215 matches
-
se simțeau mai moldoveni“ (2, 182). „Prietenii lui Vania Răutu din liceu, - chiar fără excepție pentru Prestea și Pătrașcu <footnote Erau singurii gimnaziști care nu aparțineau aristocrației. footnote> , - dacă nu se simțeau rusificați pe deplin, se credeau mai presus de distincțiunile naționale: revoluționari internaționali, cetățeni ai lumii“ (2, 183). Ei chiar credeau că „barierele pe care deosebirile naționale le ridică între popoare, [...] toate îngrădirile acestea, care rezultă din mulțimea de limbi, stau în cale progresului“ (2, 190). Ca atare, noua societate
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
182). „Prietenii lui Vania Răutu din liceu, - chiar fără excepție pentru Prestea și Pătrașcu <footnote Erau singurii colegi de gimnaziu ai lui Vania care nu aparțineau aristocrației. footnote> , - dacă nu se simțeau rusificați pe deplin, se credeau mai presus de distincțiunile naționale“ (2, 183). În școlile din Basarabia „nu numai că dispăruse predarea limbii românești, dar nu era iertată elevilor întrebuințarea limbii lor materne nici chiar între ei“ (2, 51), iar aparteneța la orice altă etnie afară de cea rusă îl punea
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
rămînă În tagma duhovniceasc, care, crescuți și trăiți În mediul satelor, se simțeau mai moldoven. Prietenii lui Vania Răutu din liceu, - chiar fără excepție pentru Prestea și Pătrașcu, - dacă nu se simțeau rusificați pe deplin, se credeau mai presus de distincțiunile naționale: revoluționari internaționali, cetățeni ai lumii. Ei chiar credeau că barierele pe care deosebirile naționale le ridică Între popoare, toate Îngrădirile acestea, care rezultă din mulțimea de limbi, stau În cale progresului. Ca atare, noua societate, pe care o visau
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
și pentru care Învățătura deschidea toate perspectivele, pierduseră conștiința legăturii lor etnice cu masele țărănimii. Prietenii lui Vania Răutu din liceu, - chiar fără excepție pentru Prestea și Pătrașcu, - dacă nu se simțeau rusificați pe deplin, se credeau mai presus de distincțiunile naționale. În școlile din Basarabia nu numai că dispăruse predarea limbii românești, dar nu era iertată elevilor Întrebuințarea limbii lor materne nici chiar Între ei, iar aparteneța la orice altă etnie afară de cea rusă Îl punea adesea pe elev În
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
și pentru punerea în practică a dezideratului înființării unei academii, asemeni celor existente deja în Europa. În 1860, G. Sion a întocmit un proiect de statut pentru întemeierea unei „academii române, formată din 15 membri, aleși din toți românii, fără distincțiune de provincie sau de protecțiune”, dar „cu oarecari titlu literariu cunoscut”, având „în preocupări probleme de limbă, acordarea de premii și ordonarea documentelor istorice”. La rândul său, V. A. Urechia propunea instituirea unei comisii „de bărbați din toate provinciile române
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
a fost vasul Medea R.M.S. care a sosit la 16 august 1895 "aducând vreo 40 pasageri și 800 saci cu făină pentru Constanța", destinața finală fiind Constantinopolul 1902. Cu acest prilej, "capii tuturor autorităților locale și mai multe persoane de distincțiune au fost invitate pe bord de dl. agent al vapoarelor pentru orele 4 p. m. când s-a servit șampanie"1903. Au răspuns invitației "Principele Grigore Sturza, familia dlui general Manu, dnii generali Cantili, Rasti, Budiștean, Călinescu, familia Vârnav, dnii Refet
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Eliade „a Încercat să-și educe cititorul În acest sens chiar În interiorul operei literare (un Lector În fabule)” (/47). Credem că sensul dat de Eliade noțiunii de „semn” este cel din articolul „Un Înțeles al semnelor” (Fragmentarium), cel de „limită, distincțiune, oprire pe loc. Nu e vorba de o „oprire pe loc” a vieții, o moarte formală ci de oprirea minții la granițele lui esse. Dincolo de semn, adică dincolo de formă și de Înțeles, Începe devenirea sau neantul amândouă aspecte ale neființei
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
puternică a existenței noastre naționale. Dacă vreodată revizuirea Constituției va fi în cestiune, vom lupta ca modificările ce i se vor face să fie conforme principiilor democratice și naționale. Vom stărui ca dreptul electoral să înceteze de a admite altă distincțiune decât a inteligenții și a luminilor; vom susține orice îmbunătățiri în legea electorală, care vor avea de scop să asigure independența corpului electoral etc. Vom cere ca oricine știe ceti și scrie, să voteze direct“. Programul cerea descentralizarea administrativă și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
bunuri, va fixa redevența proprietarului suprafeței și va arăta tot de odată putința și măsura în care aceștia vor participa la exploatarea acestor bogății. Se va ține seama de drepturile câștigate, întrucât ele corespund unei valorificări a subsolului și după distincțiunile ce se vor face în legea specială. Concesiunile miniere de exploatare, instituite sau date, conform legilor azi în vigoare, se vor respecta pe durata pentru care s-au acordat, iar exploatările miniere existente făcute de proprietar numai cât timp le
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
Devine utilă precizarea că, prin decretul-lege nr.2068 din 20 iulie 1942, termenul de muncă de folos obștesc a fost înlocuit cu cel de muncă obligatorie, prin decretullege nr.2068 din 20 iulie 1942, cu scopul de a stabili o distincțiune între munca de folos obștesc, pe care o prestează tineretul român într-un scop educativ, constructiv și patriotic, față de munca la care sunt supuși evreii. În acest context, munca obligatorie devenea pentru evrei una din formele de ostracizare din viața
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de moda cea mai comodă și mai morală. Cel puțin așa susține domnul Ibrăileanu. D-sa poate are motive de indiferență ca să susție asemenea aserțiune. Pentru motivele contrarii, mă raliez și eu. Trebuie însă să facem unele observațiuni și unele distincțiuni. Cei care frecventează eleganta și fina capitală a Franței și a femeilor din toată lumea, nu bagă în samă exagerările acestea de economie de rochie. Burghezia franceză e încă destul de conservatoare și nu se grăbește să ajungă la moralitatea deplină. Urmează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de viță e o prejudecată și mai idioată, deci departe de ei asemenea ticăloșie. Cu acest prilej ca și cu altele autoritățile s-au arătat inclinate spre burghezie și, deși cu întârziere, au ordonat părechii entuziaste întoarcerea la vechile practici. Distincțiuni. Aplaudând această economie a femeilor noastre în asemena vremuri de scumpete, nu ne putem opri a nu face o mărturisire. Înțelegem civilizație și morală scurtă când e vorba de un subiect gentil, de proporții mărunte. Mutrișoară de veveriță, piciorușe de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
E un privilegiu pentru femei a le evita. 12. D-l S. Mehedinți, ar dori un mănunchi de oameni cu conștiința „în alb”, care să alcătuiască miezul unui parlament conducător, lângă care s-ar admite câteva femei de o reală distincțiune sufletească, care privind ca mame și soții cu îngrijorare la ziua de mâine și cu reală experiență la traiul întemeiat pe muncă, să dea vieții noastre politice mai multă demnitate și un simț de răspundere real. Altfel, femeile care nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
în București, pe terenul din Piața Brătianu. În mai 1938 în Casa Rioșeanu, în martie 1939, Casa Rosenthal, în iulie 1939 în Calea Victoriei 82; în iunie 1940 B-dul Carol 3 (Fost S. Prager). La aceste expoziții Asociația a obținut următoarele distincțiuni: Diploma cu medalie de aur la Expoziția Camerei Agricole din Pitești (1927), Medalia și Diploma d-Honneur la Expoziția internațională din Barcelona (1929). Totalul sumelor rulate de la înființare până la 31 martie 1940, pentru secția industrială a fost de lei 7.469
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
o bază istorică (fetele nubile trebuie să-și pregătească din vreme zestrea), cât și una simbolică. Cel mai adesea, în colinde, fata coase batiste și gulere. Cele dintâi sunt frecvent gajuri de dragoste, în timp ce ultimele reprezintă un semn clar de „distincțiune”, ce vorbește despre poziția socială a familiei miresei. „Ea ședea și chindisea/ Cu mâini dalbe zugră- vea/ La gulere voinicești/ La năfrămi împărătești” (Porumbacu-deSus - Sibiu), „Ea-m coasă și-mi ghindoseșt/ La un guler ș-o basma,/ Guleru a fraților
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
moral desăvârșit și e nădăjduit că nici cel material nu va fi neînsemnat. Cu acest prilej, s-au înmânat dlui învățător Postoiu și dlui Tițariu - care de asemenea era prezent, brevetele de medaliere cu „Răsplata muncii pentru învățământ”. Decernarea acestei distincțiuni harnicilor învățători a făcut o frumoasă impresie în lumea adunată să sărbătorească pe acești apostoli ai neamului. S-au ținut instructive cuvântări de către subscrisul, învățătorii medaliați și învățătorul Gh. Iacobeanu de la școala din Buhaciu-Bijghir. Interesândumă de situația lucrărilor de adăugire
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și o lingvistică agricolă, "dacă se apucă cineva a trage din analiza cuvintelor conclusiuni relative la istoria medicinei sau a agriculturei" (ibid., p. 20). Mai observa Hașdeu că majoritatea lingviștilor (printre care și Max Müller) "scăpa cu desăvârșire din vedere distincțiunea cea fundamentală între "Linguistica pură" și "Linguistica aplicată"" (ibid., p. 21). Pe de altă parte, lingvistul român se arătă scandalizat de opinia lui W.D. Whitney, după care nu este nevoie ""de a se indică diferitele părți ale științei limbei
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
diverse științe învecinate, ale căror probleme așteaptă o soluțiune de la Știință limbei; probleme atât de numeroase și atât de variate, încât corpul Linguisticei aplicate e mult mai voluminos decât al Linguisticei pure [5]. Generalitatea linguiștilor scăpa cu desăvârșire din vedere distincțiunea cea fundamentală între "Linguistica pură" și "Linguistica aplicată". Această uitare produce adesea o regretabilă confusiune, precum este atunci, bunăoară, cănd Max Müller lasă a se înțelege că așa-numita mitologie comparativa ar fi o parte din Linguistica deopotrivă cu fonologia
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
lucrat cinci artiști diferiți. Biletele costă 80 000 de lei sau 40 000 de lei (pentru elevi, studenți și pensionari) și pot fi procurate de la Centrul Cultural Francez sau Teatrul German. MONICA DIANA PAVEL din presa vremii acum... 100 ani „Distincțiuni. Vrednicul nostru industriaș român din Arad, Dl. Justin Olar, a fost distins zilele acestea cu o medalie de bronz din partea reuniunei regnicole a industriașilor, pentru meritele câștigate și pentru zelul devotat în calitatea sa de director al insoțirei pantofarilor arădeni
Agenda2004-18-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282361_a_283690]
-
Slobozan din Cântul X al }iganiadei. Gândirea progresistă îi înlesnește o înțelegere foarte actuală a noțiunii de patriotism, care în concepția sa "cere dezinteresare și sacrificii pentru patria întreagă, chiar dacă aceasta stă din mai multe naționalități, pentru binele tuturor, fără distincțiune de naționalitate, de confesiune și de alte câteva diviziuni ce se pot afla într-însa". Râvna sa, memoria fenomenală, ușurința extraordinară în însușirea celor mai diverse limbi i-au conferit o aură legendară, inspirând opere literare și memorialistice. Odobescu descrie
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
nu e în stare a le recompensa bănește; onorile pe care el le gradează după însemnătatea serviciilor aduse țin locul unei sporiri îndestulătoare a salariilor și lucrul nu este tocmai nepractic de vreme ce pentru amorul - propriu al oamenilor din Apus o distincțiune e adesea mai prețioasă decât o recompensă bănească. La noi risipa și abuzul ce s-a făcut cu aceste semne le-a luat orice valoare în ochii publicului, încît cei mai mulți oameni privesc conferirea lor mai mult ca un fel de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
spaniol, și o dorință nestingibilă după onoare și glorie ardea în inima mea jună. Această dorință căpătă o putere nouă prin amorul cătră o copilă frumoasă, tot așa de săracă ca și mine, însă și mai avută în străbuni glorioși. Distincțiunea mică în numărul antenaților noștri și sărăcia mea prefăcură amorul nostru numai într-o dorință ardinte fără speranță de-a se realiza vrodată, căci părinții ei, mândri de sângele lor curat creștin, care rămase prin sutimi de ani neamestecat, nu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ei, mândri de sângele lor curat creștin, care rămase prin sutimi de ani neamestecat, nu se puteau împăca cu gândirea de-a uni pe fiica lor cu mine, a cărui străbun fusese maur. Însă tinereța și amorul uită ușor aste distincțiuni mici, și copila se alegă de mine cu un amor adânc. Adeseori când venea de la liturgie [î]mi dăruia mominte neîntrerupte de neci un martor. Ah, cât de fericit eram! Credeam că voi putea prin propriul meu merit să conving
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
spiritului său de blîndeță obicinuită chiar față cu Theodor Comnen, protivnicul prins care, deși trebuia neapărat ținut în închisoare și sub pază, fiind primejdios statului, totuși de bucură de multe înlesuiri și îndulciri ale traiului, fu tratat cu onori și distincțiuni deosebite și duse multă vreme o viața suportabilă. Dar când incorigibilul și nemulțămitorul Theodor unelti, din locul său de exil, intrigi în patria sa și planuri pentru restaurarea sa, Ioan Asan, silit să fie aspru descoperind aceasta, porunci să-l
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
său Ioan Angelos (Comnen) din Tessalonic, care-și arogă numirea și drepturile unui împărat, cu care scop el înduplecă pe tatăl acestuia, Teodor Angelos (Comnen), să vie la Curtea sa și, după ce-l atrase, îl trată cu multe onoruri și distincțiuni, nemailăsîndu-l însă liber de lângă sine. Tot spre acest sfârșit el spori oștirea sa printr-un sucurs considerabil de cumani, pe care-i momi cu daruri și făgăduințe, i făcu mai acomodanți și-i transplantase din Macedonia, unde i-a fost
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]