215 matches
-
Declinul vechei protipendade ne apare clar atât în fațada neîngrijită a clădirei și în starea de părăsire în care se află grădina din față, cât și în ruina care amenință, stâlpii de piatră cu grelele lanțuri ce înlocuiesc cu atâta distincțiune orice alt fel de împrejmuire, în piatră, în fier sau în lemn. În vastele-i saloane, palatul Roznovanu va mai reuni din când în când nobilimea cetăței și oaspeți iluștri, va mai străluci în splendoarea a câte unui bal de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
găseau. Căci chiar când nu înfățișau realizări artistice mai de seamă, casele aceste dovedeau totuși o grijă pentru armonie și proporții, un fel anumit de a le adapta la mediu, la condiții, la peisaj, la cadru; un gust și o distincțiune, din care nu lipsea niciodată moderațiunea, condiții care au ferit Iașul de toate acele lucruri greoaie, pretențioase și ridicole de care alte orașe mai avansate n-au putut rămânea scutite. Zic: "l-au ferit", raportându-mă la ce a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de poet, tot așa dintre orașe, Iașul pare singurul care a vorbit sufletului lui. I-a vorbit, nu numai prin poziția sa încântătoare, dar mai ales prin atmosfera și prestigiul de capitală decăzută, prin ușoara-i melancolie și prin toată distincțiunea sa. Eminescu a venit la Iași, după ce s-a întors din Viena, la un timp când gândirea și sentimentele lui se găseau în plină dezvoltare. Ochiul său era deja ochiul unui poet și, pe atunci, Iașul era încă un oraș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
pe care i le-a lăsat în pază trecutul, atâta vreme cât trecutul acesta nu se va fi șters din amintirea generațiilor, sufletul Iașului, forța de gândire și de creație a acestuia, predispoziția sa la meditație și reverie și toate semnele vechei distincțiuni morale nu se vor schimba prea mult. Căci toate cauzele care au determinat formațiunea Iașului de altădată s-au concentrat, s-au obiectivat în cadrul și în ambianța aceasta, în pietrele acestea, în mărturiile acestea ale trecutului. Astfel că, mai mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
că generoasele vinuri ale Iașului au și ele partea lor în formațiunea sufletului acestui oraș. Că adică, dacă locuitorii fostei capi-tale a Moldovei au dovedit în trecut unele calități frumoase și rare, de pildă vioiciunea de spirit, înclinațiile artistice, oarecare distincțiune sufletească, oarecare elan în toate, e că s-au putut bucura de acest dar al lui Dumnezeu, pe care nu știu ce francez l-a numit "du soleil en bouteilles" (comparație care se potrivește de minune untdelemnului de Cotnari); despre care, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
că a trebuit s-atragă tot ce orașul are astăzi mai ales. Priveam în jurul meu, căutând cu deosebire frumusețea și eleganța femenină care, în toate timpurile și pretutindeni, a format cel mai sigur semn de înflorire socială, de vitalitate și distincțiune morală. Și mi-am adus aminte de vechea, strălucita înfățișare pe care o aveau obicinuit spectacolele teatrului național, de pildă. Atunci, pe atunci, ca și barbarul din antichitate, care ieșind de la o ședință a senatului roman spusese uimit "am sentimentul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Devine utilă precizarea că, prin decretul-lege nr.2068 din 20 iulie 1942, termenul de muncă de folos obștesc a fost înlocuit cu cel de muncă obligatorie, prin decretullege nr.2068 din 20 iulie 1942, cu scopul de a stabili o distincțiune între munca de folos obștesc, pe care o prestează tineretul român într-un scop educativ, constructiv și patriotic, față de munca la care sunt supuși evreii. În acest context, munca obligatorie devenea pentru evrei una din formele de ostracizare din viața
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
zugrăvit prin vorbe, la Londra, în 1892, la Congresul de psihologie experiemntală, Gruber, încurajat de celebrul Galton, își dezvolta conferința despre audiție colorată în care, vorbind despre subiectul studiilor lui, despre Beldiceanu, îl descria ca pe un om de mare distincțiune intelectuală: „Este în același timp un poet de mare talent, un novator în literatura românească și un arheolog dintre cei mai distinși. El singur, fără sprijinul vreunei societăți științifice sau al guvernului, a făcut cele mai importante descoperiri preistorice în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
puternică a existenței noastre naționale. Dacă vreodată revizuirea Constituției va fi în cestiune, vom lupta ca modificările ce i se vor face să fie conforme principiilor democratice și naționale. Vom stărui ca dreptul electoral să înceteze de a admite altă distincțiune decât a inteligenții și a luminilor; vom susține orice îmbunătățiri în legea electorală, care vor avea de scop să asigure independența corpului electoral etc. Vom cere ca oricine știe ceti și scrie, să voteze direct“. Programul cerea descentralizarea administrativă și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din Ministerul Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale, până cel mai târziu în 31 decembrie al fiecărui an, numele, prenumele și domiciliul acelora care au prestat muncă depășind în mod excepțional îndatoririle și facultățile normale urmând ca statul să le acorde o distincțiune morală și răsplată materială. Capitolul III Determinarea lucrărilor de folos obștesc Art. 9 - Munca de folos obștesc se va îndeplini în cadrul lucrărilor de interes național sau local. Art. 10 - Lucrări de folos național vor putea avea de obiectat: a.) Drumuri
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
promovarea categoriilor funcționale, naționale, ca realități politice de bază, și - distincția juridică și politică între români de sânge și cetățeni români. b. - Din expunerea de motive, mai rezultă că acest Decret-Lege a avut la bază principiul rasial, și a făcut distincțiunea juridică politică între români de sânge și cetățeni români, fără însă a se preciza când cineva este considerat „român de sânge” și când nu. c. - În vederea respectării principiilor constituționale, Decretul reglementează drepturile evreilor, fără preocuparea de a le ridica calitatea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de Miniștri urmând a recunoaște acestora, în mod limitativ, practica unor activități în domeniul liber, adică în domeniul nesupus restricțiunilor legale. Reținem din acest punct de vedere, preocuparea legiuitorului de a nu trata în același fel pe toți evreii fără distincțiune și de a considera pe acei care sunt așezați de mai mult timp în România, ca și acei care au dat dovadă prin acte săvârșite în timp de război, că au dreptul la un regim de favoare, care în nici un
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
juridice, cu unele lacune și în totalitatea ei lipsită de un sistem juridic. Deși atât de dezvoltată, nu a precizat încă un statut personal al evreilor. De asemenea, nu a lichidat sau precizat situația lor politică. Astfel: a. - Se face distincțiune juridică politică între români de sânge și cetățeni români, fără a se arăta criteriul după care se determină românul de sânge; b. - Definiția noțiunii de evreu variază de la lege la lege; c. - Categoriile de evrei privilegiați și exceptați variază și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Legi, evreii nu mai pot stăpâni, dobândi sau deține proprietăți rurale în România, sub nici un titlu sau calitate, ca: proprietari, uzufructuari, asociați, administratori. Sunt proprietăți rurale, în sensul Legii, toate bunurile agricole, bălțile, viile, live zile, conacurile, grădinile, etc., fără distincțiunea dacă aceste bunuri sunt situate în perime trul comunelor urbane, suburbane sau rurale. Intră de asemenea în prevederile Legii și locuințele cu toate anexele lor, aflate pe proprietățile mai sus enumerate. Toate aceste bunuri trec în proprietatea Statului, pe data
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
promovarea categoriilor funcționale, naționale, ca realități politice de bază, și distincția juridică și politică între români de sânge și cetățeni români. b. Din expunerea de motive, mai rezultă că acest Decret-Lege a avut la bază principiul rasial, și a făcut distincțiunea juridică politică între români de sânge și cetățeni români, fără însă a se preciza când cineva este considerat "român de sânge" și când nu. c. În vederea respectării principiilor constituționale, Decretul reglementează drepturile evreilor, fără preocuparea de a le ridica calitatea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de Miniștri urmând a recunoaște acestora, în mod limitativ, practica unor activități în domeniul liber, adică în domeniul nesupus restricțiunilor legale. Reținem din acest punct de vedere, preocuparea legiuitorului de a nu trata în același fel pe toți evreii fără distincțiune și de a considera pe acei care sunt așezați de mai mult timp în România, ca și acei care au dat dovadă prin acte săvârșite în timp de război, că au dreptul la un regim de favoare, care în nici un
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
juridice, cu unele lacune și în totalitatea ei lipsită de un sistem juridic. Deși atât de dezvoltată, nu a precizat încă un statut personal al evreilor. De asemenea, nu a lichidat sau precizat situația lor politică. Astfel: a. Se face distincțiune juridică politică între români de sânge și cetățeni români, fără a se arăta criteriul după care se determină românul de sânge; b. Definiția noțiunii de evreu variază de la lege la lege; c. Categoriile de evrei privilegiați și exceptați variază și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
acestei Legi, evreii nu mai pot stăpâni, dobândi sau deține proprietăți rurale în România, sub nici un titlu sau calitate, ca: proprietari, uzufructuari, asociați, administratori. Sunt proprietăți rurale, în sensul Legii, toate bunurile agricole, bălțile, viile, livezile, conacurile, grădinile, etc., fără distincțiunea dacă aceste bunuri sunt situate în perimetrul comunelor urbane, suburbane sau rurale. Intră de asemenea în prevederile Legii și locuințele cu toate anexele lor, aflate pe proprietățile mai sus enumerate. Toate aceste bunuri trec în proprietatea Statului, pe data de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
b). În ce privește variațiunile de pedepse, sub raportul duratei lor, sunt de asemeni justificate, ele datorându-se următorilor factori: În primul rând varietatea faptelor, sub raportul materialității lor, săvârșite de evreii comuniști, au atras calificări diferite, susceptibile de sancțiuni osebite, după distincțiunile ce însăși legea le crează. În al doilea rând, pedepsele fiind în genere de mare amplitudine, a revenit în sarcina judecătorilor să le individualizeze, după circumstanțele speciale ale spețelor, dozând sancțiunea, după aprecierea lor, între minimum și maximum legal. Acest
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
au fost mobilizați la ambulanțe, companii sanitare, chiar P.S. ale unităților plecate pe front, contrar alineatului d, art. 5, care prescrie: "cei ce au luptat în linia de foc", explicând această prescripțiune în expunerea de motive astfel: "făcând deci o distincțiune între cei ce au fost mobilizați fie la servicii, partea sedentară, sau zona de operații și între cei cari au luat parte la lupte, înfruntând dușmanii țării, direct în linia de foc". Unii evrei au dobândit categoria 2-a numai
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Articolul 1 Dreptul de a practica profesiunea de medic îl au în Republică Populară Română, persoanele care au obținut titlul de medic, după distincțiunile de la art. 2. Articolul 2 Au dreptul la practica profesiunii de medic: a) medicii care au absolvit o școală superioară de medicină și au obținut diplomă pentru titlul de medic în țară; ... b) medicii c��rora li s-a echivalat
DECRET nr. 212 din 13 mai 1953 privind reglementarea profesiunii de medic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149365_a_150694]
-
căreia își are sediul Tribunalul special maritim și fluvial, iar în materie de crime, de Curtea Supremă. Articolul 114 Tribunalele speciale maritime și fluviale judeca și infracțiunile conexe individuale cu infracțiunile intrand în prevederile prezentului decret, instanța constituindu-se după distincțiunile dela Art. 105. Articolul 115 Procedura de judecată este aceea prevăzută de dreptul comun. Infracțiunile din legile speciale vor fi judecate de instanțele prevăzute de prezentul decret, cu procedura arătată în acele legi. Capitolul VI Asesorii populari Articolul 116 Asesorii
DECRET nr. 40 din 13 februarie 1950 privind Marina Comercială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152508_a_153837]
-
a Marinei Comerciale din anul 1907, își mențin dreptul de abordarea acestui pavilion. Articolul 129 În textul articolelor din prezentul decret, cuvantul "Comandant", cuprinde pe toți acei care au conducerea unui vas de orice categorie, comandanți, căpitani, conducători, carmaci, după distincțiunile făcute de decretul de față. Articolul 130 Dispozițiunile prevăzute de prezentul decret vor intra în vigoare pe data publicării sale în Buletinul Oficial, cu excepția dispozițiunilor titlului V, care vor intra în vigoare pe data de 1 Martie 1950. Articolul 131
DECRET nr. 40 din 13 februarie 1950 privind Marina Comercială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152508_a_153837]
-
organelor ei; ... c) Convoacă și prezidează organele deliberative ale eparhiei și îngrijește de aducerea la îndeplinire a hotărîrilor acestora; ... d) Reprezintă eparhia în justiție, în fața autorităților și față de terți, personal sau prin delegați legal împuterniciți; e) Hirotonește clerici și conferă distincțiuni bisericești; ... f) Numește personalul bisericesc sau îl confirmă, în caz de alegere, cu respectarea normelor legale; ... g) Aprobă sau respinge motivat sentințele pronunțate de consistoriul eparhial; ... h) Face cât mai des vizite canonice în eparhia să, pentru a controla mersul
STATUT din 17 februarie 1949 pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152144_a_153473]
-
teologice; ... f) Perfecționarea preoților că predicatori și duhovnici: ... g) Combaterea rătăcirilor de la credință. De asemenea, se vor ține anual pe protopopiate conferințe ale cântareților bisericești, în scopul perfecționării lor profesionale. Conferințele vor fi prezidate de delegatul Chiriarhului respectiv. SECȚIA III Distincțiuni bisericești Articolul 139 Pentru activitate deosebită pe teren bisericesc, sub raport harismatic, didactic, misionar, cultural, social său economic, preoții de mir pot primi următoarele distincțiuni onorifice bisericești: a) Sachelar; ... b) Iconom; c) Iconom stavrofor. ... Articolul 140 Distincțiunea de sachelar se
STATUT din 17 februarie 1949 pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152144_a_153473]