439 matches
-
complementul indirect se realizează prin pronume posesiv, la plural, sau prin pronume personal de persoana a III-a: „A trimis alor săi o telegramă.” Dativul neprepozițional se impune ca una din mărcile distinctive ale complementului indirect. 2. Topica intervine în distingerea complementului indirect de atribut; cu excepția structurilor sintactice ambigue, complementul indirect urmează unui verb (adjectiv): „I-am dat lui Dan cărțile.” în timp ce atributul urmează unui substantiv: „I-am dat cărțile lui Dan.” 3. Elementele de relație însoțesc toate tipurile structurale de
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în concepția noastră, dar adoptat de mulți autori în circumstanțele istorice ce dezbat și astăzi paradigmele triadei în diversele societăți umane. Așa încât studiul magiei ca un fenomen cultural distinct are în cuprinsul său puncte de vedere antropologice, sociologice și istorice. Distingerea unor criterii de diferențiere între magie și activitățile religioase ori științifice pot fi utile dar magia nu poate fi discutată separat de acestea. Practicile magice reprezintă în esență un aspect sau o reflecție susținută de oameni deosebiți într-un anumit
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
2007, p. 25. 65 Idem. 66 Petre Țuțea, Omul - Tratat de antropologie creștină: Problemele sau Cartea întrebărilor, Editura Timpul, Iași, 1992, p. 69. 67 "Întreaga existență a omului primitiv depinde în mare parte de darurile lui naturale pentru observație și distingere. Ceea ce este caracteristic pentru mentalitatea primitivă este sentimentul ei general al vieții și nu logica ei (...) Dar în concepția lui despre natură și viață, toate aceste diferențe sunt anulate de un sentiment mai puternic:convingere profundă că există o solidaritate
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
toate au capacitatea de a produce o figură singularizată; ca să obții o manieră nu e nevoie de Eminescu, ajunge și Popovici-Bănățeanul. Diferența o face fetișizarea. Această singularitate abstractă compusă de text constituie o relație de comunicare elitistă și restrictivă - pentru că distingerea "semnăturii" care dă cheia vocației reclamă specializare și rafinament. Titu Maiorescu, după ce citează o scrisoare a lui Popovici-Bănățeanul în care acesta i se confesează, face exerciții de lectură estetizantă pe materialul biografic: ...e admirabil scrisă toată scrisoarea, cu acel stil
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Pura prezență disponibilă în lume, capacitatea de a resimți voluptăți și bucurii, adeziunea la real sunt tot atâtea moduri de a te vindeca de suferințele psihice, misiuni pe care Aristip le atribuie filosofiei. În talmeș-balmeșul de fragmente cirenaice, câteva permit distingerea fericirii de plăcere: cea de-a doua este punctuală, locală și izolată; particulară, este aleasă de dragul ei înseși; corporală, se exprimă și se desfășoară într-un moment; presupune practica exersată a kairos-ului; dimensiunea ei este subiectivă, personală, activă și instantanee
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
derularea activităților și utilizarea resurselor sale. O astfel de analiză implică atașarea la acest indicator de rezultate a volumului afacerilor realizate sau a mijloacelor puse în operă pentru a le realiza. În această perspectivă analiza performanțelor globale ale societății necesită distingerea activităților industriale și comerciale de cele financiare și de trezorerie. Pentru a fi exprimată profitabilitatea economică, doi indicatori pot fi luați în considerare: rata marjei brute de exploatare și rata marjei nete de exploatare. Ei arată care este capacitatea societății
PERFORMANŢA GRUPURILOR.Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
piață. Rentabilitatea financiară exprimă performanța societății luând în calcul politicile sale financiare și fiscale și măsoară rentabilitatea sau randamentul capitalurilor proprii. La nivelul unui grup, putem calcula rentabilitatea financiară fie pentru ansamblul capitalurilor proprii consolidate (inclusiv acționarii minoritari), fie prin distingerea capitalurilor proprii ale acționarilor majoritari de cea a acționarilor minoritari. Rentabilitatea financiară depinde în mod principal de rentabilitatea economică a capitalurilor angajate, de politica de finanțare (în special la partea relativă a datoriei financiare în raport cu capitalurile proprii și cu costul
PERFORMANŢA GRUPURILOR.Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
în esență, mai curând cognitive sau comportamentale decât fizice. Manifestările simptomatice asociate burnout-ului sunt observate la persoanele „normal echilibrate”, nesuspecte de tulburări psihice și fără antecedente psihiatrice sau psihopatologice (Maslach, Schaufeli, 1993). Ele sunt „indici nozografici care pot ajuta la distingerea burnout-ului de tulburările psihopatologice autentice” (Pezet-Langevin, 2003, p. 504). Și totuși, dacă ne este permisă o comparație, am spune că burnout-ul este foarte asemănător cu personalitățile accentuate din planul psihoindividual. Personalitățile accentuate sunt amplasate între normal și patologic, cu tendința
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
după sine ignorarea factorilor/cauzelor ce intervin de-a lungul vieții profesionale); exagerarea atitudinilor și comportamentelor negative ce însoțesc burnout-ul. Cea mai gravă „acuză” este însă alta, și anume lărgirea nepermisă a sferei noțiunii de burnout, ceea ce creează premisa imposibilității distingerii burnout-ului de alte fenomene (efortul sau încordarea de la serviciu în general). „Supraincluderea”, cum este numită această strângere sub umbrela burnout-ului a mai multor variabile, impietează conturarea burnout-ului ca un construct separat, distinct (Cooper, Dewe, O’Driscoll, 2001, p. 87). Modelul
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de nominalizare) este, de asemenea, semnificativ, aceasta fiind prezentă și în structura de bază conținând verbul respectiv: Există o ierarhizare didactică, pe care o învățam pe vremuri la școală și pe care văd că o folosește și maestrul Cioculescu, anume distingerea între comicul de caracter, cel de moravuri și cel de situație (Al. Paleologu, Despre lucrurile cu adevărat importante) Nu este supus dezbaterii între avocați, procurori si judecători ("22", 1-7.II.2006) Reproducem (în traducere românească) schimbul de scrisori între Ana
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
Reproducem (în traducere românească) schimbul de scrisori între Ana Blandiana și Tony Judt ("22", 8-14.II.2006). În corpusul nostru, substantivele articulate hotărât care se asociază cu între sunt următoarele: raportul, distincția, conflictul, echilibrul, legătura, sinteza, opoziția, separația, alternativa, disputele, distingerea, distincțiile, paralela, dezbaterea, bătălia, confuzia, schimbul, contractul, disparitatea, mărul discordiei, fuziunile, ambiguitatea, continuitatea, limita. Aceste substantive sunt, cum am arătat, în relație cu un verb exprimat sau subînțeles. Printre cauzele apariției prepoziției între în locul lui dintre în contextul reprezentat de
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
esența fenomenelor asupra cărora este nevoit să acționeze, este rezultatul unui proces complex în cursul căruia "cunoașterea străbate dincolo de diferitele însușiri individuale ale lucrurilor de același gen și chiar dincolo de însușirile lor individuale asemănătoare "6. Actul specific al rațiunii umane distingerea esenței de fenomen, a invizibilului de vizibil este considerat de H. Wald „printre cele mai mari evenimente din istoria omenirii" și a apărut pentru prima dată sub înfățișare mistică. Categoriile fundamentale ale gândirii esența și fenomenul, generalul și individualul, necesitatea
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
în muzica instrumentală, pictură, sculptură, desen. Leziuni hemoragice ale zonei asociative angulare a lobului parietal drept într-un caz de agnozie spațială stângă (neglect stâng) Sindromul Josef Gerstmann este o agnozie spațială bilaterală care se manifestă prin agnozia degetelor (inabilitatea distingerii degetelor mâinilor), dezorientare dreapta-stânga, disgrafie și discalculie. Se datorează leziunii ariilor associative din lobul parietal inferior al emisferei dominante, adică girusurile angular și supramarginal, intersecții asociative esențiale ale orientării spațiale corporale. B.A., de 49 de ani, în urma unei febre
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
de Karl Lachmann avea defectul de a disprețui codicele uma nistice, pe care le considera contaminate; eliminatio codicum descriptorum se poate face Însă numai atunci cînd ne aflăm În posesia Întregii tradiții manuscrise. În fiecare codice În parte, este necesară distingerea „mîinilor“ diferite, examinarea atentă a șter săturilor, precum și a strică ciu nilor pe care le-a putut suferi codicele de-a lungul secolelor. Se ține cont și de caractere și de cerneală, pentru că se poate Întîm pla ca un codice
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
consensul tuturor codicelor, cu excepția celor numiți expressis uerbis În aceeași notă; se notează cu litera ~ sau cu mențiunea Itali lecțiunile sau conjecturile anonime din epoca Umanismului. Nu se recomandă notarea cu ~ pentru codices recentiores (În ansamblu sau În parte) sau distingerea Între codicele integri și mutili sau Între antiquiores și recentiores. Toate observațiile referitoare la codice se fac În prefață, nu În conspectus siglorum. La siglele codicelor se adaugă cele ale papirusurilor și ale florilegiilor/anto logiilor. Chiar și codicele pierdute
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
cele mai importante concepte pentru analiza procesului de transmitere într-o narațiune. Ambele se concentrează asupra aceluiași fenomen epic generic, intermedierea, însă fiecare pune accentul pe elemente diferite ale acestuia. Teoriile referitoare la punctul de vedere insistă îndeosebi asupra necesității distingerii perspectivei naratorului de cea a personajelor ("să scoatem la lumină [...] prejudecățile și predispozițiile"61); teoriile privind naratorul, pe de altă parte, pun accentul pe relativitatea și pe modalitatea expunerii narative. Orice percepție, orice expresie a gîndirii naratorului își are originea
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
și cînd perspectiva externă predomină; pe de altă parte, aceasta este mai slabă atunci cînd un personaj-reflector și perspectiva interioară predomină. Dacă încercăm să facem o schiță a unei camere descrise în ficțiune, vom obține un test destul de fiabil pentru distingerea prezentării spațiale perspectivale și aperspectivale. Într-o narațiune predominant perspectivală, interiorul unei camere nu e niciodată descris într-o asemenea manieră încît să putem face o schiță grafică a acesteia, chiar dacă cititorului i se oferă un inventar mai mult sau
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
nu se ajunge la armonia instituită prin concomitența surprinderii treptelor în totalitatea lor. Prin privirea unificatoare, treptele se vor regăsi împreună în a-locul și a-timpul Unului, la fel cum culorile spectrului se regăsesc misterios în lumina albă, fără distingerea unui spațiu ori a unui timp specific. înclinația de a privi și interpreta fenomenele în secvențialitate, prin relația cauză-efect, trecând de la un moment la altul și privilegiind fie trecutul, fie prezentul, fie viitorul, dă seamă de o anume situare a
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
3. DC este facultativă 2.2. Complementul indirect (CI) 2.2.1. DC este obligatorie 2.2.2. DC nu este posibilă 2.2.3. DC este facultativă 3. Argumente pentru a analiza dublarea clitică drept acord 4. Criterii de distingere a cliticelor pronominale de mărcile de acord 4.1. Dublarea complementului direct 4.1.1. Criterii sintactice 4.1.2. Criterii morfologice 4.2. Dublarea complementului indirect 4.2.1. Criterii sintactice 4.2.2. Criterii morfologice 5. Argumente împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
dublarea clitică un tip de acord?, sunt prezentate câteva argumente și contraargumente din limba română în legătură cu interpretarea cliticelor de dublare a complementului drept mărci ale acordului complementului cu verbul. Aceste (contra)argumente se bazează pe criteriile sintactice și morfologice de distingere a cliticelor pronominale (propriu-zise) de mărcile de acord propuse Fuß (2005). Ele sunt aplicate mai întâi contextelor cu dublarea complementului direct, apoi celor cu dublarea complementului indirect. Capitolul este completat cu o scurtă Anexă cuprinzând contextele cu dublare clitică în
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ca marcă de acord, s-ar oferi o soluție pentru fenomenul dublării clitice, care ridică, de altfel, numeroase întrebări, legate de unicitatea argumentului (un verb nu poate avea două complemente directe sau două complemente indirecte în dativ). 4. Criterii de distingere a cliticelor pronominale de mărcile de acord Acceptând că verbul se poate acorda cu complementele și că în română cliticele ar putea fi mărci ale acestui acord, trebuie să găsim niște criterii pe baza cărora să decidem dacă în română
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
mărci ale acordului. Cu alte cuvinte, trebuie să stabilim în ce moment al procesului de gramaticalizare ne aflăm. Într-o carte având ca subiect dezvoltarea mărcilor de acord, Eric Fuß (2005: 132 sqq.) propune câteva criterii sintactice și morfologice de distingere a cliticelor pronominale (propriu-zise) de mărcile de acord. Vom discuta aceste criterii mai întâi în legătură cu dublarea complementului direct, apoi în legătură cu dublarea complementului indirect. Această tratare separată este motivată de faptul că sunt condiții și contexte diferite de dublare pentru cele
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
clitică în contextul unui nominal indefinit sau non-specific În multe limbi, cliticele de dublare precum și nominalul argument primesc o interpretare +definit sau +specific 166. Conform lui Fuß (2005), această observație legată de distribuție se poate transforma într-un criteriu de distingere între clitic pronominal și marcă de acord: dacă este posibil ca nominalul dublat să fie indefinit sau nonspecific, atunci elementul clitic reprezintă o marcă de acord. La Fuß (2005) nu apare distincția între definit și specific, cele două sunt date
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sensul de metodologie a științei sau de epistemologie) cu aplicare la sociologie, în care construiește un set de reguli obligatorii pentru cercetătorul care dorește să interpreteze corect viața socială. Distinge între: o reguli pentru observarea faptelor sociale; o reguli pentru distingerea între fapte sociale normale și patologice; o reguli pentru construcția societăților: construcția tipurilor sau speciilor; o reguli pentru explicarea faptelor sociale; o reguli pentru testarea explicațiilor sociologice: pentru stabilirea dovezilor sociologice. Acest set de cinci îndemnuri metodologice pe care sociologul
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
permanentă a sistemului. 4. Accesibilitatea * proceduri specifice puse în practică în conformitate cu recomandările W3C privind accesibilitatea Web; * să fie garantată ergonomia site-ului; * utilizarea excesivă și redundantă a elementelor vizuale și multimedia, precum și a celor animate trebuie evitată; * utilizarea culorilor pentru distingerea a diferite zone din paginile site-ului trebuie evitată exceptând cazurile când codul de culori exprimă conținutul; * textul propriu-zis, chiar fără imagine este suficient pentru a comunica sensul general al site-ului; * site-ul nu trebuie să se bazeze pe
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]