670 matches
-
Cu nestemate de trăiri sublime Nu sunt o sfântă, tu nu ești un sfânt, Dar ne-mbătăm cu-a iernii prospețime. (4) Ion VANGHELE: RUP HIENELE DIN MINE Rup hienele din mine, carnea dulce - aburindă Cerul noptilor, în cruce, cu dizgrații mă colindă Numai tu, pierdută-n vreme calci prin iarna mea săracă Să-mi săruți iubito, gura, cu mustăți de promoroacă Și în șal de umbre moarte,și în frunze care nu-s Umbra mea, tăcut o poartă în sărutul
POEME ÎN OGLINDĂ (I) de ION VANGHELE în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346616_a_347945]
-
zorul scrisului despre nimic. Artista genială Aura Urziceanu și-a construit însă tiparul scrierilor cântecelor sale, direct pe suflet. Toate sunt interpretate cu măiestrie inegalabilă și nerepetabilă. Înlăuntrul celor care înțeleg și adoră muzica neimpietată de căderile vocii umane în dizgrație sonoră, muzica pe care o glăsuiește Aura Urziceanu e o purificare spirituală și o umplere cu duh. Ar fi neînțelept să invalidăm frumusețea celorlalte glasuri ce abordează genul muzical măreț și întrucâtva dificil al muzicii interpretate de Aura Urziceanu, dar
AURA URZICEANU. ARTISTA PATIMILOR ŞI EXALTĂRILOR LĂUNTRICE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352195_a_353524]
-
București și apoi a dat examenul de capacitate în 1943, pe care l-a absolvit ca șef de promoție cu media 1o, cu principal teologie și secundar, limba română. După venirea la putere a comunismului în România a căzut în dizgrație, nu înainte ca școala rucăreană să-i cunoască calitățile și contribuția sa neprețuită ca om și educator. După ce a funcționat o vreme profesor la liceul "Marele Voievod Mihai" din București cere, și i se aprobă în 1946, transferul la Gimnaziul
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355157_a_356486]
-
doamna Luciana -, în primul rând pentru că am luat contact cu o lume diferită de cea în care trăisem, cu alte obiceiuri și altă cultură și în al doilea rând, pentru că toți trăiam sub impactul fricii de a nu cădea în dizgrația celor de la ambasadă. Dacă cineva sufla ceva despre tine la ambasadă, aveai toate șansele să te trimită acasă și să nu mai părăsești România niciodată. Când a plecat prima oară în Algeria, avionul cu care călătorea transporta 180 de persoane
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
un fel de tablou de bord cu butoane ,de unde ea îl conducea cu multă îndemânare.Avea 78 de ani, trebuise să înceapă a folosi scaunul cu rotile de la vârsta de 70 de ani în urma unei boli incurabile ce îi provocase dizgrația de a nu mai putea merge.Avea apartamentul său și baia astfel utilate, că ajutată de propriile mâini și de o persoană,de mine spre exemplu, putea să meargă la baie, se spăla singură, în pat urca și cobora din
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA I de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368809_a_370138]
-
controlau, te murdăreau, te chinuiau și tu zîmbeai și-i mîngîiai. M-am trezit aproape leșinat - de ce oare - cu ce am greșit față de tine, ce s-a întîmplat cu tine de te pîngăresc acele mîini reci și perfide aruncîndu-te în dizgrația lor de oameni răi - ca niște scîrbe cu ochi de iele și dinți de șarpe și plini de viermi, de ce oare! ... - E mult zbucium și jale-n mine - băiat bătrîn - povara-i grea și timpul nu-mi mai vine! De ce
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE IV de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370957_a_372286]
-
controlau, te murdăreau, te chinuiau și tu zîmbeai și-i mîngîiai. M-am trezit aproape leșinat - de ce oare - cu ce am greșit față de tine, ce s-a întîmplat cu tine de te pîngăresc acele mîini reci și perfide aruncîndu-te în dizgrația lor de oameni răi - ca niste scîrbe cu ochi de iele și dinți de șarpe și plini de viermi. de ce oare! ... - E mult zbucium și jale-n mine - băiat bătrîn - povara-i grea și timpul nu-mi mai vine! De ce
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE 7 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/370961_a_372290]
-
pădurile Cotoșmanu. Aici, au întâlnit ceata lui Dragu. După depunerea jurământului de frăție, Grădea și oamenii lui intră în ceata lui Dragu, ceată ce devine și mai puternică. * Băilă, un copil de pripas crescut pe lângă casa boierilor Străchinescu, căzut în dizgrație, este trimis să slugărească la conacul de la moșia acestora din Străchinești. Aici, a ajuns direct sub mâna lui Miulescu, un nepot stricat al boierului, surghiunit și el de familie pentru niște fapte nu tocmai ortodoxe. Pe lângă viața grea de până
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
în anul 17 sau 18 d. Hr., la Tomis, azi Constantă. De ce a fost exilat OVIDIU la Tomis, el fiind un poet care făcea parte din protipendada Romei, fiind apreciat de însuți împăratil de la acea vreme, Augustus? Această cădere în dizgrație s-a întâmplat în anul 8 d.Hr., în timp ce Ovidiu se află pe insula Elba, fără hotărârea prealabilă a Senatului, Împăratul Augustus hotărăște exilarea lui Ovidiu la Tomis. . Formă de exil la care a fost supus era relativ mai ușoară
2017- ANUL OVIDIU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353369_a_354698]
-
N-am fost arestat nici o zi, n-am făcut închisoare, dar nici nu eram liber, cum nu era nimeni în țara noastră... . Totuși, nu este supus nici persecuțiilor și nici raidurilor Securității sau închisorii. Aflat în conul de umbră al dizgrației alege traducerile, în special din autori ruși și sovietici, ca mijloc de menținere a contactului cu literatura și ca mijloc de existență. „În perioada de dizgrație a tradus foarte mult, în special din autori sovietici. A revenit pe scena vieții
RADU TUDORAN de GEORGE BACIU în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354247_a_355576]
-
nici persecuțiilor și nici raidurilor Securității sau închisorii. Aflat în conul de umbră al dizgrației alege traducerile, în special din autori ruși și sovietici, ca mijloc de menținere a contactului cu literatura și ca mijloc de existență. „În perioada de dizgrație a tradus foarte mult, în special din autori sovietici. A revenit pe scena vieții literare discret, cu un roman pentru tineri, Toate pânzele sus, 1954, care așa inofensiv cum părea s-a dovedit a fi o bombă a farmecului literar
RADU TUDORAN de GEORGE BACIU în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354247_a_355576]
-
adormita și nearanjata. Da dragele mele, se întâmplă și ce este cel mai trist este că nu se întâmplă numai în filme, acesta este doar unul din mulțimea de lucruri pe care le fac femeile pentru a nu cădea în dizgrația sexului tare. Nu e bine, iar în rândurile ce vor urma vreau să dezvolt motivele pentru care bărbații ne privesc și se îndrăgostesc de noi de fiecare data cand dormim, de fiecare dată când ne trezim și somnoroase îi luăm
PARTEA II) de DIANA ILIA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354296_a_355625]
-
Germania). Invocă precedentele anterioare ale lui Iaon Slavici și Tudor Arghezi, condamnați și ei după Primul Război Mondial ca ziariști în serviciul ocupanților germani la 5 ani, fiind grațiați după un an și jumătate. Din motive ținând de căderea în dizgrație în PCR a ministrului Lucrețiu Pătrășcanu, procesul se întrerupe brusc, avocatul Pandrea este exclus din barou (va fi și el condamnat în anul 1948 la 20 de ani de închisoare, din care a executat șapte, între anii 1948-1952 și încă
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
doamna Luciana -, în primul rând pentru că am luat contact cu o lume diferită de cea în care trăisem, cu alte obiceiuri și altă cultură și în al doilea rând, pentru că toți trăiam sub impactul fricii de a nu cădea în dizgrația celor de la ambasadă. Dacă cineva sufla ceva despre tine la ambasadă, aveai toate șansele să te trimită acasă și să nu mai părăsești România niciodată. Când a plecat prima oară în Algeria, avionul cu care călătorea transporta 180 de persoane
LUCIANA STĂNILĂ (CAPITOLUL XXVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357311_a_358640]
-
de foc Inima-i scoasă, nu mai are loc. Că viața e stoarsa de vlaga și piere Un mut chinuit încearcă să zbiere Credință se-mbata cu jar de minciună Speranța se pierde printre pași de arsură. Luminile cad în dizgrația lunii Si-ntuneca toate privirile lumii Spinii-n coroană țin loc de lauri Trupuri de prunci stau în colți de balauri. Referință Bibliografica: Întunericul luminii / Angheluță Lupu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 539, Anul ÎI, 22 iunie 2012. Drepturi
INTUNERICUL LUMINII de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358337_a_359666]
-
când Cezar fusese asasinat în Senat în anul 709 Ad urbe condita. Avusese titlul de ,,magistratus extraordinarii” unul dintre cele mai înalte ranguri în magistratură iar fiul său Lucretius Sultonius îi călcase pe urme în carieră. Bătrânul însă căzuse în dizgrația lui Octavian Augutus și fusese îndepărtat din mecanismele puterii. Totodată, Octavian îi impusese o pedeapsă destul de ciudată. Îi dăduse posibilitatea să rămână la Roma ca simplu cetătean sau să plece în provincii cu titulatura neștirbită, cu atribuțiuni limitate însă pentru
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 7) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358983_a_360312]
-
de foc Inima-i scoasă, nu mai are loc. Că viața e stoarsa de vlaga și piere Un mut chinuit încearcă să zbiere Credință se-mbata cu jar de minciună Speranța se pierde printre pași de arsură. Luminile cad în dizgrația lunii Si-ntuneca toate privirile lumii Spinii-n coroană țin loc de lauri Citește mai mult S-a aprins întunericul când s-a prăvălit cerulSi lacrimi au curs mai ruginițe că fierulIcoane de sânge s-au rostogolit în morminteSi străpung
ANGHELUŢĂ LUPU [Corola-blog/BlogPost/360606_a_361935]
-
fulgerOceanele ard în scântei de focInima-i scoasă, nu mai are loc.Ca viața e stoarsa de vlaga și piereUn mut chinuit încearcă să zbiereCredinta se-mbata cu jar de minciunaSperanta se pierde printre pași de arsura.Luminile cad în dizgrația luniiSi-ntuneca toate privirile lumiiSpinii-n coroană țin loc de lauri... XII. DELIR..., de Angheluță Lupu , publicat în Ediția nr. 532 din 15 iunie 2012. Un gând ce zboară undeva departe Rătăcitor cu visul alb în noapte Se oglindesc în
ANGHELUŢĂ LUPU [Corola-blog/BlogPost/360606_a_361935]
-
întrerupt Vasile Untaru. - La Marinești, a spus cu mândrie Șelaru. Eu am înființat școala agricolă de acolo, și din aia era să mă ia dracu’. - Păi cum? Asta le-a fost răsplata? Horia a povestit cum a intrat el în dizgrația organelor de partid de la raion, care i-au imputat că a dus copilul la colegiul Magheru, nu la școala agricolă, apoi cum au vrut să-l dea afară pe Gelu din școală pentru că nu s-a dus la muncă voluntară
Puntea măgarului. Fragment de roman: Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339240_a_340569]
-
caută miracolul, și pentru a-l atinge trece prin sânge. Se va deprava cu idei, se va reduce la o umbră, dacă, doar pentru o secundă din viața lui, va putea închide ochii în fața urâțeniei lumii. Totul poate fi îndurat- dizgrația, umilința, sărăcia, războiul, crima, ennui- în speranța că ceva se va întâmpla peste noapte, un miracol, care va face viața suportabilă”. Atunci am înțeles de ce Parisul îi atrage pe toți cei chinuiți, pe cei pradă halucinațiilor, pe marii maniaci ai
Henry Miller: Tropicul Cancerului. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339276_a_340605]
-
e similar datorită motivului setei, prologului despre Alexandru cel Mare, dintr-un poem de Ștefan Augustin Doinaș. Când nu se recunoaște în fenomenele de afară, sufletul imploră însușirilor din alcătuire, o vecinătate cu „întunericul tare”, poate un exil, din simplă dizgrație: „Am trimis după apă / sufletul / și el mi-a zis / lăcrimând: / Amarul casei mele, / mai bine alungă-mă / cu strigăte furioase / pe întunericul tare ca piatra!”. Dorul de materialitate atenționează aupra unei suferințe prea mari, din ale cărei chingi spiritul
N.N. Negulescu: Ochiul de foc () [Corola-blog/BlogPost/339572_a_340901]
-
înrăutățit: din ordinul cneazului Ivan al III-lea cel Mare au fost arestați și condamnați la moarte mai mulți boieri de rang înalt din anturajul nemijlocit al cneazului, unii dintre ei cu tot cu soții și copii. În 1499 Vasilie, căzut în dizgrație în urma complotului, reușește parțial să-și recapete încrederea tatălui inclusiv prin contribuția Sofiei Paleolog (fosta complotistă care reușește să recapete încrederea soțului și susținerea lui pentru feciorul său Vasilie). În 1500 începe un război ruso-lituanian. La 14 iulie 1500 rușii
FIICA LUI ŞTEFAN CEL MARE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340709_a_342038]
-
În scrierile vechi se observă, cu acest prilej, o schimbare a opiniei cneazului Ivan al III-lea față de Vasilie și pentru prima dată îl numește "cneaz al întregii Rusii". La 11 aprilie 1502 lupta dinastică se finalizează, prin căderea în dizgrația cneazului Ivan al III-lea, a nepotului moștenitor Dimitrie și mamei sale Elena Voloșanca. Ivan al III-lea ordonă ca Dimitrie să nu mai fie numit cneaz și împreună cu mama sa Elena să nu fie pomeniți în slujbele bisericești. Totodată
FIICA LUI ŞTEFAN CEL MARE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340709_a_342038]
-
doua soție a lui Ivan al III-lea cel Mare, descendenta ultimilor împărați bizantini; nu vedea cu ochi buni atenția pe care marele cneaz o acorda nurorii și nepotului său. Mai mult, dorea ca Elena și Dimitrie să cadă în dizgrație, iar fiul ei Vasile să devină moștenitor al tronului. [6]Pe giulgiu sunt reprezentate două cortegii: unul laic (în stânga) și altul bisericesc (în dreapta). În partea stângă este „țareviciul” Dimitrie (cu o cruce în mână), iar în spatele său - bunelul Ivan al
FIICA LUI ŞTEFAN CEL MARE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340709_a_342038]
-
de metru de ei. Prin această manifestare fățișă, aș zice, declanșa o formă de protest împotriva femeilor și chiar o discriminare d e care dealtfel nu-l putea acuza nimeni. Atât timp cât era doar distant și nu manifesta nicio insultă sau dizgrație față de ele, nu-l putea obliga nimeni să aibă vreo relație cu femeile. Acest fel de a fi a sa, nutri în capul lui Andrei și nu numai, că acesta ar fi homosexual, dar acest fapt nu-l făcu pe
MOŞTENIREA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341371_a_342700]