică, sau simptomatică: tuse, dispnee, durere de tip nevralgie intercostală, răgușeală, sindrom Claude Bernard-Horner, parapareză, paraplegie (3-6%). La copii se constată: dureri toracice, tuse, dispnee, disfagie, sindrom Claude Bernard-Horner, paraplegie. Examinări paraclinice Radiografia toracică evidențiază o opacitate rotundă, bine delimitată în șanțul paravertebral, calcificări mari, modificări osoase (eroziune vertebrală sau costală), lărgirea găurii de conjugare, depărtarea coastelor cu lărgirea spațiului intercostal (fig. 7.48) [21]. Examenul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
regiunea cervicală inferioară, mobilă cu deglutiția. Alteori, tumora este absentă în regiunea cervicală (tiroidectomie în antecedente, sau forma completă de tiroidă mediastinală în care palparea este posibilă în timpul tusei. Simptomele prezente mai frecvent sunt senzația de sufocare, dispnee, tuse, răgușeală, disfagie (rar), obstrucția traheală acută (stridor, wheezing) ce apare în caz de infectie respiratorie, hemoragie intratumorală, strumită, sau după administrare de I131 [61]. Alte semne ce pot fi constate sunt: deplasarea traheei cervicale, cicatrice de tiroidectomie, vene jugulare turgescente, dilatarea venelor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
pus în evidență. Aspecte clinice în limfoame Majoritatea bolnavilor sunt simptomatici (90%), doar 10% fiind asimptomatici [73]. Semnele și simptomele legate de boala locală mediastinală constau în: dureri toracice (sternale, interscapulare sau în umăr), tuse (cel mai frecvent neproductivă), dispnee, disfagie, răgușeală, edem al feței și al membrelor superioare. Pot să apară sindrom de venă cavă superioară sau sindroame neurologice de compresiune (nerv recurent, Sindromul Claude Bernard Horner) sau sindrom de compresiune traheală. Simptomatologia legată de limfom se caracterizează prin febră
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
cel radiant sunt ineficace. Tumori cu origine în țesutul fibros Fibromul mediastinal Are origine în fibroblaști; tumora nu metastazează, dar poate recidiva în caz de rezecție incompletă. Tratamentul este deci excizia chirurgicală completă. Fibrosarcomul Este simptomatic: tuse, dureri toracice, dispnee, disfagie, crize de hipoglicemie [79]. Invadează structurile mediastinale și metastazează rar. Tratamentul se face prin excizie chirurgicală completă (care însă este rar posibilă). Radioterapia și chimioterapia au o eficacitate îndoielnică. Prognosticul este rezervat. Histiocitomul fibros malign Este cea mai frecventă tumoră
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
gripal. LGB poate fi un efect advers al imunizării antigripale. Semnele și simptomele sunt reprezentate de astenie simetrică ce afectează întâi membrele inferioare și apoi urcă. La aceasta se asociază disestezii și hipoestezii. Odată cu afectarea nervilor cranieni, apar afectări bulbare (disfagie orofaringială) și tulburări respiratorii, care pot necesita în 30% asistență ventilatorie. La acestea se asociază pierderea propriocepției și areflexia. Manifestările vegetative pot amenința viața, prin hipo-hipertensiune, hipotensiune ortostatică, aritmii cardiace și respiratorii. Există 6 subtipuri de SGB: -Polineuropatia demielinizantă inflamatorie
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
variantă a SCB, uneori asociată cu encefalopatie. Este asociat cu o rată mare a mortalității, datorită implicării cardiovasculare și aritmiilor asociate. Frecvent, simptomatologia vegetativă asociază tulburări sudorale, lipsa formării de lacrimi, fotofobie, uscăciunea mucoaselor oronazale, prurit și descuamare cutanată, greață, disfagie, constipație rezistentă la laxative sau alternând cu diaree. Simptomatologia inițială nespecifică de tip astenic este înlocuită de simptomatologia vegetativă reprezentată de amețeli ortostatice, tulburări de vedere, dureri abdominale, tulburări de micțiune, xeroftalmie și altele. -Encefalita tronculară Bickerstaff (BBE) este caracterizată
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
manevrele necesare procedurii În sine. Asupra acestor aspecte aparținătorii trebuie informați. Este unanim acceptat astăzi faptul că aportul endoscopiei este unul hotărâtor În diagnosticul unor boli, altădată evocate doar ca ipotetice, Între care; refluxul gastroesofagian, vărsăturile repetate inexplicabile, hemoragia gastrointestinală, disfagia sau odinofagia, ingestia de substanțe caustice sau corpi străini, prezența polipilor, durerile toracice sau abdominale de cauză neclară, infecțiile cronice sau prezența bolilor inflamatorii cronice ale tractului gastrointestinal etc. De reținut faptul că dincolo de aspectul diagnostic a cărui precizie este
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
a mucoaselor • igiena personală Cardio-vascular • colorația periorală • colorația perinazală, auriculară, ungheală etc. • aspectul arterei temporale superficiale • distensia venelor latero- cervicale • edem al gambelor inferioare • măsurarea valorilor pulsului, presiunii arteriale Respirator • dispnee • tuse iritativă, tuse cu expectorație • raluri Gastro-intestinal • tranzit • regurgitații • disfagie Sistem nervos central • orientare în timp și spațiu • coordonarea reflexelor motorii Cavitatea orală • lucrări protetice mobile • obturații dentare ușor detașabile, decimentate Pentru a avea o imagine cât mai completă asupra pacientului , medicul trebuie să mai examineze cu grijă: Coloana vertebrală
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]