177 matches
-
de psihiatrie clinică al autoarei Aurelia Sârbu, menționează că termenul „dislexie” a fost propus în anul 1917 de Hinshelwood, termen prin care se definesc tulburări legate de cititul și înțelegerea limbajului scris, de mână sau de tipar. După Ajuriaguerra (1971), dislexia apare prin blocaj de achiziție și o împarte ca tipologie după diverse criterii: encefalopatie; oligofrenie; schizofrenie infantilă; forma hiperactivă cu anxietate, cu dezinteres, lentoare patologică. Ca tipologie, găsim și acea denumire după analizatorul lezat: optică, acustică, verbală, spațială, având ca
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
lentoare patologică. Ca tipologie, găsim și acea denumire după analizatorul lezat: optică, acustică, verbală, spațială, având ca substrat disfuncția nervoasă centrală. După criteriul etiologic, autori de prestigiu (1, 2, 3, 4) , , , își axează cercetarea pe neurologia funcțiilor simbolice și consideră dislexia, cu tulburările asociate ei în cadrul anomaliilor generale de gnozie și praxie, referindu-se la recunoașterea, intenționalitatea și realizarea actului. Toți autorii citați, luând în considerație și criteriul genetic disting patru forme de dislexie: a) dislexia de origine afectivă, numită și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cercetarea pe neurologia funcțiilor simbolice și consideră dislexia, cu tulburările asociate ei în cadrul anomaliilor generale de gnozie și praxie, referindu-se la recunoașterea, intenționalitatea și realizarea actului. Toți autorii citați, luând în considerație și criteriul genetic disting patru forme de dislexie: a) dislexia de origine afectivă, numită și dislexia falsă, datorată comunicării ineficiente mamă-copil; b) dislexia prin disfuncție neurologică cauzată de unele anomalii ale scoarței cerebrale ce duc la tulburări în dezvoltarea și funcționarea limbajului; c) dislexia genetică, de evoluție specifică
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
neurologia funcțiilor simbolice și consideră dislexia, cu tulburările asociate ei în cadrul anomaliilor generale de gnozie și praxie, referindu-se la recunoașterea, intenționalitatea și realizarea actului. Toți autorii citați, luând în considerație și criteriul genetic disting patru forme de dislexie: a) dislexia de origine afectivă, numită și dislexia falsă, datorată comunicării ineficiente mamă-copil; b) dislexia prin disfuncție neurologică cauzată de unele anomalii ale scoarței cerebrale ce duc la tulburări în dezvoltarea și funcționarea limbajului; c) dislexia genetică, de evoluție specifică, favorabilă copilului
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cu tulburările asociate ei în cadrul anomaliilor generale de gnozie și praxie, referindu-se la recunoașterea, intenționalitatea și realizarea actului. Toți autorii citați, luând în considerație și criteriul genetic disting patru forme de dislexie: a) dislexia de origine afectivă, numită și dislexia falsă, datorată comunicării ineficiente mamă-copil; b) dislexia prin disfuncție neurologică cauzată de unele anomalii ale scoarței cerebrale ce duc la tulburări în dezvoltarea și funcționarea limbajului; c) dislexia genetică, de evoluție specifică, favorabilă copilului în privința posibilității achizițiilor lingvistice; d) dislexia
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de gnozie și praxie, referindu-se la recunoașterea, intenționalitatea și realizarea actului. Toți autorii citați, luând în considerație și criteriul genetic disting patru forme de dislexie: a) dislexia de origine afectivă, numită și dislexia falsă, datorată comunicării ineficiente mamă-copil; b) dislexia prin disfuncție neurologică cauzată de unele anomalii ale scoarței cerebrale ce duc la tulburări în dezvoltarea și funcționarea limbajului; c) dislexia genetică, de evoluție specifică, favorabilă copilului în privința posibilității achizițiilor lingvistice; d) dislexia educativă (socio culturală) specifică copiilor ce n-
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
disting patru forme de dislexie: a) dislexia de origine afectivă, numită și dislexia falsă, datorată comunicării ineficiente mamă-copil; b) dislexia prin disfuncție neurologică cauzată de unele anomalii ale scoarței cerebrale ce duc la tulburări în dezvoltarea și funcționarea limbajului; c) dislexia genetică, de evoluție specifică, favorabilă copilului în privința posibilității achizițiilor lingvistice; d) dislexia educativă (socio culturală) specifică copiilor ce n-au primit antrenament suficient (direct sau indirect) pentru a dobândi deprinderile lingvistice necesare. Două dintre aceste forme (b. și c.) sunt
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
dislexia falsă, datorată comunicării ineficiente mamă-copil; b) dislexia prin disfuncție neurologică cauzată de unele anomalii ale scoarței cerebrale ce duc la tulburări în dezvoltarea și funcționarea limbajului; c) dislexia genetică, de evoluție specifică, favorabilă copilului în privința posibilității achizițiilor lingvistice; d) dislexia educativă (socio culturală) specifică copiilor ce n-au primit antrenament suficient (direct sau indirect) pentru a dobândi deprinderile lingvistice necesare. Două dintre aceste forme (b. și c.) sunt constituționale, sinonime cu cecitatea verbală constituțională, considerate foarte grave, puțin curabile, determinate
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
dintre aceste forme (b. și c.) sunt constituționale, sinonime cu cecitatea verbală constituțională, considerate foarte grave, puțin curabile, determinate de o lateralitate rău structurată, cât și de tulburări de limbaj. Alți autori fac clasificarea și din perspectiva criteriului pronostic, indicând „dislexia specifică” (D. Hallgren, 1950) pentru a o deosebi de celelalte forme ale sindromului dislexic, aceasta fiind consecutivă afaziei sau dislaliei. Precizăm însă că cea consecutivă dislaliei este o dislexie evolutivă „de dezvoltare” deoarece dificultățile dispar parțial sau total pe parcursul terapiei
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
limbaj. Alți autori fac clasificarea și din perspectiva criteriului pronostic, indicând „dislexia specifică” (D. Hallgren, 1950) pentru a o deosebi de celelalte forme ale sindromului dislexic, aceasta fiind consecutivă afaziei sau dislaliei. Precizăm însă că cea consecutivă dislaliei este o dislexie evolutivă „de dezvoltare” deoarece dificultățile dispar parțial sau total pe parcursul terapiei, iar cea consecutivă afaziei adesea involuntară „de regresie permanentă” (Lafon R.). Și dislexia educativă (socio-culturală) are un caracter provizoriu, fiind alimentată de frecvența școlară neregulată, de tulburări comportamentale, de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sindromului dislexic, aceasta fiind consecutivă afaziei sau dislaliei. Precizăm însă că cea consecutivă dislaliei este o dislexie evolutivă „de dezvoltare” deoarece dificultățile dispar parțial sau total pe parcursul terapiei, iar cea consecutivă afaziei adesea involuntară „de regresie permanentă” (Lafon R.). Și dislexia educativă (socio-culturală) are un caracter provizoriu, fiind alimentată de frecvența școlară neregulată, de tulburări comportamentale, de deficite auditive și vizuale, de condiții precare educative și economice. Aceasta se va atenua progresiv cu vârsta și prin eforturi pedagogice susținute. Lipsită de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
a consoanelor, a grupelor de consoane și în perceperea fonemelor și a propozițiilor, cu disritmii în ceea ce privește melodica vorbirii. Sub aspectul lexicului au un vocabular activ sărac, cu dificultăți în evocarea cuvintelor, în angajarea dialogului, având un flux verbal neadecvat. În dislexia instrumentală percepția auditivă și vizuală este tulburată, iar ca urmare au loc dificultăți de exprimare orală și scrisă, stil infantil, vocabular sărac, instabilitate psihomotoră etc. Acești copii au o inteligență liminară, un comportament normal, fără tulburări de lateralitate și în
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
tulburată, iar ca urmare au loc dificultăți de exprimare orală și scrisă, stil infantil, vocabular sărac, instabilitate psihomotoră etc. Acești copii au o inteligență liminară, un comportament normal, fără tulburări de lateralitate și în organizarea spațiotemporală. O altă categorie a dislexiilor, de natură afazică, ca urmare a leziunilor de răspântie parieto temporo occipitală se manifestă la sindroame dismaturative. În aceste cazuri au loc tulburări de organizare spațială și de lateralizare și se manifestă prin nerespectarea ordinii și a discriminării elementelor fonetice
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
se manifestă prin nerespectarea ordinii și a discriminării elementelor fonetice (inversări de sunete și silabe), scrierea ca în oglindă, ceea ce face imposibilă corespondența dintre limbajul interior și cel expresiv (N. Toncescu, op. cit., pag. 47, 1968). Tot gravă este și categoria dislexiei disgrafiei consecutivă „manifestările sechelare în intelect, afectivitate și comportament”, prin intelect deficitar (Q.I. sub 60-70%), bradipsihie, elemente de gândire intuitivă, tulburări afective, labilitate emoțională și volitivă, slabă motivație pentru învățare. În această perspectivă neurologică se pot încadra mai ales
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
dominanta încrucișată, este mai frecventă la dislexici și are o semnificație deosebită. Dificultățile de adaptare (20% dislexici sunt copii nevrotici), ca urmare a tulburărilor comportamentale, a complexului de inferioritate, a modificărilor personalității, deci vădite tulburări afective, toate conduc la veritabile dislexii. Consecințele sunt multiple: caracterial, cu răsunet profund în activitatea școlară și atmosfera familială. De aceea dislexia imaturitatea afectivă impune o psihoterapie logopedică cu pondere mai mare în raport cu tehnicile pedagogice. Simptomele dislexiei sunt diverse și multiple și se exprimă simultan și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
dislexici sunt copii nevrotici), ca urmare a tulburărilor comportamentale, a complexului de inferioritate, a modificărilor personalității, deci vădite tulburări afective, toate conduc la veritabile dislexii. Consecințele sunt multiple: caracterial, cu răsunet profund în activitatea școlară și atmosfera familială. De aceea dislexia imaturitatea afectivă impune o psihoterapie logopedică cu pondere mai mare în raport cu tehnicile pedagogice. Simptomele dislexiei sunt diverse și multiple și se exprimă simultan și succesiv în trei domenii de percepție: auditiv, optic, chinestezic, cu preponderență unora sau corelarea lor. Din
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
personalității, deci vădite tulburări afective, toate conduc la veritabile dislexii. Consecințele sunt multiple: caracterial, cu răsunet profund în activitatea școlară și atmosfera familială. De aceea dislexia imaturitatea afectivă impune o psihoterapie logopedică cu pondere mai mare în raport cu tehnicile pedagogice. Simptomele dislexiei sunt diverse și multiple și se exprimă simultan și succesiv în trei domenii de percepție: auditiv, optic, chinestezic, cu preponderență unora sau corelarea lor. Din acest punct de vedere sunt întâlnite distorsiuni în diferențierea sunetelor, la nivel acustic, deși dislexicul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
la nivel acustic, deși dislexicul are o acuitate auditivă normală. Aici este invocată tulburarea auzului fonematic, cu rol deosebit de important, care trebuie reconsiderat printr-o metodologie anume, fiind vorba de absența maturizării acestei particularități. Iată câteva din erorile predominante în dislexie: confuzii între consoanele surde și sonore: p-b, t-d, c-g, f-v, s-z, ș-j; confuzii între consoanele labiale sonore și consoanele dentare sonore: m-n, b d, p t etc. deoarece nu percepe vibrațiile laringiene și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ne ajută să precizăm câteva generalități asupra acestei logopatii. Majoritatea ajutorilor descriu oarecum complet fenomenele respective, incluzând adesea etiologia pe prim plan, fără a neglija criteriul simptomatologic, psiho-pedagogic etc. Autorul Emil Verzea, dă o definiție cuprinzătoare: . Pentru incapacități parțiale, denumite dislexii disgrafii se precizează că: „apar ca urmare a existenței unor factori psihopedagogici necorespunzători sau neadecvați la structura psihică a subiectului, a insuficiențelor în dezvoltarea psihică și a personalității, a modificărilor morfo-funcționale de la nivelul sistemului nervos central”. Se mai menționează că
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
pe deplin. În acest mecanism stereotip sunt implicați „factori de organizare mintală, structurală și afectiv motivațională și de întreținere prin efort voluntar” observă autorul Emil Verzea (op. citată). Iată de ce, Profesorul Constantin Păunescu precizează că „de fapt nu există o dislexie disgrafie” ca o tulburare de integrare fonetică ce reprezintă incapacitate de discriminare a sunetului în cuvântul auzit și a sunetelor grafice în cuvântul citit, ceea ce duce, pe de o parte la ortografie greșită (în dictare) și la citirea greșită a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
scris, sau ce a scris. Această stare patologică a fost numită cecitate verbală (Ajuriaguerra și Haecan, citat de C. Păunescu). Există o formă și mai gravă a agnoziei verbale, alexia literară, capacitatea de a identifica literele, formă mai gravă decât dislexia disgrafia. Agnozia vizuală și alexia literară în care subiectul nu poate surprinde valoarea elementelor grafice în sinteză, la nivel de cuvânt, nici fono-articulator, nici semantic, încadrate în ceea ce am amintit parțial în paralexie sunt tulburări ale schemei perceptive întâlnite la
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
pot fi explicate doar printr-o tulburare de recunoaștere, ci ca un deficit de integrare a funcțiilor corticale, ideomotorii. Ele formează sindromul dislexo-disgrafic în care cele două loturi pot fi afectate inegal, una fiind consecutivă celeilalte. Fiind total diferențiate de dislexie disgrafie sunt considerate tulburări anexe ale scris cititului, destul de rar întâlnite la copii, foarte adesea asociate cu cazurile profunde de disgrafie, cauzate de leziuni cerebrale localizate în capătul central al analizatorului vizual cât și în zona interferenței occipito-parietală, înnăscute sau
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cât și în zona interferenței occipito-parietală, înnăscute sau dobândite, necesită tratament îndelung, combinat cu proceduri terapeutice similare alaliei, în general irecuperabile sau parțial recuperate. Acestea fiind aspectele caracteristice tulburărilor lexicografice, urmează să ne preocupăm în continuare de etiopatologia și simptomatologia dislexiei și a disgrafiei. Modalități de apărare împotriva stresului pensionării Problematica omului în etapa actuală a societății este mult mai complexă decât în trecut. Omul, această creație unică, poate atinge perfecțiunea și poate să coboare și spre infern, în funcție de structura psihică
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
se manifestă chiar de la primele lecții de scris citit. Tulburările lexico grafice, a[a cum le denumește Emil Verza, sunt „incapacități paradoxale totale în învățarea și formarea deprinderilor de citit-scris, cunoscute sub denumirea de alexie grafie, sau incapacități parțiale denumite dislexie — disgrafie, si care se manifestă prin apariția de confuzii frecvente și substituiri de cuvinte sau chiar sintagme, deformări de litere sau grafeme, plasarea defectuoasă în spațiul paginii a grafemelor, neînțelegerea completă a celor citite sau scrise, lipsa de coerență logică
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
litere sau grafeme, plasarea defectuoasă în spațiul paginii a grafemelor, neînțelegerea completă a celor citite sau scrise, lipsa de coerență logică a ideilor în scris și, în final, neputința de a dobândi abilitățile corespunzătoare vârstei, ale dezvoltării psihice și instrucției.” Dislexia și disgrafia sunt tulburări specifice vârstei școlare mici. Acest specific provine și din faptul că învățarea limbajului scris se sprijină nu atât pe funcții psihice gata formate, cât pe funcții aflate pe cale de maturizare. Dintre toate formele limbajului, scrisul presupune
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]