1,534 matches
-
aglomerează spre centrul scalei de dezvoltare crește de la 11 în 1992 la 15 în 2002; cele patru județe care în 1992 aveau gradul maxim de dezvoltare rurală - Sibiu, Brașov, Harghita și Ilfov - înregistrează, la nivelul anului 2002, o mai mică distanțare față de media națională; amplitudinea de „dezvoltare sărăcie comunitară rurală” s-a menținut la un nivel foarte apropiat la cele două momente de referință. Figura 14. Nivelul mediu de dezvoltare socială a satelor pe județe: 1992 (a), 2002 (b)tc "Figura
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cu asiduitate o posibilă vină a ei în palmaresul unui timp improbabil. Olga însă simțea ca pe o greutate, aproape imposibil de suportat, până și faptul că respira același aer cu Ina. De aici îi venea rezerva, ocolișul din vorbe, distanțarea ce și-o impunea. Atunci când hazardul le așeza față în față, fie și pentru scurt timp, Olga simțea că acele clipe deveneau insuportabile. Dăduse la o parte multe pietre din drumul ei năzuind mereu să pășească dincolo de spaimele sale. În
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
din Jurnalul unui nebun al lui Purcărete? Sau am face precum comedianul de la Botoșani care semna ștatul de plată cu numele prințului danez? Am mai spus-o : pe lîngă sensibilitate artistică, teatrul cere o sănătate de fier. Nervi tari. Și distanțare, cînd simți pericolul... Într-un articol mai vechi, D. Solomon vorbea despre clișee teatrologice și punea În discuție hiper regia. „Există o hiper-regie? Sau există regie bună, regie proastă și nici o regie?” Evident, hiper regia intră la regia proastă. Regia
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
a redus, până în 1995 aproximativ, s-a stabilizat, pentru a se accentua apoi. Din 1996 până în 2005, procentul de creștere economică anual mediu al zonei euro a fost de 2%, când peste Atlantic era de 3,4%. E adevărat că distanțarea venitului pe cap de locuitor a fost mai puțin accentuată decât cea a venitului global, dar acest lucru se explică prin creșteri demografice și a imigrației mai puternice în Statele Unite. Îmbătrânirea europeană va agrava oare această diferențiere de performanțe? Mai
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Aceste legături de familie mai sunt condiționate și de un efect de distanță între domiciliul părinților și cel al copiilor. Cu cât depărtarea geografică este mai neînsemnată, cu atât ajutoarele în natură sunt mai frecvente (și invers). În caz de distanțare, transferurile financiare depășesc cu mult cheltuielile ce nu țin de domeniul financiar. Rețeaua de întrajutorare financiară iese rareori din cadrul familial, ea se bazează pe o solidă solidaritate între bunici, părinți, copii și chiar nepoți (două treimi din gospodării sunt simultan
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
solicitărilor interne și/sau externe cu scopul depășirii situației stresante 240. Unele strategii de coping sunt centrate preponderent pe rezolvarea problemei, urmărind eliminarea ei, în timp ce altele sunt centrate pe emoții, presupunând reducerea răspunsului emoțional față de factorul stresor prin evitare, minimizare, distanțare, atenție selectivă, comparație pozitivă etc.241. Strategiile adecvate conduc la adaptarea individului pe o perioadă de timp mai lungă. Aplicarea teoriei în domeniul adopției copiilor Ideea că adopția este o experiență stresantă vine în contradicție cu multe mituri și stereotipuri
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Eforturile de coping manifestate de copii includ o varietate de strategii centrate fie pe problemă (ex. acțiuni instrumentale, negociere, suport de mobilizare, căutare de informații, schimbare expectanțelor sau a aspirațiilor etc.), fie pe emoții (ex. minimizare, negare, fugă de realitate, distanțarea, auto-blamarea și redefinirea)256. Cercetări empirice. Eforturile de a testa acest model sunt încă la început. Cu toate acestea, primele studii sunt favorabile. Astfel, Smith și Brodzinsky 257 au realizat un studiu pe un eșantion format din copii adoptați, cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
dublu proces, ale cărui implicații este nimerit să le recunoaștem. În primul dintre acestea, care marchează trecerea la reprezentare, trăsătura ontologică decisivă a vieții, încercarea de sine în toate punctele ființei sale a acesteia, s-a pierdut deja, făcând loc distanțării unde se ridică o lume. Aderării masive a ființei la sine în imanența radicală a subiectivității sale absolute și la determinările ontologice care afectează din principiu această existență percepută în adecvarea perfectă la sine a patosului său "întâmplarea, spune Kafka
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
Ce este aceasta? De ce aceste caractere stranii? și, mai cu seamă, de ce cel mai straniu dintre toate, faptul de a se încerca pe sine al vieții? Obiectivarea este cea care creează posibilitatea de a-și pune întrebări despre sine. În distanțarea în care se înscrie se precipită laolaltă conștiința, cunoștința, știința, mulțimea problemelor legate de condiția însăși a conștiinței, pe care, din acest motiv, nu are niciodată mijlocul de a le rezolva cu-adevărat. Astfel, întrebării de ce, la care nu există
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
vie ca pe o forță gata să se cheltuiască și constrânsă, sub apăsarea poverii, să o facă. O astfel de situație, mai precis condiția ontologică a vieții, nu determină numai marile proiecte ale culturii, de pildă crearea unor mitologii ca distanțare a spaimelor și terorilor originare, poezia ca "descătușare" etc., ci ea sălășluiește de fapt în orice nevoie, și în cea mai modestă și mai obișnuită. Și această necesitate este o povară, nicidecum pentru că îmbracă cutare formă specifică, pentru că este cutare
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
-i răpesc, însă, mîngîierile zăbavei. Cînd, ce fel, cum de-i îngăduia timpul pe niște oameni care nu și-au făcut nici o rezervă din zilele lor, puse ofrandă vremurilor, e secretul care ne face să le invidiem veacul. Și, cu distanțări care țin de capriciile gustului, opera. Civică, temeinică, între coperți, așa cum a fost și intra muros. O operă de ridicare, prin traduceri, de stăpînire a haosului cultural, prin cunoștința moraliștilor. Și, în fine, dar nu în cele din urmă, o
Locul celor vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8062_a_9387]
-
liniile unui asemenea aparent pedant program de investigație. Sine ira et studio, prozatoarea vădește o mentalitate de clinician ce obiectivează sîngerările, tratează suferința cu scrupule aseptice. Clasificările înseși pe care le schițează în cadrul acestui amplu portret de grup denotă o distanțare senin-amară, scutită de comple- zențele factice. Ar fi vorba de „fragilii parcimonioși“ ce s-au repliat „spontan, dar moderat“ în fața chestionarului, de „circumspecții“ ce s-au făcut ghem, „scoțîndu-și țepii ca un arici“, de „logoreicii“ provocatori de suspiciuni, cu o
Cum scriu autorii români? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7869_a_9194]
-
astea înseamnă egalitate între sexe, de aici, de unde scriu eu, ea nu se zărește. Î: De ce sunt unii bărbați misogini? R: Nu știu exact ce înseamnă misoginia. Dacă ea poate fi tradusă printr-o evaluare negativă a feminității, printr-o distanțare suficientă și arogantă, atunci răspunsul poate fi găsit în pasajul de mai sus, în acela care privește infantilismul prelungit al bărbatului și nevoia lui de a se juca periculos, dar, dacă misoginia înseamnă o privire lucidă, uneori poate chiar severă
Cu Pavel Șușară despre femei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7025_a_8350]
-
dar nu e absolut nimic de "îndreptat" în acest delicios text, cu savoare și spirit inimitabile. Cum la Codru Drăgușanu nu știm aproape niciodată dacă autorul vorbește serios ori dacă ironizează, se poate presupune că multe neologisme îndeplinesc funcția unei distanțări ironice. Pentru înțelegerea completă a textului, cititorul are nevoie de o anumită cultură lingvistică; aceasta și pentru că intenția autorului a mers în sensul limitării, din plecare, a publicului său la lumea celor cultivați. Peregrinul... nu se adresează cititorului comun, ci
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
neobișnuite. Născut în romantism, aderă la romantism doar în extrema tinedrețe; îi sunt mult mai familiari clasicii latini, Pascal, Lesage, Goethe ori Schiller decît poeții romantici care făceau în Principate moda. De la autorii secolului al XVIII-lea a învățat ironia distanțarea intimă de lumea din jur; l-au interesat mai ales marii moraliști, cei care au dat formă canonică regulilor de comportare. Cultura eroului nostru nu era probabil strivitoare, dar spiritul său practic l-a îndrumat spre autorii indispensabili - de aici
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
întâmplător de capodopera regizorală a lui Orson Welles. În rest, de cele mai multe ori, dăm aici cel mult de suprapuneri de suport. Un episod nu urmează altuia, ci se insinuează prin porii acestuia. Intenționat, decupajul nu e, la Mitchievici, ferm. Iar distanțarea secvențelor presupune o serie întreagă de anse retorice. Un detaliu care le-a scăpat comentatorilor e deplasarea câtorva flash-uri vizuale în corpul textului și uneori dincolo de el. Teribila știre a unui viol petrecut în preajma cutărui apeduct e primul exemplu
Cetățeanul Mitchievici by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6861_a_8186]
-
bizuit pe ingenioase jonglerii erudite, la fel de personal-apetisant). Ia naștere astfel un univers compus din verbe, care, deși, în principiu, „un fenomen de ordin germinativ", „transmitere a unei dispoziții", spre a-l cita pe Roland Barthes, constituie totodată o obiectivare. O distanțare de sine a eului creator, marcată de privirea sa ironică aruncată inclusiv asupra mecanismelor de producere textuală pe care le mînuiește cu o libertate nescutită de o, fie și secretă, notă a scepticismului. Șerban Foarță are aerul a se îndepărta
Regulă și de-reglare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6779_a_8104]
-
celor care-i formează suita de la U.S., dar va prefața orice carte și orice lansare de carte a acestora în termenii cei mai solemni. Un paradox egal cu o contradicție este și imperceptibila preferință pentru câțiva guralivi din preajmă și distanțarea de cei cu care se aseamănă". Cartea lui Mircea V. Ciobanu, Plăcerea interpretării, oferă cititorului din România un foarte bun prilej pentru a intra în intimitatea vieții literare de azi din Republica Molova.
Strategii de lectură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7912_a_9237]
-
lui, inerentă, nu acoperă datele caracterologice și comportamentale ale celorlalți. Erasmus Ionescu este al doilea personaj memorabil al acestui roman, al cronicii în care toți trăiesc, dar pe care numai el o scrie. Și cu implicare în evenimente, și cu distanțare față de ele. După douăzeci de ani de la consumarea tragediei (dispariția pe front a lui Sebastian, moartea live a lui Filip, într-un bombardament din vara "de neuitat" a lui 1944, fuga tinerei soții a lui Cristian, urâtă excesiv de soacra geloasă
O vară de neuitat (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7931_a_9256]
-
și cîte trei deodată. La vîrsta cînd alți colegi ai săi de generație se luptau din greu cu dificultățile vieții, aristocratul Odobescu se strecurase deja în vîrf și privea lumea de sus. Devenise personalitate publică de prim rang. Examinată cu distanțarea oferită de trecerea unui secol, zestrea culturală a Academicianului și a Profesorului universitar se prezenta mai degrabă inconsitentă - cel puțin pînă în anii în care obținuse aceste titluri. Autorul și-a construit imaginea unui "om de cultură", iar societatea bucureșteană
Estet până la capăt by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7434_a_8759]
-
golul care face din toți o sumă de indivizi și prea puțin o familie: le lipsește dragostea, căldura sufletească, autenticitatea. Un roman psihologic exploatat discret se conturează din biografia portăresei: constanta ei grijă de a se ascunde, a se apăra, distanțarea de lumea celor avuți de care se ferește are drept o explicație o nenorocire din viața familiei și viața surorii mai mari și incredibil de frumoase, care a traumatizat-o profund. Și tot studiu subtil de psihologie se insinuează și
Ariciul și camelia by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7305_a_8630]
-
și încercăm să le continuăm. în această ștafetă, este normal să-i numim explicit pe cei pe care-i continuăm și de care ne prevalăm, așa cum este la fel de normal ca cei care ne continuă pe noi, prin incluziune sau prin distanțare critică, să ne numească în mod explicit. Dar școala, în multe cazuri, preferă reproducerea unor șabloane, ele permit o mai comodă evaluare prin raportare la baremuri care ignoră varietatea abaterilor de la corectitudine și de la adevăr. Tezele cu subiect unic, pentru
În apărarea proprietății intelectuale by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/7098_a_8423]
-
celui de-al doilea roman al său (Garsoniera din pădurea de macarale, Ed. DaKino, București, 230 p), decât acum, la aproape douăzeci de ani de la revoluție. Fiindcă, pentru a aduce un fenomen istoric în amintire, este nevoie de o minimă distanțare de el. Iar dacă universul romanului este unul postrevoluționar, personajele care îl populează sunt reprezentanții unei perpetue tranziții, ce pare să se repete, aidoma unei spirale, la nesfârșit. Așadar, ne aflăm în 1992, an în care regizorul francez Alain Basile
Pierdut în tranziție by Bogdan Miahi Dascălu () [Corola-journal/Journalistic/7129_a_8454]
-
și social ferindu-l de excese, un roman ce pune problema autoficțiunii și a au-tenticității, a relativizării caracteristice stilului epistolar, în condițiile în care niciodată cel ce este nu e identic cu cel ce o spune și orice rememorare presupune distanțare față de evenimente și, implicit, infidelitate. Scriitura propune primatul subiectivității ca marcă a sincerității, prin eliminarea autorului omniprezent, însă scriitorul recurge la un artificiu de factură postmodernă, scrisorile fiind comentate de-a lungul romanului de un cuplu (al cărui limbaj colocvial
Fericire portugheză by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/7338_a_8663]
-
inclusiv rozul din La vie en rose." Șerban Foarță se abandonează adesea stărilor lirice (nu neapărat poetice) în care comentariile sale fals-savante au alura unor eseuri intelectuale, cu trimiteri nonșalante la o cultură asumată, dar mereu trădat prin pasul de distanțare față de rigori, chiar dacă practică trimiteri bibliografice tipicarnice la subsolurile paginilor, adică la Note. în totul însă e în această literatură o mare capacitate de inventivitate insinuant polemică la actul percepției realității...reale: "Nu numai foile volante pot să zboare, - sau
Cartea Micului Print (Șerban Foarță) by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/7646_a_8971]