1,307 matches
-
A mers (prietenul, n.n.) la un dealer Mercedes zăngănind (metaforic vorbind) banii în buzunar. Dar omul de vânzări care încerca să-i vândă o mașină mirosea a băutură. Prietenul meu l-a găsit supărător presant și neplăcut. Experiența i-a displăcut atât de mult, încât a inventat motive pentru a cum-păra o altă mașină. Și-a întrebat vecinii ce părere aveau despre deservirea respectivului dealer. A auzit povești urâte. A continuat să creadă că mașinile Mercedes erau bune. Dar s-a
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
li se spune acum că, în realitate, ploaia este cel mai benefic fenomen al naturii. "Ploaia este zeflemisită și înjosită, este eleva stingheră din curtea școlii, copilul străzii, palestiniana sau evreica. Ea este dată la o parte. Îmi place pentru că displace majorității. Ploaia este pusă pe aceeași treaptă cu fărădelegile, sărăcia și bolile. Alături de tot ce e urît sau negru, ea simbolizează răul. Dezgustul de ploaie ascunde o ură față de cei săraci și față de diferențe. În ghidurile de călătorie ni se
Defuncta ploaie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8721_a_10046]
-
Cercetez acest chip ce nu poate înșela pe nimeni, ochii în adâncimea cărora licăresc apele verzi ale îndoielii, fragmentele unei coregrafii niciodată fixate. (...) Mă strig: George! Întorc privirea și nu știu ce să fac".) Însă numele meu de alint, care mi-a displăcut din capul locului, era }oncu - l-am purtat de la școala primară până pe vremea când am lucrat la Scânteia. În jurnalul lui, Radu Petrescu mă numește astfel și lumea nu știe despre cine este vorba. Mă credeam posesorul unic al acestui
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
meciuri, practica efectivă și multiplă a sportului revenindu-i cu precădere fratelui meu, polisportiv entuziast și destoinic și - cum vine vorba - nu mai puțin entuziast băiat de viață (îl poreclisem, alexandrinic, contele de Pupăzămberg), ceea ce era departe de a-i displăcea lui Camil (fidel lui Husserl, dar neostil localurilor de petrecere). La început se încruntase și burzuluise, când fratele meu (și el reticent, dar nu sfios) i-a prezentat lucrarea mea, apoi însă n-a mai fost decât bunăvoință și bucurie
Acasă la Sigmund Freud by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/8817_a_10142]
-
să nu aibă secrete unul față de celălalt. Drieu declarase undeva că ei erau frați în Nietzsche și Dostoievski. Tânjeau după un aer rarefiat al mântuirii prin iluminare intelectuală dar și afectivă. Ceea ce îi reunea nu anula aprehensiunile. Lui Malraux îi displăcea profund alunecarea prietenului spre pesimism, apoi prăbușirea în fascism. A încercat sa-l abată de la derută, dar s-a ciocnit de o incăpățânare de stâncă. El a ghicit în orbirea prietenului o atracție a ireparabilului. În grupul de scriitori anticonservatori
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
cu Stalin a devenit ținta demersului lui în dispozitivul angajării. Nu a mai fost însă în stare să scrie literatură și s-a îndreptat spre teoria artei, funcționând și ca ministru cu drepturi speciale în guvernul generalului. Lui Drieu îi displăcea docilitatea prietenului său în fața Moscovei. I-a reproșat ceea ce lui i se părea o capitulare, în furia împotriva comuniștilor l-a acuzat pe Aragon, fostul companion de nebunii nocturne că e un agent al Kremlinului. El însă s-a abandonat
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
de umor), nu mă pot împiedica să nu văd pericolul potențial în orice manifestare de acest fel. Și nu pentru că noi, românii, am avea o natură violentă și abia așteptăm prilejuri pentru a sparge tot ce întâlnim în cale. Îmi displac, însă, ideile în a căror apărare se ridică formațiunile organizate după criterii militare sau paramilitare. Oricât aș vrea, nu pot să-i exclud pe suporterii timișoreni din rândul galeriilor gata să se inflameze din orice fleac, neezitând să treacă la
Noua xenofobie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9808_a_11133]
-
ornicul de la Budapesta, Viena și Tel-Aviv". Poate n-am fi dat atenție aberațiilor "scribului din Banat", dacă revista lui n-ar fi fost pusă sub egida Societății literar-artistice "Sorin Titel". Știm sigur că mult regretatului nostru coleg i-ar fi displăcut profund ca numele să-i fie asociat ideilor toxice, cultului de sine și mediocrității literare ale lui Nicolae Danciu Petniceanu.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9885_a_11210]
-
ianuarie o mie nouă sute cincizeci și patru drept data nașterii mele, ca fiu al lui Joao de Castro și al Joanei Correia de Castro, originar din parohia Colares, conciliul Sintra. Nume complet: Sebastiao Correia de Castro. Care nici nu-mi displace, fiindcă nu sună rău. Povestea mea preferată, de care nu mă săturam s-o ascult, era cea a Regelui cu care mă mândream să împart numele și care s-a născut cu patru secole certe, zi pe zi, înaintea mea
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
discutat și discutabil, controversat și controversabil, o filă dintr-un capitol care se scrie sub ochii noștri. Mărturisesc că mă simt solidar cu această generație, dar nu în mod necondiționat și din considerente de vârstă biologică. Generaționismele prost înțelese îmi displac profund. Le recunosc rolul pozitiv în prima instanță, în ieșirea la lumină a unei noi promoții, dar nu pot să nu observ că ele implică - dacă nu sunt rapid abandonate - reciprocități avantajoase și varii compromisuri, în sfera valorii, de dragul "cauzei
Milenarism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9376_a_10701]
-
inteligent, care deși crescuse în legile și obiceiurile otomane, avea o educație europeană. Cunoștea mai multe limbi străine: araba, persana și chiar italiana. În copilărie Soliman Magnificul și tinerețe a fost pasionat de astronomie, istorie și geografie, dar nu-i displăcea nici poezia, preferând pe creatorii persani, în special pe Omar Khayam, autorul faimoaselor „El Robayat” („Catrene”). Frumusețea și inteligența le-a moștenit de la mama sa, sultana Hafsa Hatun, iar îndârjirea și calitățile militare de la tatăl său. Despre domnia acestui mare
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
nu doar bunul simț, ci și rațiunea. Căderea Partidului România Mare vorbește despre șubrezenia originilor sale. Nu poți rezista, la nesfârșit, în viața publică apelând la una și aceeași metodă - a excrementelor proiectate de ventilator în direcția celor care-ți displac. Or, Vadim și-a imaginat că lipsa de idei și de imaginație poate fi compensată de apăsarea demențială pe acceleratorul vulgarității și iraționalului. O țară nu poate fi condusă doar prin invective, denunțuri și amenințări cu moartea. Nici măcar România. Mesajul
Cocoșii de tablă ruginită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9536_a_10861]
-
orașul său natal, Vaslui. Următoarea etapă a presupus o facultate făcută la Iași, acolo unde, a început prin a fi reporter și a continuar ca realizator de emisiuni. Recunoaște că la 23-24 de ani, ceea ce făcea la Iași nu-i displăcea total, dar părăsirea Moldovei pentru promisiunile Capitalei a fost una inspirată. Ajuns la București, vasluianul s-a angajat la Realitatea - unde a făcut toate treburile unui novice: țigări, cafele, du-te-vino pe teren- iar mai apoi la BBC. Cea mai dragă
Cine este Cătălin Striblea: "Jurnalism. Altă meserie nu cunosc" by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/80329_a_81654]
-
mai puțin atrăgătoare pe care ne-o furnizează în fiecare dimineață oglinda, să visăm doar la trecutul idealizat secretat de memorie. Mi se întâmplă să văd fotografii vechi de-ale mele, despre care țin minte că în epocă mi-au displăcut profund, dar pe care astăzi de găsesc acceptabile. Acceptabile, desigur, în comparație cu felul cum arăt acum: cu trăsături îngroșate, inexpresiv, o mască rigidă și supradimensionată a unei persoane despre care-mi imaginam cândva că seamănă cu mine. Culmea-culmilor e că în
Cât de des vă uitați în oglindă? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8203_a_9528]
-
să suscite interesul maxim al cititorului de romane "în foileton". Nu același lucru se întîmplă însă cu subtitlul "roman sportiv": el reia o parte din informația comunicată deja, cu un plus de precizie, care, sugerînd pedanterie, mai curînd putea să displacă. Riscul va fi fost compensat de posibilitatea adăugării la grupul de cititori inițial vizat, un altul, diferit, recrutat din tot mai numeroșii tineri amatori de sport. Suscitarea interesului maxim este, de asemenea, rostul prefeței ce deschide Tragica viață... Acest element
Un roman necunoscut al lui Petru Comarnescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9649_a_10974]
-
dar nu a fost menționat explicit raportul prezentat de Hrusciov la Moscova în februarie. Dar daca inițial România se apropiase de Chină și Albania, pe masura ce Dej își consolida poziția în interiorul PMR și se apropia tot mai mult de Tito, îi displăceau atacurile violente ale albanezilor și chinezilor împotriva Iugoslaviei lui Tito.152 Că gest simbolic în privința asigurării diversității în cadrul blocului și din "respect" pentru Tito Moscova a desființat Cominform-ul (aprilie 1956) și a început să exercite presiuni asupra liderilor est-europeni în vederea
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
se afla întotdeauna la post. Aceasta, ca un comandant de navă, urmărea toate mișcările, gestica și mimica profesoarei. Simona se amăgea cu gândul că Doina nu avea nici un motiv de a o suspecta cu ceva anume. Bănuia că poate îi displăcea faptul că tergiversa nepermis de mult șederile în casa ei, insistând asupra unor noțiuni de limbă pe care Beatrice și le însușise deja. Uneori aceste prelungiri frizau indecența. Doina își aștepta soțul la masă și dorea să-și rezerve câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
banală. - Vă mulțumesc! Știți, zâmbetul dumeavoastră de acum este cel din restanță, dacă vă amintiți din timpul când am fost spitalizat. Ina îl privi ca pe un ins care rostise o nostimadă, suspectându-l totodată de un tupeu care îi displăcuse mereu la oameni. - Ce dorește de fapt domnul? - Se prea poate să nu mă recunoașteți, am fost cu câteva luni în urmă internat în spital și, într-o dimineață ați înlocuit-o pe colega dumneavoastră și... Căută să detalieze întâmplarea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
îndoială: „Ușuraticul a cucerit fortăreața, de ieri până azi!“ Știam să încasez: râdeau de prostia mea. Am jurat să scriu despre toate astea într-o zi. Mi-am dat în curând seama că e o destrăbălată. Cu siguranță că îi displăcusem din clipa în care mollahul, după ce debitase câteva cuvinte în arabă, mi-o încredințase. Voia să fie liberă. Într-o seară, în sfârșit, m-am hotărât s-o violez. Dar când am încercat să-mi pun planul în aplicare, îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
vorbim de Solionîi (tot Trei surori) care adaugă, la constatarea unui mesean că „votca e bună, cu ce-i făcută?”, simplu și cinic : „Cu gîndaci!”. Dacă Anton Pavlovici n-ar fi existat, zău că ar fi trebuit inventat!... Ce-mi displac criticii care laudă spectacole , mîndri, siguri pe ei, triumfători chiar...de parcă ei Înșiși le-ar fi făcut! Și la fel de mult Îmi displac artiștii care te privesc cu ură sau dispreț, după ce ți-au văzut o montare care i-a indispus
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
cinic : „Cu gîndaci!”. Dacă Anton Pavlovici n-ar fi existat, zău că ar fi trebuit inventat!... Ce-mi displac criticii care laudă spectacole , mîndri, siguri pe ei, triumfători chiar...de parcă ei Înșiși le-ar fi făcut! Și la fel de mult Îmi displac artiștii care te privesc cu ură sau dispreț, după ce ți-au văzut o montare care i-a indispus... De ce să confundăm omul, cu opera ? Emițătorul, cu receptorul? Și de ce oare nu ne ntrebăm niciodată dacă greșeala nu-i cumva și
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
că mă adaptez, că sunt adus prin tot felul de manevre iscusite la o adevărată obișnuință cu această stare de lucruri. Acest fenomen survine după vreo două săptămâni și nu pot să spun că, trecând de un anume prag, îmi displace. Dar, după ce ne despărțim la aeroport, mă întorc în apartamentul meu și mă împresoară o liniște de care mă dezobișnuisem, o liniște în care aud cum cad firele de praf. În câteva zile îmi revin la normal. Normalul meu, desigur
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
obiecte provenite pe sub mână, din RFG. Trage aer adânc în piept și se uită la mine a mirare, nu înainte de a mă cântări cu mare atenție. Încerc, nu fără un mic efort, să-i răspund cu aceeași monedă. Nu-mi displăceau deloc termenii alegorici. Ba chiar că uneori mă predispuneau. Mă scoteau uneori chiar din plictis. Încerc să rup, poate încă pripit și dezorganizat, vălul alegoriei: Nu pot fi castelan, tovarășe contabil-șef, din moment ce mă aflu încă în așa-zisa mănăstire
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
percepem. Cele care mă pedepsesc pe mine frecvent, sunt zeițele Hera și Pallas Atena. Cu siguranță că ele sunt geloase pe Afrodita. De aceea mă lasă în brațele unor iubiri pasagere, frivole, care, până una alta, e drept, nu-mi displace. Prima dintre ele nu mă lasă să mă căsătoresc, iar a doua nu mă lasă să gândesc la rece, să fiu un lucid. Ce vorbești, domnule? Vezi să n-o iei cumva pe ulei - sună vocea de bas a domnului
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
acest articol: nedreptatea pe care o comisie ministerială i-a făcut-o lui Eugen Simion e o nedreptate care se îndreaptă împotriva noastră, a tuturor celor care ne încăpățânăm să mai luăm câte o carte în mână. Oricât mi-ar displăcea în clipa de față omul, nu pot să-l pun între paranteze pe autorul atâtor și atâtor cărți de primă linie ale culturii române actuale. Creațiile sale trebuie să ajungă în biblioteci, în ciuda faptului că autorul a făcut suficiente demersuri
Abuzul ca bumerang by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9223_a_10548]