1,246 matches
-
erau cruțați, ei n-aveau nici conștiința binelui de care se bucurau. Puțin câte puțin, i-a copleșit nerecunoștința, „în așa hal încât au ajuns să creadă că nici n-a existat vreodată dumnezeire” (8,11). Această atitudine nerecunoscătoare și disprețuitoare față de Dumnezeu a aprins mânia îngerilor din „cerurile de jos”, care i-au cerut lui Dumnezeu îngăduința să meargă pe pământ pentru a-i pedepsi pe vinovați. și textul continuă: „Cererea lor fiind îndeplinită, ei s-au preschimbat în tot
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
opera lui Stăniloae este cu atât mai dificilă cu cât nu a fost găsit încă tonul echilibrat, între atitudinea patetică și foarte adesea ridicolă a „fanilor” de tot soiul, în general ignoranți în privința scrierilor idolului lor, și atitudinea „superioară” și disprețuitoare a autodeclaraților „intelectuali”, în bună parte ignoranți în materie de teologie. Pentru cei dintâi, Stăniloae este un soi de profet mioritic, trimis din cer pentru a pune capăt năvălirii dăunătoare a Occidentului; pentru ceilalți, el nu este decât un bătrânel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
cum te comporți față de mine, nici pe tine nu prea îmi vine să te exclud), ascultă cu atenție ce mi s-a întâmplat. Mai deunăzi, s-a nimerit să mă întâlnesc cu un individ care, cu ironia și cu atitudinea disprețuitoare și arogantă a omului ce nu este absolut deloc conștient de prostia sa, m-a întrebat foarte degajat: „Tot mai citești sumedenii întregi de cărți? Ai să te strici!” Trebuie spus că nu era pentru prima dată, când îmi adresa
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Și totuși, m-am gândit apoi să adopt repede tactica imperturbabilă a tăcerii. Tot astfel - nu-i așa? -, îi și răspundeam, căci vorba unui frumos principiu de drept: A tăcea înseamnă a consimți. Tăcerea întotdeauna este o armă tăioasă, foarte disprețuitoare. De aceea, am și folosit-o eu atunci, răspunzându-i în treacăt cu un „da” lapidar numai. Dar uite că n-am apucat să-mi flexez genunchiul pentru următorul pas, căci dânsul m-a interpelat din nou (de această dată
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
am nimic împotriva unui spectacol politic glumeț și distractiv sau a comediei de bun gust, ironică și satirică. Însă mă indignez în fața unui cinism care, tocmai în mediul luptei puterii politice și economice, supune cu rea intenție la o critică disprețuitoare, jignitoare, chiar distructivă pe cine gândește diferit, pătând orice adevăr, valoare și normă a propriului scop. Mă indignează cine folosește sarcasmul (iar asta se întâmplă mai ales în presă) ca mijloc stilistic, discreditarea și defăimarea sistematice. Nihilismul, cinismul, discreditarea și
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
unei țări eretice și unui neam perfid, funest pentru Spania și religia catolică. Aplicându-le dreptatea lui Dumnezeu, aduceți un serviciu important Atotputernicului și Coroanei. Zicând acestea, călugărul scoase altă pungă cu douăzeci de monede de aur și o aruncă disprețuitor pe masă. — Vedeți, adăugă, că, spre deosebire de cea terestră, justiția divină plătește anticipat, deși Încasează În rate. Se uita la căpitan și la italian ca pentru a-și Întipări chipurile lor În memorie. Nimeni nu scapă ochilor ei și Dumnezeu știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Începu să râdă Înfundat, printre dinți. — Nu-s cel mai interesat să se afle. Interlocutorul lui păru surprins de râsul acela, sau poate nu Înțelese bine sensul cuvintelor; dar după un moment surâse și el. Un zâmbet ușor, politicos. Puțin disprețuitor. — Sunt multe În joc, preciză el. Cu asta Alatriste era Întru totul de acord. — Capul meu, murmură. De pildă. Dacă englezul captase ironia, nu păru să-i dea atenție. Cugetă din nou. — Prietenul meu are nevoie de puțină odihnă. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
-se parcă mai mult lui Guadalmedina decât căpitanului. — Îmi pare rău, răspunse Alatriste liniștit, Înclinându-și ușor capul. Nu Întotdeauna suntem stăpâni pe loviturile noastre de spadă. Englezul Îl mai privi țintă câteva clipe. În ochii lui albaștri, un aer disprețuitor luase locul spontaneității surprinse din primele momente de după lupta din fundătură. Avusese timp să rememoreze, și ideea că fusese la cheremul unui spadasin necunoscut Îi rănea amorul propriu. De aici acea recentă aroganță pe care Alatriste nu i-o văzuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
pe degetul mic al mâinii stângi. Dar ochii lui erau categoric inteligenți și foarte vii; iar sprânceana stângă, arcuită mai sus decât cealaltă cu un aer perspicace, critic, Împrumuta un caracter viclean, de primejdioasă rea voință, expresiei - Întâi surprinse, apoi disprețuitoare și reci - care i se așternu pe față descoperindu-l pe Diego Alatriste. Era Luis de Alquézar, secretar privat al regelui don Filip al IV-lea. Și de data asta venea fără mască. — În concluzie, zise Olivares. Avem de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
o dobitoacă!", nu-i așa?) încurcă răvașele, identificate prin culori pastel. Repetarea scenei o bagatelizează, făcînd din Zoe o biată închipuită, rătăcită într-o nuvelă realistă, în care mai stăruie, crepuscular, un paj meditativ și o nebunie dată, înadins, fantelui disprețuitor. Vestigii romantice. Se vor pierde și ele, în zeflemeaua epilogului la O alergare de cai, "o convorbire atât de prozaică", în refuzul, deghizat într-o deraiere a limbii, de-a-și mărturisi de la un cap la altul păcatele tinerețelor, în observația
Locul celor vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8062_a_9387]
-
eroul nostru de acum frecventează cercurile înaltei societăți, surprinse în toată deșănțarea și ipocrizia lor. Petrecerile sunt atinse de vulgaritate, colcăie în ele o senzualitate mediocră, fără nicio legătură cu decadența unei epoci, ci mai degrabă cu neantul. Protagonistul surâde disprețuitor căci știe câte parale fac artiștii autointitulați conceptuali, doamnele distinse care, chipurile, până mai ieri erau pirandelliene, dar le-a trecut, amicii cu fraze standard pregătite pentru orice împrejurare, inclusiv pentru consolările de la capul mortului. Când un cardinal vorbește numai
Cannes, 2013: Dorul de Fellini. Corespondență de la Magda Mihăilescu by Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/78810_a_80135]
-
De pildă, în Plumb de toamnă: „De-acum pe cărți voi adormi uitat,/ Pierdut într-o provincie pustie." E o oboseală a repetiției și a normei, îngemănată cu teama de sfîrșeală, de istovire, aceea pe care o aveau și romanticii, disprețuitorii neputincioși ai scrisului de meserie: „și jalea de-a nu mai putea face un vers...". Tot ce mai urmează e înstăpînirea mecanicii, a unui fel inuman de a fi, pe care toată atmosfera poeziilor îl cheamă, de fapt îl atestă
Obligații by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6877_a_8202]
-
dar nu romantism. Nimic bucolic - în ciuda descrierilor de natură - în demersul scriitorului. Drept dovadă, și Januarius Jones, dublul perfect al lui Donald Mahon - se reflectă în aceeași oglindă deformatoare, cu diferența că „satirul gras" e privit cu un ochi rău, disprețuitor, pe când Donald pare să întrupeze varianta solară a aceleiași entități. Brooks are dreptate - infirmân-du-și ipoteza - atunci când afirmă că „pentru Jones, sexul e complet intelectualizat" (Brooks, 1990: 70). Asalturile erotice sunt îmbrăcate în montura de lux a livrescului. Motivațiile personajului sunt
Primul Faulkner (V) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6773_a_8098]
-
mai nimic. Prin politica unor manuale se manifestă, în continuare, aceeași diabolică acțiune de năruire de minți. Că umbra lui Gheorghiu-Dej bîntuie manualele de limbă și literatură română din primele clase primare, subiectul tînguirii mele. Cam toate semnele societății noastre disprețuitoare față de educație și cultură sînt suficient de alarmante ca să deduc că saltul nu poate să fie fantastic, ca în basme, nici în domeniul învățămîntului, cînd țărișoara arată cum arată. M-am gîndit, însă, că la nivelul școlii primare s-au
Cui i-e frică de manuale? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7903_a_9228]
-
Chiar în atmosfera încărcată politic, bandiții și mizerabilii sînt numiri maximale. Blestemele sînt mai colorate. Zița își blestemă viața - a dracului și-afurisită - pentru că nu merge la Iunion îi urează soră-sii - parol - s-o îngroape. Mitocanul }ircădău e calificat disprețuitor: pastramagiule, dar azi nu vedem de ce ar fi asta o vorbă se rușine. Călătorul din Bubicó blesteamă cîinele în gînd să-l ajungă turbarea - vedea-te-aș la Babeș. Blestemul îi dă, se vede, idei pentru că scoate cățelul din așternutul
Injurii, blesteme, sudalme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/7662_a_8987]
-
mă-ta. Ea sugerează, pe lîngă urarea macabră, că între înjurător și mama inamicului există o anumită relație! Și în Cel mai iubit... personajele înjură din belșug. Un deratizator își precede înjurătura bîlbîită bab în bida mă-sii, cu interjecția disprețuitoare jjj... Necazurile, literar vorbind, încep cînd autorul pune și lumea universitară imediat postbelică din Cluj să înjure ca la ușa bordeiului Guicii. Un episod original legat de înjurături apare în romanul lui Constantin Chiriță Cireșarii. Un ingenios cireșar, stabilește detectivistic
Injurii, blesteme, sudalme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/7662_a_8987]
-
mea: nemișcat, rigid, sever, tăcut. Nu îndrăzneam să fac vreun comentariu, pentru că habar n-aveam de ceea ce se petrece pe scenă. La întoarcere, în mașină, aceeași atitudine rigidă, în deplină tăcere. Volubilul fermecător se prefăcuse într-un englez flegmatic, vag disprețuitor. A doua zi, m-a pasat unei subalterne să se ocupe de programul meu. Nu l-am mai revăzut până la plecare. Stimată Dora Pavel, îți mulțumesc că nu m-ai întrebat ce m-a îndemnat să traduc, cum traduc, cât
Antoaneta Ralian: „Rafturile cu cărțile mele – conserve de timp, de tinerețe, de emoții” by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/7299_a_8624]
-
nepăsare-un "bun venit" (Și eu, Tiresias, am îndurat toate Cele jucate-n acest divan sau pat; Eu care-am stat sub zidul Tebei Și printre cei mai de jos dintre morti am pășit ) Lasă un ultim sărut, de stăpân disprețuitor, Și bâjbâind, își află drumul, pe scara întunecată... Ea se întoarce și privește-o clipă în oglindă, Abia conștientă de-a amantului plecare; Creieru-i lasă unui gând ne-ntreg liberă cale. "Ei bine, a trecut și asta: și mă bucur
Tărâmul pustiirii, 1922 by T.S. Eliot () [Corola-journal/Journalistic/7094_a_8419]
-
astea (în mod dubios), Ann n-a părut dispusă să cedeze în cele câteva seri în care ne-am oprit împreună lângă mașina mea în bezna tăcută a foștilor parteneri divorțați care încă se iubesc și nici să facă glume disprețuitoare la adresa lui Charley, așa cum făcuse întotdeauna cu toți ceilalți pretendenți ai ei - glume despre gustul lor la costume sau despre slujbele lor jalnice, despre respirația lor, despre pretinsele personalități sălbatice ale fostelor lor soții. Când venea vorba de Charley, cuvântul de
Richard Ford - Ziua Independenței by Iulia Gorzo () [Corola-journal/Journalistic/7326_a_8651]
-
un "plezirist", admirând aproape cu detașare frumusețea fizică pe care o descrie ca într-o veritabilă "Ars amandi". Femeia de "consumație" sau numai lesne disponibilă, ușuratică, are parte în genere de un tratament amuzant ironic, spre a nu-l numi disprețuitor. Dintre tipurile pitorești ale Bucureștiului de altădată, să reținem portretul excelent al micului negustor evreu, ambulant Herșcu Rudel, un fel de Herșcu boccegiul. Cu totul specific, în afara jargonului și a pronunției, se dovedește modul cum își laudă marfa și se
Realitate și ficțiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7624_a_8949]
-
care aceștia concepeau literatura -, iar socialiștii i-au răspuns cu aceeași monedă. Naționalismul emergent din primii ani ai secolului XX, alianța dintre scriitorii ardeleni și militanții din jurul "Sămănătorului" lui Iorga, nu putea stîrni, din partea poetului cosmopolit prin definiție, decît ricanări disprețuitoare. Și atunci ce-i mai rămînea lui Macedonski? Doar propria sa personalitate și grupul restrîns, mereu fluctuant, de tineri adepți ai "noii-literaturi". Dar sămînța aruncată de Macedonski avea să rodească foarte curînd, chiar în ultimii ani de viață ai poetului
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
după caz, în timpul activității de urmărire penală, de supraveghere a cercetărilor penale sau a activității de participare la ședințele de judecată, precum și în îndeplinirea altor îndatoriri profesionale, folosirea unui ton adecvat, politicos, evitarea manifestărilor și atitudinilor arogante sau disprețuitoare, capacitatea de a gestiona situațiile ivite în sala de judecată; ... b) capacitatea de a colabora cu ceilalți membri care compun, respectiv constituie completul de judecată, precum și comportamentul și comunicarea cu ceilalți judecători/procurori și cu personalul din cadrul propriei instanțe/parchet
LEGE nr. 303 din 15 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261399]
-
în România au fost dobândite multe averi considerabile, unele dintre ele fără nicio justificare legală. Multe dintre acestea au fost create prin eludarea dispozițiilor legale, altele prin specularea unui pretins sau real vid legislativ, iar unele prin încălcarea directă și disprețuitoare a normelor legale. Această situație a fost posibilă și datorită corupției existente la toate nivelurile societății românești. Dacă pentru demnitari, magistrați, funcționari publici și unele persoane cu funcții de conducere din sistemul bugetar există un cadru normativ corespunzător care reglementează
PROIECT DE LEGE nr. 221 din 10 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266123]
-
intra în arenă, mănâncă o pară dulce tăiată într-un anume fel și se culcă cu câte „un bărbat nu prea inteligent, amabil, discret", convocat ad-hoc. Participă la prima competiție continentală a matadoarelor. Este răsfățata presei, replicile ei ambigue, laconice, disprețuitoare fac deliciul telespectatorilor. Ține ca moartea taurului „să fie cât mai elocventă". Avocata: Gertrudis Stuber. Nefiresc de înaltă, dură, lipsită de instinct matern și, în general, de sentimente. Partenerii sexuali pe care și-i comandă trebuie să semene cu un
Logodiți cu moartea by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5994_a_7319]
-
salte repede peste mojici. Anexele, un soi de ajutoare ale eroului căzute în ridicol, nu lipsesc, vizitatorul imprudent fiind prevenit, cu îndreptățire, de o slugă, că „s-a schimbat boierul, nu e cum îl știi." Față de acest unchi ajuns și disprețuitor, care-și îndepărtează prin interpuși trecutul stârnit de musafirul neașteptat (tema, exploatată mai naiv sau mai complicat, traversează literatura) parvenitul lui Caragiale e de alt soi. Nu-i de mirare, câtă vreme el nu-l mai țintește pe Dinu Păturică
Fiecare cu parvenitul lui by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6002_a_7327]