537 matches
-
Articolul UNIC. Se acorda drapelul de lupta Divizionului 359 Artilerie. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU ----------------------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/114820_a_116149]
-
Militar din Iași și apoi la Școala de Ofițeri de Artilerie, Geniu și Marină din București. A comandat Divizia 15 Infanterie în al Doilea Război Mondial. Locotenentul a fost trimis la Regimentul 2 Artilerie din București, primind comanda Bateriei 2/Divizionul I. Cu aceasta unitate a luat parte la campania din 1916, distingându-se în luptele de la Perșani și Porumbacu. Pentru faptele sale primind. în aprilie 1929, a primit comanda Divizionului 1 Artilerie Călăreață și în octombrie a fost promovat la
Ioan Sion () [Corola-website/Science/307422_a_308751]
-
la Regimentul 2 Artilerie din București, primind comanda Bateriei 2/Divizionul I. Cu aceasta unitate a luat parte la campania din 1916, distingându-se în luptele de la Perșani și Porumbacu. Pentru faptele sale primind. în aprilie 1929, a primit comanda Divizionului 1 Artilerie Călăreață și în octombrie a fost promovat la gradul de locotenent colonel. Pe 10 mai 1941 a devenit general de brigadă și a primit comanda nou înființatei Divizii 1 Blindate. Divizia 1 Blindată a fost inițial subordonată Corpului
Ioan Sion () [Corola-website/Science/307422_a_308751]
-
americani ce afirmă că datele acestora sunt lipsite de temei această invazie a crescut dependența iatalienilor de ajutorul militar al germanilor acesta aparținea de asemenea domeniului de muzică pop însă fără a fi specificat numele genului muzical terminând însă muniția divizionul de obuziere se retrage în absența câmpului magnetic exterior atomii materialelor paramagnetice au un moment magnetic propriu diferit de zero atrofierea unor celule și organe este un proces normal în anumite momente ale vieții violențele sectante și etnice provocau pierderi
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
și artilerist pe Monitorul "Brătianu" (iul. 1943 - sept. 1944), prizonier de război în U.R.S.S. (sept. 1944 - apr. 1945), militar în Secția tehnică din cadrul Diviziei 2 Infanterie voluntari "Horia, Cloșca și Crișan" (apr. - iul. 1945), locțiitor politic de baterie în Divizionul de Artilerie de coastă (sept. - oct. 1945) și pe Canoniera "Stihi" (oct. 1945 - mart. 1946). Responsabil al Secției Militare Regionale Constanța (apr. - dec. 1946), instructor al C.C. al P.C.R. (dec. 1946 - sept. 1947), secretar al Comitetelor județene P.C.R. Tulcea (sept
Florea Diaconu () [Corola-website/Science/307472_a_308801]
-
Articolul UNIC Se acorda drapelul de lupta Divizionului 508 Rachete de Coasta. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU --------------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/115105_a_116434]
-
Articolul UNIC Se acorda drapelul de lupta Divizionului 55 Artilerie. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU ----------------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/118416_a_119745]
-
Articolul UNIC Se acorda drapelul de lupta Divizionului 142 Artilerie Antiaeriana. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU ---------------------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/114829_a_116158]
-
Mare” în primăvara anului 1944. Din vara aceluiași an, diviziile de infanterie și cavalerie au primit și ele câte o baterie de șase piese. Din decembrie 1944, numărul de tunuri alocat diviziilor a crescut la două baterii organizate într-un divizion. Tunurile Reșița Model 1943 au fost și în dotarea celor două regimente antitanc motorizate formate din artileria fostelor divizii de grăniceri la sfârșitul lunii august 1944. Fiecare regiment avea câte 36 de tunuri. Cele două formațiuni au fost subordonate Armatei
75 mm Reșița Model 1943 () [Corola-website/Science/324146_a_325475]
-
geniu (1909-1911) și făcut căpitan în 1915. În timpul [[primul război mondial|Primului Război Mondial] a participat mai întâi cu bateria sa de tunuri 105 mm la luptele de la [[Giurgiu]], din [[Dobrogea]] ([[Cușgun]] și [[Caceamac]], de la Pralea), iar la [[Mărășești]] a comandat un divizion din Regimentul 4 Artilerie Grea, apoi a avansat la rangul de [[maior]] și șef de birou în Marele Cartier General în 1917, precum un an mai târziu la acel de [[locotenent colonel]] și șef secție în Direcția Artilerie din Ministerul
Vasile Atanasiu () [Corola-website/Science/311481_a_312810]
-
submarin de instrucție navală, dar planul nu a mai fost realizat. În octombrie 1941, Marinesko a fost exclus din calitatea de candidat la intrarea în Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, datorită consumului excesiv de alcool și organizării jocurilor de noroc în divizionul de submarine (în același timp, comisarul politic al divizionului, care admisese aceste acte de indisciplină, a fost condamnat la zece ani de detenție în lagăr, cu suspendarea condamnării și trimiterea pe front). La 14 februarie 1942 submarinul М-96 a fost
Aleksandr Marinesko () [Corola-website/Science/318397_a_319726]
-
fost realizat. În octombrie 1941, Marinesko a fost exclus din calitatea de candidat la intrarea în Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, datorită consumului excesiv de alcool și organizării jocurilor de noroc în divizionul de submarine (în același timp, comisarul politic al divizionului, care admisese aceste acte de indisciplină, a fost condamnat la zece ani de detenție în lagăr, cu suspendarea condamnării și trimiterea pe front). La 14 februarie 1942 submarinul М-96 a fost deteriorat de un obuz de artilerie și s-a
Aleksandr Marinesko () [Corola-website/Science/318397_a_319726]
-
calibru greu germană (în ) SAT-4 „Helene”. La 30 ianuarie 1945 submarinul sovietic S-13, comandat de Aleksandr Marinesko, a atacat și scufundat prin torpilare liderul gigant al flotei germane "Wilhelm Gustloff", pe care se aflau 10582 oameni: 918 cursanți ai divizionului 2 de instruire al echipajelor de submarine, 173 de membri ai echipajului, 373 de femei din componența grupării navale auxiliare, 162 militari răniți și 8956 refugiați (majoritatea bătrâni, femei și copii). "Wilhelm Gustloff" naviga fără nave de escortă (contratorpilorul TF-19
Aleksandr Marinesko () [Corola-website/Science/318397_a_319726]
-
aliniamentul vest Dumitrești, Gura Camencii, după care să dezvolte ofensiva spre Vîrtejeni (pe Nistru), fie spre est. Pentru forțarea râurilor Camenca și Răut, comandantul diviziei a stabilit următoarele misiuni și dispozitive de luptă: a) Regimentul 13 dorobanți (sprijinit de patru divizioane de artilerie aflate la nord de Răut, după ce va fi înlocuit de Divizia 170 infanterie germană, să se regrupeze în raionul înălțimii cu cota 120, pentru a ataca în direcția dealului Mărculești cu misiunea de a cuceri alineamentul Dumitrești, Gura
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
va fi înlocuit de Divizia 170 infanterie germană, să se regrupeze în raionul înălțimii cu cota 120, pentru a ataca în direcția dealului Mărculești cu misiunea de a cuceri alineamentul Dumitrești, Gura Camencii; b) Regimentul 39 infanterie, întărit cu un divizion de artilerie, urma să atace pe direcția: dealul Pădurețului, Movila Turcului, apoi pe dealul Cucuieți. Regimentul trebuia să țină legătura cu Divizia 50 infanterie germană; c) Regimentul 6 vânători trebuia să asigure baza de pornire la atac a Regimentului 13
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
de infanterie ale Armatei Române. Fiecare batalion era dotat și instruit pentru a acționa relativ independent de celelalte formațiuni. Nivelul inițiativei la nivel de comandă și flexibilitatea tactică erau superioare diviziilor de infanterie obișnuite. Fiecare brigadă avea la dispoziție două divizioane de artilerie înzestrate cu tunuri de munte de calibrul 75 mm sau 76.2 mm și un divizion cu obuziere de munte calibrul 100mm. Majoritatea pieselor de artilerie erau însă din primul Război Mondial, fiind depășite tehnic. În timpul celui de-
Vânători de munte () [Corola-website/Science/321917_a_323246]
-
formațiuni. Nivelul inițiativei la nivel de comandă și flexibilitatea tactică erau superioare diviziilor de infanterie obișnuite. Fiecare brigadă avea la dispoziție două divizioane de artilerie înzestrate cu tunuri de munte de calibrul 75 mm sau 76.2 mm și un divizion cu obuziere de munte calibrul 100mm. Majoritatea pieselor de artilerie erau însă din primul Război Mondial, fiind depășite tehnic. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, vânătorii de munte au participat activ la luptele de pe Frontul de Răsărit și, după
Vânători de munte () [Corola-website/Science/321917_a_323246]
-
Acesta a fost decorat ulterior cu Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a pentru înaintarea rapidă a detașamentului sau.. A doua zi, pe 5 iulie, Grupul "Col. Mociulschi" din Brigadă 1 Munte (Batalioanele 1, 2 și 23 Vanatori de Munte, Divizionul 1 Obuziere Munte, o baterie de tunuri de munte, o companie anticar și Escadronul 1 Vanatori Calări) a atacat frontal orașul, în timpul ce restul brigăzii, masata în Grupul "Col. Marinescu", a manevrat pe vest și Brigadă 4 a manevrat pe la
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
decis să atace în felul următor: Regimentul 2 Călărași trebuia să fixeze forțele inamice, în timp ce Detașamentul "Lt. col. Ciubotaru" (comandantul Batalionului 7) și Escadronul 1/Regimentul 3 Călărași Purtat manevrau pe la est, iar două batalioane de vanatori de munte și un divizion de artilerie de munte pe la nord-vest. La ora 5:45, avangardă Regimentului 2 Călărași (Escadronul 3) a ajuns în zona conacului Rateș, unde a fost oprită de o rezistență puternică, cpt. Fortunescu, comandantul unității, fiind rănit. Escadronul a fost întărit
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
iulie, pe o ploaie torențiala, luptele au continuat. Batalionul 10 Vanatori de Munte a reușit să pătrundă în nordul orașului, iar Batalionul 16 să se apropie de satul Atahi, punctul de trecere peste Nistru folosit de sovietici. În ziua următoare, Divizioanele 52 și 57 Artilerie Grea au redus la tăcere artileria inamica de pe malul stang al Nistrului. La ora 14:00, Brigadă 2 Munte a declanșat atacul și a eliminat ultimele rezistente de pe Dealul Cetății și de la Atahi. Pana la ora
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
era situat în spatele aripii ștăngi. L-a oră 14:00 Regimentul 8 Dorobanți a cucerit satul Zgardesti, în timp ce Regimentul 32 Infanterie Mircea a respins trupele sovietice la est de Mandresti și din Pădurea Gliceni. A doua zi, sprijinit de patru divizioane de artilerie, regimentul a atacat Mandrestiul frontal cu un batalion și cu un al doilea l-a manevrat pe la sud, punand în pericol spatele trupelor sovietice, care s-au retras abandonand mult armament. Divizia 1 Blindata a primit misiunea de
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
1871, deținând diferite funcții în Direcția Armelor Speciale (artilerie și geniu) din Ministerul de Război. În ziua de 1 ianuarie 1876 a fost numit maior și director al Direcției Armelor Speciale, apoi, în Războiul de Independență al României, comandant al divizionului 2 din Regimentul 2 Artilerie (1877-1878). În fruntea bateriilor sale, a luat parte la bombardarea Vidinului de la Calafat și la luptele din jurul Plevnei, evidențiindu-se mai ales în luptele de la Opanez din 28 noiembrie 1877, apoi la Vitbol și Nazir-Mahala
Alexandru Tell () [Corola-website/Science/334475_a_335804]
-
de la Opanez din 28 noiembrie 1877, apoi la Vitbol și Nazir-Mahala, Belarada, Novo Selo și Tatargic, precum și la toate acțiunile de la sud de Vidin, la 1 martie 1878, revenind în parcul din Calafat unde se afla în iulie 1877. Tunurile divizionului său, alături de cele ale Regimentului 1 artilerie, au grăbit ocuparea marilor redute turcești. Pentru meritele dobândite în acest război a fost decorat cu Ordinul „Virtutea Militară” de aur. Pe 8 aprilie 1881 ofițerul a devenit locotenent-colonel precum director al Arsenalului
Alexandru Tell () [Corola-website/Science/334475_a_335804]
-
Regina Elena”), dislocata la Chișinău, de o intensă activitate de instruire și pregătire pentru război. Generalul Constantin Pantazi nota despre el: „Adevărat general sub toate raporturile.” În cadrul regrupării unităților a condus după acea Regimentul 9 Roșiori, Regimentul 35 de Infanterie, Divizioanele 3 si 4 de Cavalerie pe jos și un Divizion de artilerie călăreață la Cetatea Albă. Din cauza ultimatelor sovietice de la 26 si 28 iunie 1940, Armata Romana trebuia sa se retragă din Basarabia și Nordul Bucovinei. Racovitză a pregătit și
Aurel Racovitză () [Corola-website/Science/330980_a_332309]
-
instruire și pregătire pentru război. Generalul Constantin Pantazi nota despre el: „Adevărat general sub toate raporturile.” În cadrul regrupării unităților a condus după acea Regimentul 9 Roșiori, Regimentul 35 de Infanterie, Divizioanele 3 si 4 de Cavalerie pe jos și un Divizion de artilerie călăreață la Cetatea Albă. Din cauza ultimatelor sovietice de la 26 si 28 iunie 1940, Armata Romana trebuia sa se retragă din Basarabia și Nordul Bucovinei. Racovitză a pregătit și condus retragerea trupelor sale la vest de Prut. Generalul Nicolae
Aurel Racovitză () [Corola-website/Science/330980_a_332309]