1,061 matches
-
avute În vedere cele cinci elemente constitutive ale proiectului: Managementul Cunoașterii - procesul de managerizare a cunoașterii În scopul creării de valoare adăugată și generării de avantaj competitiv, important pentru sporirea capabilității prin inovativitate, creativitate, spirit antreprenorial; Politica de Coeziune - reduce disparitățile de dezvoltare economică și socială Între statele membre/regiunile UE, asigură Îmbunătățirea funcționării Pieței Unice și promovarea dezvoltării durabile a UE. Alocarea din partea Uniunii Europene de care beneficiază România este de 19,67 miliarde de euro, la care se adaugă
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
bună motivare pentru indivizi de a acumula permanent cunoaștere. Coeziunea economică, socială și teritorială joacă un rol extrem de important În asigurarea unei dezvoltări echilibrate, În construirea unui model economic și social superior și adaptat la provocările actuale, precum și În Înlăturarea disparităților În ceea ce privește nivelul de dezvoltare a diferitelor regiuni. 1.1.6. Concluzie Se poate spune că efectele crizei actuale ne fac să regândim modelele de dezvoltare economică la nivel global și să realizăm joncțiunea de la o abordare exogenă a factorilor de
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
o competiție onestă, care are În vedere folosirea resursei cunoaștere. Creierul europenilor este același cu al africanilor, chinezilor etc. Convergența este șansa fiecăruia de a fi demn În competiția la nivel global, șansa de oportunități egale. La ce folos atâtea disparități, de ce așa multă sărăcie, cui folosesc atâtea războaie? Este evident că actualul model de dezvoltare reprezintă o problemă legată de sferele de influență și de nedreptăți, de acces la resursele naturale și de acumulare de capital. Din păcate, modelul de
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Înființare a Comunității Europene. Potrivit Articolului 2, Politica de Coeziune trebuie „să promoveze progresul economic și social, precum și un nivel ridicat al ratei de ocupare, pentru a atinge o dezvoltare echilibrată și durabilă”. Articolul 158 adaugă: „concret, Comunitatea Țintește reducerea disparităților dintre gradele de dezvoltare a diferitelor regiuni și nivelul de Înapoiere din cele mai defavorizate regiuni sau insule, inclusiv din zonele rurale”. La nivel european, strategia de dezvoltare pentru următorii zece ani, Europa 2020, are ca piloni centrali: creșterea inteligentă
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
dintre direcțiile de atingere a obiectivelor propuse de Comisia Europeană. Coeziunea economică, socială și teritorială, joacă un rol important În asigurarea unei dezvoltări echilibrate, În stabilirea modelului viabil de creștere din punct de vedere economic și social, precum și În ștergerea disparităților dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni. Rezultatul firesc al acestei abordări constă În dovada că investițiile În capitalul uman tind să reducă inegalitățile regionale, Într-o măsură mai mare decât investițiile fizice. Luând În considerare prioritatea alocării bugetare la
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Ocupare, Politici Sociale și Incluziune - spuneau: „Uniunea, mai ales În timpul perioadelor dificile, are nevoie de politica de coeziune. Este nevoie de o strategie care să aducă investițiile care vor ajuta Uniunea și regiunile sale să iasă din criză, să reducă disparitățile și să contribuie la Îndeplinirea obiectivelor ambițioase ale Strategiei Europa 2020.”<footnote European Commission (November 2010), Investing in Europe’s Future, Fifth Report on Economic, Social and Territorial Cohesion, report from the Commission. footnote> În efortul de a conecta Politica
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
omul, În contextul unui mediu Înconjurător curat și cu perspectiva dezvoltării armonioase. Efortul de a lupta Împotriva crizei cu instrumente convenționale reprezintă o abordare Îngustă a rezolvării problemei. Trebuie să lărgim această abordare și să configurăm Întreaga imagine: poluare, ignoranță, disparități. În contextul ecoknowledgence (ecognosgenței) la nivel individual, accentul va cădea pe șansele egale ale factorului uman pentru un mediu mai curat, În vederea realizării Professional Health Environment (climatului profesional sănătos) pentru a atinge o Înaltă performanță echilibrată și durabilă. Tocmai de
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
factor determinant de ieșire din criză În această perioadă, Uniunea Europeană are nevoie mai mult ca oricând de o strategie a coeziunii, acea politică aptă să realizeze un cadru propice pentru investiții, lucru care va duce la ieșirea din criză, reducerea disparităților și la realizarea obiectivelor Strategiei „Europa 2020”. Prin intensificarea eforturilor de consolidare a coeziunii În Europa, s-au făcut progrese În plan economic, social și al protejării mediului. Tocmai de aceea, pentru viitorul Politicii de Coeziune, este necesară o prioritizare
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
de importantă, pe atât de dificilă. Contextul multiteritorial și multicultural determină caracterul complex al acestei politici. Este important ca dezvoltarea economică să fie durabilă și În concordanță cu dezideratele sociale și de mediu sănătos și curat, În vederea reducerii decalajelor, eliminării disparităților și neconcordanțelor. Direcțiile prioritare de acțiune sunt: antreprenoriat și inovație - acestea sunt motorul dezvoltării economice și principala sursă de venituri la buget, taxe folosite pentru cheltuieli cu caracter social, protecția mediului și dezvoltare teritorială echilibrată. Acestea cuprind sprijin financiar direct
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Strategic Național de Referință (CSNR) și managementul fondurilor europene la nivelul Autorităților de Management. Pentru politica de dezvoltare regională, CSNR stabilește ca prioritate promovarea dezvoltării teritoriale echilibrate, cu scopul de a stopa, iar apoi a inversa tendința de accentuare a disparităților de dezvoltare prin sprijinirea și promovarea unei dezvoltări teritoriale, economice și sociale echilibrate. Se prevede ca acțiunile să sprijine dezvoltarea regiunilor prin crearea condițiilor necesare stimulării creșterii economice a regiunilor mai puțin dezvoltate, precum și restructurarea zonelor rurale și urbane. Investițiile
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
progresist al argumentelor științifice, raționale ce fundamentau ideile eugeniste, fără să interogheze implicațiile lor dincolo de intențiile lor imediate și explicite. Alți susținători ai eugeniei nu vedeau o problemă În creșterea numărului de intelectuali. Sabin Manuilă, de exemplu, se referea la disparitatea dintre numărul mare de indivizi educați În disciplinele umaniste și numărul mic de specialiști În domenii tehnice, fie ele inginerie, chimie sau medicină. Mai mult, el vedea o problemă În faptul că instituțiile statului adoptaseră o politică a angajării de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ia o decizie în care regula majorității să funcționeze. În același timp, există și situații în care dezvoltarea socială a unor anumiți indivizi poate fi afectată negativ de aspectele instituționalizate. De exemplu, un sistem de protecție socială ce urmărește minimizarea disparităților economice dintre cetățeni nu va fi modificat brusc, deși se poate afla într-o situație în care să dăuneze unui segment important al populației, datorită mecanismelor și instituțiilor pe care le-a creat și a căror dispariție sau transformare radicală
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
mediu de ani de școală și rata brută de cuprindere în învățământ) și standardul de viață (măsurat prin PIB pe locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare în dolari). PNUD a propus și o serie de alți indici precum indicele disparității între sexe, indicele participării femeilor, indicele sărăciei umane etc. Cele mai recente preocupări se referă la elaborarea unor indici care vizează accesul la tehnologiile comunicațiilor și informațiilor, nivelul progresului tehnologic și capacitatea unei țări de a fi participant la „era
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
call-num>Regenstein Regenstein, Stacks HN25 .W53 2004</call-num><urls></urls></record></Cite></EndNote>(Greenwood, 2004). De aceea, acești indici sunt greu, dacă nu chiar imposibil de comparat. 2. Indici compoziți de nivel național. Folosiți de cele mai multe ori pentru a evalua disparitățile între regiuni sau localități, se pliază pe datele deja existente la nivelul unei întregi țări, culese de institutele de statistică, pe care le agregă prin efortul comunității naționale de cercetători. Nu totdeauna ajung să fie menționați în jurnalele internaționale și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
întregi țări, culese de institutele de statistică, pe care le agregă prin efortul comunității naționale de cercetători. Nu totdeauna ajung să fie menționați în jurnalele internaționale și câteodată nici nu poartă vreun nume. Un exemplu este indexul folosit pentru evaluarea disparităților regionale în Ungaria ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Quadrado</Author><Year>2001</Year><RecNum>2</RecNum><record><rec-number>2</rec-number><foreign-keys><key app="EN" db-id="efxwr2vxxfpseuear9bv2armwff9tsw2rxzw">2</key></foreign-keys><ref-type name="Journal Article">17</ref-type><contributors><authors><author>Quadrado
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
necesitând clarificare și consistență logică (ESPON 3.2, 2006, p. 11). Raportul ESPON definește trei componente principale ale conceptului: calitate teritorială (cu accent pe managementul resurselor naturale, acces la servicii de interes general, calitatea mediului de viață și muncă, reducerea disparităților interregionale de venit, diminuarea sărăciei și excluziunii sociale, cooperarea între oraș și zona adiacentă etc.), eficiență teritorială (cu accent pe sistemul urban policentric, dezvoltarea rețelelor de orașe, consumul de resurse: energie, apă, teren, transport durabil, servicii de comunicare, reducerea extinderii
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
zonelor cu probleme de dezvoltare pentru care sunt formulate obiective care vizează, în principal, sprijinirea economiilor regionale/locale afectate de restructurarea industrială sau tradițional subdezvoltate sau consolidarea rețelei de centre urbane cu potențial de dezvoltare, care ar contribui la diminuarea disparităților rural - urban. O explicație pentru acest lucru poate fi și faptul că documentele europene menționate și care au stat la baza elaborării celor românești nu pun accent deosebit pe dimensiunea socială a dezvoltării teritoriale, cu excepția unor aspecte legate de excluziunea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
întreagă), se află, în fapt, un instrument de dezvoltare comunitară și socială, proiectat astfel încât să îmbine principii de dezvoltare participativă, integrare socială, dezvoltare a capitalului uman prin învățarea de-a lungul întregii vieți (life long learning), facilitarea dezvoltării economice, eliminarea disparităților regionale etc. În cele urmează, principiile care guvernează t. ca agent al dezvoltării, vor fi punctate evoluția istorică a t. în lume și în România, vor fi prezentate câteva aspecte legate de implementare, iar, în final, vor fi schițate câteva
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
caută să joace un rol important la nivelul localității, acționând în mod explicit ca agenți de dezvoltare locală, ca facilitatori în ceea ce privește aplicarea pentru diverse granturi de dezvoltare (Ciumăgeanu et al., 2004). Pe ansamblu, t. rămâne un instrument de reducere a disparităților regionale, cu precădere a așa-numitului knowledge divide. Date fiind însă implicațiile multiple, el constituie un instrument care determină dezvoltarea socială la modul general, în toate aspectele sale, în sensul contemporan al termenului, implicând deopotrivă sustenabilitate, participare, echitate, egalitate de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
-și apăra drepturile: generațiile viitoare. Valorile sociale precum egalitate, echitate, justiție socială figurează, de asemenea, în toate tratatele care stau la baza procesului de unificare europeană. În preambulul Tratatului de la Roma (1957) s-a făcut referire pentru prima dată la disparitățile regionale din Europa și la necesitatea reducerii acestora prin măsuri coerente de politică socială și economică. Au urmat Actul Unic European (1986), Tratatul de la Maastricht (1992) care au inclus, de fiecare dată, obiective și modalități de realizare a „Europei sociale
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de la regulă sunt, în general, rare. Rapoartele anuale, începând cu 2001, sunt disponibile on-line în pagina dedicată de Comisia Europeană politicii inovării, la http://trendchart.cordis.lu/. Pentru discuția despre rolul capitalului uman ca factor al dezvoltării, vezi Voicu (2005). Disparități în ce privește accesul la economia cunoașterii. Pentru o discuție asupra ideologiei curente a dezvoltării, vezi Voicu (2001). În Ungaria, t. sunt denumite Telehaz. Englezii folosesc, în general, telecottage, iar uneori telecentre. De regulă însă, telecentre este folosit pentru acele unități care
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în tranzacții cu o cuprindere globală. Transparența procesului decizional este însă destul de precară, alimentând numeroase presupuneri privind limitarea acțiunii mecanismului de piață în îndeplinirea rolului de repartizare echilibrată a costurilor și beneficiilor. Acestea sunt justificate, în principal, de faptul că disparitățile nivelurilor de dezvoltare economică și socială ale țărilor sunt, de asemenea, o realitate, dar și o permanență de secole. Înaintarea pe calea progresului este un proces care se desfășoară în cadențe diferite de la o țară la alta, dar care este
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
elaborat de PNUD în 1990. În lumina acestui raport, prioritățile unei guvernări mondiale ar putea fi următoarele: − plasarea preocupărilor umane și a drepturilor omului în centrul politicii și acțiunilor internaționale; − protejarea securității umane și atenuarea vulnerabilității pe scară mondială; − reducerea disparităților dintre țări sau din interiorul țărilor; − promovarea echității dintre țări sau din interiorul țărilor; − promovarea echității prin intermediul negocierilor și al instanțelor guvernării mondiale; − construirea unei noi arhitecturi mondiale pentru secolul XXI. De ce acest proiect nu a avansat de 12 ani
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
a fost detectată în cursul etapei de recrutare și selecție; (c) existența unui decalaj foarte mare între mediul organizațional actual și contextul cerut de manifestarea acelor competențe. Totuși, fenomenele de încapsulare par să apară mai frecvent în contextul existenței unei disparități între prescripțiile de rol actuale și cele propuse în training. Se observă că trainingul accentuează discordanța dintre cele două seturi de prescripții de rol, disonanța rezultată este greu tolerată, iar managerii soluționează această dilemă prin acceptarea noilor valori, dar prin
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
lume sever ruinat) de r)zboi, s-a diminuat, ca urmare a unei asimetrii mai puțin drastice a distribuției capabilit)ților naționale. Așa cum a afirmat Kissinger, Uniunea Sovietic) a atins recent,, un veritabil statut de mare putere”, înl)turând copleșitoarea ,,disparitate privind puterea strategic), dintre Statele Unite și Uniunea Sovietic)” (23 decembrie 1975, p. 2). În al doilea rând, Statele Unite și Uniunea Sovietic) au demonstrat treptat c) au înv)țâț s) se comporte ca în cazul unor puteri duopoliste calculate - moderând intensitatea
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]