384 matches
-
4,3 - 5, iar pentru determinarea spectrofotometrică a colorantului rămas în soluție s-a folosit extracția cu 1-butanol. Fungul este eficient, atingând un procent de adsorbție de 93% pentru 17 coloranți disperși în 120 ore și de 90% pentru colorantul Disperse Blue 60 (DB-60) la concentrații inițiale mari (500 mg L-1) în mediul de cultură. Celulele fungice sunt capabile de a îndepărta astfel de coloranți din ape reziduale. După mojararea celulelor care conțin colorant și extracție cu solvent DB-60 a
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
biosorbție-desorbție a celor doi coloranți investigați (Methylene Blue și Reactive Black 5). Aceeași matrice a fost utilizată de Fu și Viraraghavan (2003) pentru imobilizarea biomasei fungului A. niger, pentru adsorbția coloranților Acid Blue 29, Basic Blue 9, Congo Red și Disperse Red 1 în sistem dinamic pe coloană. Pentru reținerea colorantului Reactive Blue MR (RBMR) pe o coloană cu biomasa autoclavată de Trametes versicolor Binupriya și al. (2007a) au aplicat modelul BDST și s-a observat că reprezentările de tip BDST
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
O astfel de soluție este soluția saturată, iar concentrația substanței solvite este concentrația de saturație. 67 În aceste condiții se stabilește un echilibru eterogen între faza lichidă și faza solidă cristalizată. Concentrația de saturație variază cu natura solventului, compoziția fazei disperse, temperatura și presiunea. Prin variația condițiilor fizico-chimice, de exemplu prin subrăcire, se poate obține o soluție cu concentrația mai mare decât cea de saturație. Atunci soluția este supra saturată. Soluțiile suprasaturate nu sunt stabile; ele au tendința de a depune
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
sintagmele parțial fixe sunt formate în baza aceluiași tipar: depozit de cuvertură (cf. fr. dépot de couverture; en.head deposit/ topsetbed), destrucția silicaților (déstruction des silicates; en. destruction of silicates), eroziune accelerată (cf. fr. erosion accélérée; en. accelerated erosion), fază dispersă (cf. fr. phase disperse; en. disperse phase), limită de adeziune (cf. fr. limite d'adhésion; en.sticky point) etc. Numeroase sunt metaforele terminologice polilexicale legate (de domeniu), precum și metaforele categoriale formate în baza paradigmelor conceptuale "apă" și "eroziune" - în terminologia
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
formate în baza aceluiași tipar: depozit de cuvertură (cf. fr. dépot de couverture; en.head deposit/ topsetbed), destrucția silicaților (déstruction des silicates; en. destruction of silicates), eroziune accelerată (cf. fr. erosion accélérée; en. accelerated erosion), fază dispersă (cf. fr. phase disperse; en. disperse phase), limită de adeziune (cf. fr. limite d'adhésion; en.sticky point) etc. Numeroase sunt metaforele terminologice polilexicale legate (de domeniu), precum și metaforele categoriale formate în baza paradigmelor conceptuale "apă" și "eroziune" - în terminologia panlatină și engleză: apă
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
baza aceluiași tipar: depozit de cuvertură (cf. fr. dépot de couverture; en.head deposit/ topsetbed), destrucția silicaților (déstruction des silicates; en. destruction of silicates), eroziune accelerată (cf. fr. erosion accélérée; en. accelerated erosion), fază dispersă (cf. fr. phase disperse; en. disperse phase), limită de adeziune (cf. fr. limite d'adhésion; en.sticky point) etc. Numeroase sunt metaforele terminologice polilexicale legate (de domeniu), precum și metaforele categoriale formate în baza paradigmelor conceptuale "apă" și "eroziune" - în terminologia panlatină și engleză: apă capilar suspendată
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de energie constă în caracterul lor regenerabil iar în cazul energiei nucleare, în timpul îndelungat de epuizare a rezervelor. Un alt avantaj este acela al poluării mai reduse în cazul folosirii unora dintre ele (enegia geotermică, energia eoliană ș.a.). Totuși, caracterul dispers al repartiției acestora și costul încă ridicat al instalațiilor de captare, producere și distribuție, constituie dezavantaje care limitează consumul lor. Doar energia nucleară și parțial energia geotermică au devenit treptat competitive, fiind astăzi componente de bază ale energeticii mondiale. În
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
this manner, Christianity meant not only a new religion, common to all Europeans, but also a unifying cultural and linguistic platform. From the idea that cultural values and generally human achievements have a linguistic reflex follows that they exist, persist, disperse and are transmitted in association with facts related to language, whose content is represented by the reflection of these values and achievements in the human conscience. For this reason, cultural communication is always linguistic communication since culture, as a sum
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
lui Basevi, este consolidat de un impresionant arioso recitativ pentru basul Jorg - cel care reprezintă pe parcursul operei Stiffelio conștiința eroului principal. Primele cuvinte ale lui Jorg din O sânto libro (actul I, scena 1) sunt rezumate în septetul Colla cenere disperso din același act formând o melodica cu conotații de aspirație religioasă comparabile cu mișcarea „Catedrală“ din cea de a doua simfonie a lui Schumann, Renana, introducerea la Preludiile de Liszt sau celebra simfonie în re minor de César Frank. Ambele
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
și chimie. Obiectul acestei disciplinei este studiul sistemelor numite coloidale. Sistemele coloidale sunt sisteme eterogene de tip special. Suprafețele de separare între faze sunt extrem de extinse. Acest fapt se poate realiza prin dispersarea uneia dintre fazele sistemului. Rezultă un sistem dispers. Denumirea de coloid își are originea în lucrările lui Thomas Graham (1861) și provine de la cuvântul grec „colla” (clei). Graham a propus clasificarea substanțelor în două categorii:cristaloizi, care prin dizolvare dau soluții obișnuite, sisteme omogene și - coloizi, care prin
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
adsorbția ajunge repede la saturația corespunzătoare echilibrului final de adsorbție, ecuația anterioară se verifică experimental și tensiunea superficială a soluțiilor variază logaritmic. Forma izotermelor tensiunii superficiale variază însă mult de la o soluție la alta. În general, în funcție de forma izotermei, sistemele disperse se pot împărți în trei categorii (fig. 1.6.): majoritatea soluțiilor de neelectroliți urmează tipul de izotermă 2; tipul 1, care prezintă un minim, deci o abatere aparentă de la ecuația generală, corespunde soluțiilor de agenți tensioactivi; un exemplu de substanță
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
-NH2 sau =NH sunt schimbători de anioni, iar grupele -COOH, -OH fenolic, -SO3H conferă acestor rășini proprietăți de schimb cationic. Adsorbția de schimb se întâlnește des în natură și este mult folosită în tehnică. De exemplu rocile, care sunt sisteme disperse naturale, schimbă cationi în prezența apelor naturale: primesc ioni K+ și NH4+ și trimit în soluție ioni Ca2+ și Mg2+. Proprietățile agrotehnice ale solului depind de acest schimb. Un alt exemplu este cel al lacurilor, izvoarelor și nămolurilor curative, a
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
repartiție, bazată pe repartiția sau dizolvarea diferențiată a componentelor de separat între două faze: o fază mobilă (gaz sau lichid) și o peliculă dintr-un alt lichid depusă în prealabil pe adsorbantul solid. 119 2.1. Definiție, clasificare Definiție. Sistemele disperse eterogene sunt acele sisteme care prezintă suprafețe de separare între componentele lor. Proprietățile acestor sisteme variază în diferite puncte, componentele interacționând la limita suprafețelor de separare între faze. Sunt sisteme binare, formate din mediu de dispersie și fază de dispersie
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
între componentele lor. Proprietățile acestor sisteme variază în diferite puncte, componentele interacționând la limita suprafețelor de separare între faze. Sunt sisteme binare, formate din mediu de dispersie și fază de dispersie. Mediul de dispersie este componenta care predomină, iar faza dispersă este componenta în cantitate redusă. Formarea sistemelor disperse este însoțită de obicei de o modificare în salt a proprietăților fizico-chimice ale sistemului. Apariția suprafețelor interfazice conduce la creșterea energiei libere, factor care micșorează stabilitatea sistemului. Interfețele de separare sunt sediul
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
diferite puncte, componentele interacționând la limita suprafețelor de separare între faze. Sunt sisteme binare, formate din mediu de dispersie și fază de dispersie. Mediul de dispersie este componenta care predomină, iar faza dispersă este componenta în cantitate redusă. Formarea sistemelor disperse este însoțită de obicei de o modificare în salt a proprietăților fizico-chimice ale sistemului. Apariția suprafețelor interfazice conduce la creșterea energiei libere, factor care micșorează stabilitatea sistemului. Interfețele de separare sunt sediul a numeroase fenomene de adsorbție și interacțiuni moleculare
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de o modificare în salt a proprietăților fizico-chimice ale sistemului. Apariția suprafețelor interfazice conduce la creșterea energiei libere, factor care micșorează stabilitatea sistemului. Interfețele de separare sunt sediul a numeroase fenomene de adsorbție și interacțiuni moleculare. Mărimile ce caracterizează sistemele disperse sunt: gradul de dispersie - definit ca numărul de particule ce ar putea fi așezate una lângă alta pe o distanță de un centimetru. Se notează cu d și se măsoară în [cm-1]. Experimental, determinarea gradului de dispersie se face prin
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
volumul particulelor dispersate. Suprafața specifică reprezintă suprafața unui cm3 de substanță coloidală. 120 Clasificarea sistemelor coloidale Varietatea mare a acestor sisteme a impus numeroase criterii de clasificare: 1. după gradul de dispersie - sistemele coloidale pot fi monodisperse (cu particulele fazei disperse de aceleași dimensiuni), sau polidisperse (în care particulele au dimensiuni diferite). 2. după starea de agregare a celor două componente (mediul de dispersie și faza dispersă), coloizii pot fi: Faza dispersă Mediul de dispersie Exemple de sisteme coloidale solid solid
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
clasificare: 1. după gradul de dispersie - sistemele coloidale pot fi monodisperse (cu particulele fazei disperse de aceleași dimensiuni), sau polidisperse (în care particulele au dimensiuni diferite). 2. după starea de agregare a celor două componente (mediul de dispersie și faza dispersă), coloizii pot fi: Faza dispersă Mediul de dispersie Exemple de sisteme coloidale solid solid aliaje, sticle, minerale solid lichid suspensii, soli solid gaz aerosuspensii lichid solid incluziuni, minerale, geluri lichid lichid emulsii lichid gaz aeroemulsii, aerosoli gaz solid corpuri poroase
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
minerale solid lichid suspensii, soli solid gaz aerosuspensii lichid solid incluziuni, minerale, geluri lichid lichid emulsii lichid gaz aeroemulsii, aerosoli gaz solid corpuri poroase, spume solide gaz lichid spume gaz gaz soluții (amestecuri moleculare) 3. după interacțiunea dintre particulele fazei disperse și moleculele mediului de dispersie, se disting coloizi liofili și liofobi. La sistemele liofile, interacțiunea este puternică și particulele dispersate leagă un număr mare de molecule de solvent. În sistemele liofobe, interacțiunea este foarte slabă sau nu există. Dacă mediul
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
din micro sau macromolecule, interacționează slab cu mediul de dispersie. Coloizii micelari de asociație și cei moleculari au interacțiuni puternice cu mediul de dispersie, sunt stabili și nu pot fi distruși prin modificarea naturii solventului. 4. după forma particulei fazei disperse. Această formă influențează mult comportarea sistemelor. Astfel, cei mai mulți biocoloizi din sistemul circulator la plante și animale sunt sferocoloizi (glicogen, globuline, hemoglobină etc.), deoarece sub această formă pot exista în concentrații mai mari, având vâscozitate mai mică. Coloizii liniari (cu o
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
vâscozitate mai mică. Coloizii liniari (cu o suprafață de contact mai mare) interacționează mai mult cu mediul înconjurător. 121 5. după natura mediului de dispersie (apă sau solvenți organici), coloizii pot fi hidrosoli sau organosoli. 6. după dimensiunea particulelor fazei disperse, sistemele se încadrează în următoarele categorii: Raza particulei Domeniul 10-10 - 10-9 m micromolecular 10-9 - 10-7 m coloidal (ultramicroeterogen) 10-7 - 10-5 m microeterogen 10-5 - 10-3 m grosier Particulele coloidale, numite și micele coloidale, au dimensiuni cuprinse între 1 și 100 nm
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
10-5 - 10-3 m grosier Particulele coloidale, numite și micele coloidale, au dimensiuni cuprinse între 1 și 100 nm. Numărul de atomi din care poate fi formată o particulă coloidală variază în limite foarte largi (103 - 109). 2.2. Prepararea sistemelor disperse ultramicroeterogene Solii sunt sisteme coloidale ultramicroeterogene tipice, în care mediul de dispersie este lichid iar faza dispersă este constituită din mici particule solide. Deoarece solii sunt sisteme intermediare între dispersiile grosiere (eterogene) și cele moleculare (omogene), formarea lor poate avea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
nm. Numărul de atomi din care poate fi formată o particulă coloidală variază în limite foarte largi (103 - 109). 2.2. Prepararea sistemelor disperse ultramicroeterogene Solii sunt sisteme coloidale ultramicroeterogene tipice, în care mediul de dispersie este lichid iar faza dispersă este constituită din mici particule solide. Deoarece solii sunt sisteme intermediare între dispersiile grosiere (eterogene) și cele moleculare (omogene), formarea lor poate avea loc pe două căi: 1 - prin condensarea (aglomerarea) moleculelor sau ionilor dintr-o soluție în particule coloidale
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
la creșterea gradului de dispersie. În ambele cazuri, formarea solului înseamnă mărirea suprafeței interfazice a sistemului. 2.2.1. Formarea solilor prin condensare Solii se pot obține dintr-o substanță solidă, practic insolubilă în mediul de dispersie lichid. Viitoarea fază dispersă poate lua naștere în soluție fie printr-o reacție chimică, fie prin procedee fizice. Conform teoriei lui Weimarn - Volmer, procesul de formare a particulelor prin condensarea moleculelor sau ionilor are loc în două etape: apariția germenilor de condensare; creșterea germenilor
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Conform teoriei lui Weimarn - Volmer, procesul de formare a particulelor prin condensarea moleculelor sau ionilor are loc în două etape: apariția germenilor de condensare; creșterea germenilor prin cristalizare. 122 2.2.1.1. Procedee chimice Substanțele insolubile (ce reprezintă faza dispersă a soluțiilor coloidale) se pot obține prin reacții de dublu schimb, de hidroliză, de oxidare și reducere. a) prin reacții de dublu schimb se obțin solurile sulfurilor, hidroxizilor, ferocianurilor metalelor grele, cele ale acizilor sau anhidridelor insolubile (silicea), toate în
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]