683 matches
-
în viitor, nu trebuie să ne facă, totuși, să uităm realitățile neliniștitoare de astăzi, ca aceea de care tocmai am luat cunoștință în acest moment și care constă nu numai în faptul că se află acolo spionii, cu figură de distrați, ascultând și înregistrând pe ascuns ce se spune, dar există și automobile care alunecă suav de-a lungul cozii părând că umblă în căutarea unui loc unde să parcheze, dar care au înăuntru, ascunse privirilor, camere video de înaltă performanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
a debita nostimada. Prim-ministrul ajunsese la sfârșitul hârtiilor sale. Clincăni ușor cu pixul în paharul de apă, cerând atenție și liniște și spuse, N-am vrut să întrerup interesanta dumneavoastră dezbatere, din care, deși probabil v-am părut cam distrat, cred că am învățat destule, întrucât, așa cum trebuie să știm din experiență, nimic nu e mai potrivit decât o discuție zdravănă pentru a descărca tensiunea acumulată, în special într-o situație cu caracteristicile pe care aceasta nu încetează să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
află în fața unei clădiri și nu e nimic mai corect, dar mai spun că, o spun cel puțin unele, a mătura în fața casei înseamnă a îndepărta de sine o responsabilitate sau o culpă. Cât vă înșelați, domnilor filologi și lexicologi distrați, a mătura în fața casei a început prin a fi exact ceea ce fac acum aceste femei din capitală, așa cum au făcut-o în trecut, la sate, și mamele și bunicile lor, și n-o făceau ele, așa cum nu o fac acestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
de ceea ce ați spus adineauri, Atât de conștient încât vă predau funcția ce mi-a fost încredințată, îmi prezint demisia, răspunse cel care nu mai era nici ministru, nici al justiției. Președintele republicii pălise, părea o cârpă pe care cineva distrat ar fi lăsat-o pe spătarul unui scaun și apoi ar fi uitat de ea, Niciodată nu mi-am imaginat că aveam să trăiesc ca să văd chipul trădării, spuse el, și se gândi că istoria va consemna, cu siguranță, aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
retrasă când s-a declarat starea de asediu, spuse inspectorul, Ah, acum înțeleg, de aceea mi se părea ciudat calmul. Mer geau de-a lungul unui parc, unde se vedeau copii jucându-se. Comisarul privi cu un aer care părea distrat, absent, dar suspinul care-i ieși brusc din piept dovedea că trebuia să se fi gândit la alte vremuri și la alte locuri. După ce mâncăm de prânz, spuse el, mă duceți la bază, Da, domnule comisar, spuse agentul, Aveți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
prin frunziș, Înflăcărând suprafața aurită a lămâilor. În grădina Închisă printrun portic din coloane de marmură, un intens parfum de flori se răspândea În văzduh, purtat de briza ce venea dinspre mare. Întins pe niște perne de purpură, Împăratul desena, distrat, cu o rămurică, forme geometrice pe pământ. Întinse mâna spre un cedru care zăcea pe jos și Îl arătă unui bărbat mai tânăr, aflat În picioare, lângă el. - Așadar, așa e făcut pământul? Întrebă după o clipă de reflecție. - O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
mare, Înfășurată Într-o vestă Întinsă ca pielea unei tobe, scutura paharul alene, ca și când nu prea ar fi avut chef să Își Încerce norocul. Celălalt, un bărbat cu trăsături Întunecate asemenea veșmintelor pe care le purta, Înspăimântător de slab, observa distrat mișcările tovarășului său. - Rigo di Cola, cel gras, șopti hangiul. Tot negustor de stofe. Și el se duce la Roma pentru Jubileu. Iar pe celălalt Îl cheamă Bernardo Rinuccio. Umblă cu multă hârtie și cerneală. Cred că scrie ceva. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
fi Înscrisă În ordinea naturală a lucrurilor, rosti Dante pe un ton sentențios. Arrigo se aplecă spre un dulăpior din colț, pe care Îl deschise. Scoase un ulcior plin cu un lichid chihlimbariu. Dante Îi urmărise mișcările cu o privire distrată. Dar atenția Îi fu brusc redeșteptată de un obiect așezat pe unul din rafturile dinăuntru, care luci În lumina razelor ce pătrundeau pe fereastră. Filosoful Îi observase reacția. Pe chipul său se zugrăvi o expresie de satisfacție. - Știam că are să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
valiza din mână și amplificându-și noua tendință de a privi drept Înainte ori de câte ori se Încrucișa cu cineva. De câteva ori ar fi putut jura că bărbații Întorceau capul după el ca să-i mai arunce o privire critică. Se Întreba, distrat, dacă era ceva În neregulă cu hainele lui și regreta că nu se bărbierise dimineața pe tren. Se simțea stânjenitor de țeapăn și de stângaci printre tinerii În costume sport albe și cu capul dezvelit, care erau, desigur, studenți din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
nu le mai am. — Știu. Amory a fost de acord cu observația ei și a clătinat din cap, În semn că nu era nimic de făcut. — Să mergem. Isabelle s-a sculat În picioare. Amory s-a ridicat și el, distrat, și au pășit până la piciorul scării. — Ce tren pot lua? — Este unul la nouă și unsprezece, dacă vrei neapărat să pleci. Da, zău că trebuie. Noapte bună. — Noapte bună. Ajunseseră la capătul de sus al scărilor și când Amory s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
În ochi, ca și cum ar fi așteptat un punct culminant, la care conferențiarul nu ajungea niciodată. Uneori Amory Îl vedea zvârcolindu-se pe scaun, iar chipul i se lumina; ardea de poftă să dezbată un punct. Pe stradă, era tot mai distrat și Începuse să fie acuzat de snobism, dar Amory știa că nu putea fi vorba de așa ceva. Odată, când Burne a trecut la un metru distanță, total absent, cu mintea la mii de kilometri, Amory aproape că a făcut un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
altfel. Ăsta e, ura, l‑am prins! Hans e încă prostit de‑a binelea, dar Rainer a înțeles corect chemarea „Acum!“ de adineauri. Ușor ca aripa fluturelui se furișează pe la spate și extrage portofelul din buzunarul de la piept al victimei distrate; acesta se află - ca de obicei în cazul dreptacilor - în buzunarul din stânga de la piept. Ăsta n‑ar observa nimic nici dacă i‑ai pune o bombă. Nu par a fi mulți, dar oricum e o bucurie, îți poți lua destule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
dificultăți la start. Anna simte o căldură interioară și nimic mai mult. Hans se gândește la Sophie care‑i va da mâine prima lecție de tenis. Sărutări ușoare îi dă el de pe‑acum Annei cu râtul lui care se îndreaptă distrat, la întâmplare, când ici, când colo. Anna confundă asta cu tandrețea postcoitală, ceea ce nu‑i cazul și nici nu trebuie să fie. Nu‑i decât o diversiune menită s‑ascundă că Hans nu simte nici un fel de tandrețe față de ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
șoptesc: iubește‑mă. Și Hans șoptește: tu, e super ce facem noi aici, de nota zece și‑o să fie tot mai bine, dacă te gândești cât am așteptat momentul ăsta; acuși o să țipi de plăcere și‑o să faci ca trenul. Distrat, Rainer se studiază, la rândul lui, în oglinda pătată de pe perete; ca de atâtea ori, exersează și astăzi o lipsă totală de mimică. Încearcă să atingă o imobilitate absolută a feței, pentru ca schimbările produse în starea lui de spirit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
fi putut consola măcar cu scuza că doar îmi țineam și eu capul plecat ca să evit complicațiile. Nu, eu am spus-o primul: — Heil Hitler. — Heil Hitler. Nebe nu ridică privirea din ceea ce începuse să scrie atunci când mi-a răspuns distrat, așa că nu îmi văzu expresia. N-aș putea spune cum arăta fața mea. Dar oricare mi-ar fi fost expresia, ea era născută din realizarea faptului că singura plângere adevărată pe care o aveam la Alex avea să fie cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
nu voi mai lua ca țintă om literar, indiscernabil până la un punct de omul de sânge și spaime. Fie dar această vrăjmașe împăiată: poezia leneșe, inofensivă minge de antrenor, căreia în 6 din 7 zile abia îi repezi un pumn distrat. În ziua antrenamentului însă, o vrei bombată și elastică, partener fictiv, prompt în reacții. Poezia leneșe e foarte adesea o poezie vivace și coincide atunci cu stânga modernistă sau modernismul scurt. Tânărul participant, în virtutea iuțelii câștigate, continuă, însă, în silabe
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
izbutesc să mi-l ascundă. VEGHEA LUI RODERICK USHER (Parafrază) În descrierile Gândului Despot. The Haunted Palace Modul unei seri eventuale, acel parantetic zenit, vagant, la ierni, destipăritul soare, formase valea edificiului Usher. Implicatele pajuri, locul silabic, alfabetul alveolar și distrat al pietrelor ilustrului Leagăn armau nemăsurat ori alungau infuz tablele unei nerepetate Physici. Și filamentele umbrelor, și figura docilelor raze, și toată aparenta inimă a locului o dezlegam: cadran afund al unor modificate, deviate orlogerii, durând necunoscut: la turle, pe
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
plăcere... Am băut cafeaua și tot vorbind noi verzi și uscate am uitat să coborâm la Diana și nici nu am observat, când am dat gata toate pateurile cumprate de la Minion. Când l-am mâncat pe ultimul, i-am zis distrată: -Să știi că momentan nu mă simt în stare să mai mănânc nimic. Tu? -Nici eu și e vina ta că ai lăsat platoul aci, ca să ne stricăm foamea cu prostii. Haidem la mine! La prânz ești invitată la mine
ICOANA PRIETENIEI NOASTRE(CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362762_a_364091]
-
drăguț însă nu era prea entuziasmat să și-l amintească. După părerea lui, seamănă cu Carline. E prea înclinat spre cazinouri și jocuri de noroc și pe deasupra un afemeiat. - Oh, mamă! Nu obosești niciodată tu, să-mi cauți pretendenți? Râse distrată Desire. Norocul meu, că fiul Gasparilor nu a reușit să-i intre la suflet lui tata! Slavă Domnului! -Nu amore, de data aceasta nu eu eram în căutare de pretendenți pentru tine, ci Carlina te îndrăgește și crede că ai
PETRECERE NEFASTĂ(8) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368512_a_369841]
-
vecinilor? Toată lumea râdea de tine! Pe când acum erai un mare filatelist, o somitate în domeniu, apăreai pe coperta revistelor de specialitate și, deși în privința propriilor copiii lucrurile rămâneau la fel, toată lumea știa că înaltele tale preocupări te fac puțin cam distrat deci numai bun de dat exemplu altor soți care nu aveau sărmanii de ei decât vechea pasiune a bețiilor cu amici dubioși la cârciuma de peste drum. Ori poate fuseseși colecționar de monede vechi. Ce oroare! Acum erai numismat, umpleai casa
HOBBY de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365899_a_367228]
-
cântecul de adio din “Sunetul Muzicii”: So long, farewell, Auf Wiedersehen, Good Bye.... Sună lipsit de pietate, dar sunt sigură că lui Hans i-ar fi plăcut propria sa înmormântare. Până și faptul ca prietenul lui cel mai apropiat, complet distrat, a venit încălțat cu doi pantofi diferiți, l-ar fi făcut să râdă. Pentru mine a fost de-a dreptul cutremurător să primesc condoleanțe pentru prima dată în viața mea pentru cineva care nici măcar nu-mi era rudă. În fine
FRAGMENT DE CARTE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366064_a_367393]
-
cunosc, ei au crescut și s-au cunoscut mai mult din povestiri și au urmat și urmează destine asemănătoare în acest moment. Într-una din zilele noastre petrecute în sânul jobului, cu o hârtie în mână pe care o fluturam distrată, o zăresc trecând repejor pe lângă umărul meu. Zâmbește cald. O întreb atrasă de magia acelui surâs: - Ce faci, Dănuț? - Bine, îmi răspunde timidă. Urmează o pauză, timp în care nu dă semne că ar dori să se clintească spre treburile
DĂNUŢA, PRIETENA MEA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 783 din 21 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352027_a_353356]
-
ei în problema mea de sănătate. Imediat ce doctorul s-a uitat la analize și la radiografie, m-a întrebat, ce vârstă am, câți copii și altele, pe care le-am considerat banale. După ce i-am răspuns, ce-i drept, putin distrata de indiscreția lui cu privire la situația mea familială, și-a ridicat privirea de pe hârtii, și mi-a spus cu un calm convingător : -S-ar putea să mor înaintea ta, călcat de o mașină. Am zâmbit. -Ai cancer la oase 99%. Ce ai
PREZENT LA INTALNIRE de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356371_a_357700]
-
Intră-n ea să se cinstească. GHEORGHE: ... Numai dacă-aș fi nebun Pot să trec prin fața ei... FLOAREA: Are vrajă, dumneaei? GHEORGHE: De-aici nu mai vreau să plec, Stau cu Floarea și petrec, Că-i frumoasă și e bună... (distrat, o amenință cu zâmbetul pe buze) Dar am să-i dau o chenzină, C-a plecat fără să-mi spună. FLOAREA: Ca să vezi ce dandana!... Nu sunt eu nevastă-ta, Care-n poartă te-aștepta? (mică pauză, suspans) Și-nlemneam
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354783_a_356112]
-
Intră-n ea să se cinstească. GHEORGHE: ... Numai dacă-aș fi nebun Pot să trec prin fața ei... FLOAREA: Are vrajă, dumneaei? GHEORGHE: De-aici nu mai vreau să plec, Stau cu Floarea și petrec, Că-i frumoasă și e bună... (distrat, o amenință cu zâmbetul pe buze) Dar am să-i dau o chenzină, C-a plecat fără să-mi spună. FLOAREA: Ca să vezi ce dandana!... Nu sunt eu nevastă-ta, Care-n poartă te-aștepta? (mică pauză, suspans) Și-nlemneam
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354787_a_356116]