168 matches
-
potențial influențată de evoluția nupțialității și divorțialității populației. De altfel, se poate afirma fără niciun fel de rezerve că cele trei fenomene sunt implicate, direct sau indirect, în procesul reproducerii populației, ceea ce susține necesitatea analizei corelate a acestora (natalitate - nupțialitate - divorțialitate). Natalitatea populației desemnează mulțimea (masa) născuților vii în cadrul unei colectivități umane, delimitate în timp și spațiu. Pentru măsurarea dimensiunii acestui fenomen demografic se utilizează o mărime relativă de intensitate<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, pp. 159-160. footnote
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
versant evident ascendent după ce ultimul copil părăsește căminul familial (Rollins și Cannon, apud Turliuc, 2004). Din păcate, când inerentele conflicte ce tulbură climatul oricărui cuplu conjugal nu sunt gestionate sapiențial și în timp util, unele căsnicii eșuează prin divorț. Rata divorțialității atinge un maximum în primii șapte ani de la căsătorie (Reiss, apud Munteanu, 2004), fiind mai afectate cuplurile care s-au căsătorit înainte de 20 de ani. Așa cum observă White (apud Birch, 2000), identitatea tinereții se definește nu numai printr-o diluare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
versant evident ascendent după ce ultimul copil părăsește căminul familial (Rollins și Cannon, apud Turliuc, 2004). Din păcate, când inerentele conflicte ce tulbură climatul oricărui cuplu conjugal nu sunt gestionate sapiențial și în timp util, unele căsnicii eșuează prin divorț. Rata divorțialității atinge un maximum în primii șapte ani de la căsătorie (Reiss, apud Munteanu, 2004), fiind mai afectate cuplurile care s-au căsătorit înainte de 20 de ani. Așa cum observă White (apud Birch, 2000), identitatea tinereții se definește nu numai printr-o diluare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a înregistrat în 1994 (0,289), când numărul divorțurilor în Fetești a fost de 71 și cel al căsătoriilor de 245. Valorile din ceilalți ani se mențin totuși la un nivel ridicat, pentru că este vorba de un mediu urban unde divorțialitatea se situează întotdeauna la un nivel mai mare decât în mediul rural învecinat, cu toate că în localitate concepția morală tradițională asupra familiei este bine înrădăcinată. Unul dintre factorii care au facilitat instabilitatea familiei a fost absența educației religioase a tinerilor (în
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Independența materială și egalitatea socială dobândite de ele au contribuit mult la modificările din plan mental, inclusiv în problemele legate de familie. Problema stabilității s-a pus în termenii raportului indirect a două componente principale ale comportamentului demografic: nupțialitatea și divorțialitatea. Aceștia sunt indicatori ce pot explica variațiile teritoriale ale comportamentului demografic al populației. Rezultanta lor rămâne stabilitatea cuplurilor și a familiei, cu urmări în procesul mișcării naturale a populației. Nupțialitatea Exprimată ca numărul de căsătorii raportat la mia de locuitori
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pentru întemeierea unei familii. Tabelul 6. Rata de nupțialitate An 1966 1990 1991 1992 1993 1994 1995 Rata de nupțialitate* 8,6 9,4 9,5 8,6 7,9 6,7 6,7 * Proporții la 1.000 de locuitori. Divorțialitatea În comparație cu nupțialitatea, înregistrează valori mai reduse, situându-se între 1‰ în 1966 (valoare apropiată de cea din 1990) și 2,3‰ în 1991. Tabelul 7. Rata de divorțialitate An 1966 1990 1991 1992 1993 1994 1995 Rata de divorțialitate* 1
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
7,9 6,7 6,7 * Proporții la 1.000 de locuitori. Divorțialitatea În comparație cu nupțialitatea, înregistrează valori mai reduse, situându-se între 1‰ în 1966 (valoare apropiată de cea din 1990) și 2,3‰ în 1991. Tabelul 7. Rata de divorțialitate An 1966 1990 1991 1992 1993 1994 1995 Rata de divorțialitate* 1 1,1 2,3 1,5 1,7 1,9 1,6 * Proporții la 1.000 de locuitori. Mișcarea migratorie Mobilitatea populației reprezintă o componentă importantă a dinamicii
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
locuitori. Divorțialitatea În comparație cu nupțialitatea, înregistrează valori mai reduse, situându-se între 1‰ în 1966 (valoare apropiată de cea din 1990) și 2,3‰ în 1991. Tabelul 7. Rata de divorțialitate An 1966 1990 1991 1992 1993 1994 1995 Rata de divorțialitate* 1 1,1 2,3 1,5 1,7 1,9 1,6 * Proporții la 1.000 de locuitori. Mișcarea migratorie Mobilitatea populației reprezintă o componentă importantă a dinamicii populației, ea fiind determinată, în sens ascendent sau descendent, de acțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
reproducerii populației, însă în sens restrâns, prin reproducerea unei populații se înțelege natalitatea și fertilitatea. Fertilitatea este multifactorial determinată, și anume: 1. Factorii demografici: distribuția pe sexe, structura populației, în special a populației feminine, pe grupe de vârstă, nupțialitatea și divorțialitatea. 2. Factorii medico-biologici: sterilitatea feminină și masculină, patologia genitală, consecințele medicale ale avorturilor, igiena sexuală. 3. Factorii sociali: prelungirea școlarizării, gradul de angajare a femeilor în activitățile socioeconomice, categoria socială, migrația populației 4. Factorii legislativi: prevederile Codului muncii și Codului
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
de: * producerea căsătoriilor la vârsta de fecunditate maximă a femeii, sau cu puțin înainte, deci dacă vârsta la căsătorie nu este avansată; * intensitatea ridicată a căsătoriilor sau dacă nupțialitatea este mare; * stabilitatea familiei, ceea ce în demografie se traduce printr-o divorțialitate mică; * intervalul protogenezic mic (durata medie care separă căsătoria de nașterea primului născut viu). După unele sondaje făcute în diferite zone ale țării, rezultă că el se situează in jurul valorii de 22-23 luni, prezentând însă mari variații în raport cu mediul
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
de scăderea semnificativă a numărului divorțurilor, ca urmare a unor dispoziții legale referitoare la divorț, din octombrie 1966. După 1967, crește ușor până în 1970, pentru ca în 1975 să devină de peste 4 ori mai mare. Perioada 1975-1989 păstrează, cu mici diferențe, divorțialitatea la cote asemănătoare celor din 1965. Figura 84. Divorțuri în România în perioada 1940-1989 Figura 85. Divorțuri pe medii în perioada 1990-2000 În Figura 85 este reprezentată evoluția divorțurilor pe medii în perioada 1990-2000, putându-se observa marea diferență dintre
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
în perioada 1990-2000, putându-se observa marea diferență dintre cele două medii. În anul 1990 numărul divorțurilor a fost de aproximativ de 3,1 ori mai mic în mediul rural și în anul 1995 de 2,5 ori. Decalajul ratei divorțialității între cele două medii înregistrează o tendință de scădere. În general, numărul divorțurilor crește ușor, dar sigur, ca de exemplu de la 30725 în anul 2000 la 35225 în anul 2004. Vârfurile de divorțuri se înregistrează la grupele de vârstă de
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
de divorțuri se înregistrează la grupele de vârstă de 25-34 ani, apoi 35-39 ani și 20-24 ani. De remarcat prezența divorțurilor la grupe mari de vârstă care în societățile tradiționale erau aproape inexistente. Prezentăm o serie de date relevante privind divorțialitatea așa cum le-am găsit la Institutul Național de Statistică [42, pp. 21-29; 34]. În ultimii 14 ani, nu s-au remarcat schimbări semnificative ale ratei divorțialității: 1,42 divorțuri la 1000 de locuitori în 1990, 1,63 divorțuri la 1000
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
care în societățile tradiționale erau aproape inexistente. Prezentăm o serie de date relevante privind divorțialitatea așa cum le-am găsit la Institutul Național de Statistică [42, pp. 21-29; 34]. În ultimii 14 ani, nu s-au remarcat schimbări semnificative ale ratei divorțialității: 1,42 divorțuri la 1000 de locuitori în 1990, 1,63 divorțuri la 1000 locuitori în 2004. Așadar, se constată o relativă stabilitate a nivelului divorțialității. Cu toate acestea, prin acțiunea conjugată a fenomenelor de scădere a nupțialității și de
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
21-29; 34]. În ultimii 14 ani, nu s-au remarcat schimbări semnificative ale ratei divorțialității: 1,42 divorțuri la 1000 de locuitori în 1990, 1,63 divorțuri la 1000 locuitori în 2004. Așadar, se constată o relativă stabilitate a nivelului divorțialității. Cu toate acestea, prin acțiunea conjugată a fenomenelor de scădere a nupțialității și de scădere a natalității, prin ușurarea legilor de desfacere a căsătoriilor, este posibil să asistăm la modificări ale ratelor divorțialității. Rata divorțurilor în România este mai scăzută
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
se constată o relativă stabilitate a nivelului divorțialității. Cu toate acestea, prin acțiunea conjugată a fenomenelor de scădere a nupțialității și de scădere a natalității, prin ușurarea legilor de desfacere a căsătoriilor, este posibil să asistăm la modificări ale ratelor divorțialității. Rata divorțurilor în România este mai scăzută ca în țările Europei Occidentale și SUA cu aproape un punct. De remarcat că schimbările în comportamentul nupțiabil prin trecerea de la căsătorii timpurii și familii cu copil la vârste tinere la căsătorii târzii
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
model care ar putea afecta valorile determinate ale coeficienților modelului liniar. Pe scurt, ecuația modelului rezultat este: NN = 4,714 + 3,049 x căsătorii 9,061 x divorțuri Ecuația relevă următoarele: 1. nupțialitatea are o influență pozitivă asupra natalității; 2. divorțialitatea are o influență negativă asupra natalității și este de trei ori mai influentă decât nupțialitatea; 3. mai mult, putem afirma că un divorț scade cu ,,9" rata natalității, spre deosebire de faptul că o căsătorie crește rata natalității cu ,,3". În continuare
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
NN reprezintă numărul de născuți C este constanta modelului, B1 B2 sunt coeficienți. Pe scurt, ecuația modelului rezultat este: NN = 4,714 + 3,049 x căsătorii 9,061 x divorțuri Ecuația relevă următoarele * nupțialitatea are o influență pozitivă asupra natalității; * divorțialitatea are o influență negativă asupra natalității și este de trei ori mai influentă decât nupțialitatea; * mai mult, putem afirma că un divorț scade cu ,,9" rata natalității, spre deosebire de faptul că o căsătorie crește rata natalității cu ,,3". 13.2. Analiza
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]