567 matches
-
jos năimit! Sus bogat, și jos sărac! Sus închinat, și jos numărat între birnici (plătitori de biruri)! Sus având scaun dumnezeiesc, și jos odihnindu-se în peșteră proastă! Sus, sânul cel necuprins și părintesc, și jos, un loc hrănitor de dobitoace și o peșteră! Sus, lucruri mari, și jos, scutece mici: Cel ce dezleagă păcatele Se înfașă, Cel ce hrănește era hrănit, Cel necuprins Se vedea Prunc, Cel ce sloboade izvoare Se împrumuta de la sâni, Cel ce le poartă pe toate
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
și către giulgiul găsit de femeile mironosițe și de apostoli în mormântul Domnului, căci Nașterea anunță Jertfa de pe Cruce și Învierea: „Cu scutecele tale dezlegi legăturile greșelilor și cu multa sărăcie pe toți îi îmbogățești, Îndurate; că, venind în ieslea dobitoacelor, izbăvești pe oameni din dobitocia răutății, Cuvinte al lui Dumnezeu, Cel ce ești fără de început" (Utrenia dinaintea Nașterii Domnului, Cântarea a 9-a); „...prin scutece legăturile păcatelor a dezlegat și cu pruncia a vindecat durerile Evei, cele cu întristare" (stihiră
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
și le-a rânduit pe capitolele „Protocolare”, Cosmogonice”, „Profesionale”, „Flăcăul și fata-iubiți și pețitori”, „Familiale”, „Despre cultura domnească”, „Edificatoare și moralizatoare”, Biblice și apocrife”. Capitolul „Biblice și apocrife” cuprinde intertitlurile „Adam”, „Vestea nașterii”, „Maica Domnului, ospitalitatea și bunăvoința pomilor și dobitoacelor”, „Crăciun și Crăciuneasa”, „Uciderea pruncilor”, „Maica Domnului cu pruncul în brațe”, „Maica Domnului cu pruncul în brațe și slujba în mănăstire”, „Slujba în mănăstire”, „Mănăstirea și corabia”, „Vânzarea lui Iuda”, „Răstignirea Lui Iisus”, „ Originea grâului, vinului și mirului”, „Sobor de
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]
-
versuri care ne spun că strămoșii noștri se bucurau de pace în ogrăzi, copacii Europei luptându-se între ei, pentru a da coajă ( papirus, de ! ) editorialelor cu care se scriau păci, precum : “Pace ție, celui ce-ai citit !” , pe spinarea dobitoacelor. Estimp, multe păduri ale Iovacrei s-au făcut versuri (care ne dau oxigen), și proze (care ne dau fum; după caz, fumuri ). ( aicea, cronica are ștersături...e arsă... și pătată cu untdelemn de candelă...peste care a scris directorul - atat
DE PE CARACALULUI LA ŞCOALA OLTENEASCĂ, ÎN POLITICĂ, ŞI ÎNAPOI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361771_a_363100]
-
Somn adânc și fără vis - Viață ca-n Paradis!... Într-o vreme am realizat, Că nu-i așa viața la sat, Că oamenii, dimineața, Se trezesc, își spală fața, Iau câte o îmbucătură, Ș-apoi merg în bătătură, La cele dobitoace, Ce-și așteaptă hrana-n troace. Și uite așa, pe răcoare, Vor fi scoase la plimbare, Iar ziua-n amiaza mare, Duse la o adăpătoare. De-ar fi numai de animale, Dar oamenii au și tarlale! Se spetesc muncind ogorul
DOBITOCUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352521_a_353850]
-
de animale, Dar oamenii au și tarlale! Se spetesc muncind ogorul Asigurându-și viitorul. Apoi la cules de fân Ș-un copil crescut la sân, Timpul trece ca năluca Treabă-i toată ziulica! Dar privind încolo, încoace, Și la cele dobitoace, Cum își savurează hrana, Îngroșând pe coaste slana, Iar țăranul transpirând Nu-și vede capul muncind, Întreb, ridicându-mi tocul: Oare cine-i dobitocul? de Gabriel Todica 20.04.2015 Foto: Tablou de Gabriel Todica Referință Bibliografică: Dobitocul / Gabriel Todică
DOBITOCUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352521_a_353850]
-
îl cârmuiește prin legile Sale, încât acesta nu se va clatina în veacul veacului (ps. 103, 6). Dumnezeu adapă toate fiarele câmpului prin izvoarele pe care le-a rânduit să iasă din mijlocul munților. El a făcut "să răsară iarbă dobitoacelor și verdeață spre slujba oamenilor". "Toate către Tine așteaptă să le dai lor hrană la bună vreme - conchide psalmistul. Dându-le Tu lor, vor aduna; deschizând Tu mâna Ta, toate se vor umple de bunătăți. Dar întorcându-Ți Tu fața
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
mei în ochii fetei în urletul fără litere al băiatului a frig cumplit de desprimăvară mirosea cine să știe vîntul tăia carnea cu starea de ne-gând pietrele ni se izbeau de frunte ochii plăngeau cum plânge cuțitul în gâtul dobitoacei șiroind sânge iar noi prăbușiți în falangele drumului am fi vrut să urlăm unde mergi tu spaimă a necuvântului unde taci tu neauz fără întorcere unde apui tu care nu răsari niciodată cerul era în altă parte Referință Bibliografică: Mergeam
MERGEAM ÎN URMA CRUCII... de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345734_a_347063]
-
mei în ochii fetei în urletul fără litere al băiatului a frig cumplit de desprimăvară mirosea cine să știe vîntul tăia carnea cu starea de ne-gând pietrele ni se izbeau de frunte ochii plăngeau cum plânge cuțitul în gâtul dobitoacei șiroind sânge ... Citește mai mult mergeam în urma cruciicum umbrele merg în spatele tăceriifără să întrebunde mergi tu spaimă a necuvântuluiunde taci tu neauz fără întorcereunde apui tu care nu răsari niciodatămirosea a soare mort în ochii meiîn ochii feteiîn urletul fără
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
La Arte, la fără frecvență. Să nu vi se pară lucru de șagă Și să știe lumea-ntreagă Că măgarul e artist Filosof și manierist! Acum nimeni nu se-ntreabă Chiar de-și spun unii în barbă Cum de astă dobitoacă A putut să facă Artă!? Eu vă spun ce-am auzit De la unu’ pricopsit, Că a mers la profi cu sacu’ Ș-a deschis ușa cu capu’! Dar nu pot să mi-o mențin Acuzația s-o susțin Ar fi
MĂGARUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352218_a_353547]
-
fie silă I-a mai pus și apostilă Ca să aibă greutate Și în țări civilizate. Și ca să nu mai fiu limbut Folosindu-se de ăst scut A reușit să persevereze Între artiști să se posteze, Iar acum în astă curte Dobitoacele să-l asculte Toată lumea din ogradă A venit aici să-l vadă. Și vă spun acum cinstit La spectacol am venit Și-am ales un loc aparte Ca să văd capetele toate. Și de-aceea vă pot spune C-am văzut
MĂGARUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352218_a_353547]
-
venit aici să-l vadă. Și vă spun acum cinstit La spectacol am venit Și-am ales un loc aparte Ca să văd capetele toate. Și de-aceea vă pot spune C-am văzut mai multă lume Rafinată, de-naltă curte, Dobitoace... multe multe!... N-am să mai descriu decorul S-ascultăm acum tenorul! Măgarul nostru manierat S-apucase de cântat: Scrijelit de oale sparte Când pe joase, când pe-nalte, Măgăreli zise nazal Pe un ton baritonal. Ș-am privit atunci
MĂGARUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352218_a_353547]
-
la stână, își dă cu părerea copilul cel răsărit, aproape un flăcău. -Ți-o rămas gându' la omăt, Ioane! Mai bine ia sama să nu te tragă boii-n șanț, îi strigă mamă-sa, cu oarece îngrijorare. Și, domol, în pasul dobitoacelor, carul urmărit de departe de mama-Catrina dispăru după Cotu' Popii. Nică Ionașcu, tatăl băiatului cu boii de funie, se îndărătnicise să iese cu oile-n câmp mult prea devreme în primăvara aceea. Și asta-i cam supărase pe ceilalți ciobani
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
mortului e trasă și tremură în iarnă murgul, o, câine al pământului, vezi bine că eu sunt în război cu timpul, străbunii mei purtară flinte, eu retopesc plumbii-n cuvinte. Eroare mare, cred, se face, când râde-un om de dobitoace, pentru că râsul nu e semn de multă minte, ci din lemn e capul celui care crede că umbra lui nu se mai vede, iar umbra este peste tot o umbră de biet dobitoc. A reuși să vezi în afara ta, aceasta
CA UN PAING de BORIS MEHR în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355229_a_356558]
-
răsărit, până-n apus Și toate zările sunt pline- Azi-noapte S-a născut Iisus! Și nu e Veste mai curată, Nici adevăr mai plin de miez, Iar Steaua Lui mi se arată De-aici și până lângă crez! În staul, printre dobitoace, Se-aude Pruncul cum suspină Și-acum, sub cerul plin de pace, Mă scrie-un înger cu lumină... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Mă scrie-un înger cu lumină... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1820, Anul V
MĂ SCRIE-UN ÎNGER CU LUMINĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370375_a_371704]
-
Somn adânc și fără vis - Viață ca-n Paradis!... Într-o vreme am realizat, Că nu-i așa viața la sat, Că oamenii, dimineața, Se trezesc, își spală fața, Iau câte o îmbucătură, Ș-apoi merg în bătătură, La cele dobitoace, Ce-și așteaptă hrana-n troace. Citește mai mult DobitoculS-a-ntâmplat cândva, într-o varăîn vacanță, pe la țară,Să-mi petrec timpul cântând Drumurile cutreierând,Peisajul admirând,Roua-n iarbă scuturând,Flori pe câmpuri culegând,Fluturi roșii urmârind,Până seara, atuncea
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
Somn adânc și fără vis -Viață ca-n Paradis!...Într-o vreme am realizat,Că nu-i așa viața la sat,Că oamenii, dimineața,Se trezesc, își spală fața,Iau câte o îmbucătură,Ș-apoi merg în bătătură,La cele dobitoace,Ce-și așteaptă hrana-n troace.... Abonare la articolele scrise de gabriel todică
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
de văcărie” cu unchiul Babeel, „statuia” rămasă pentru totdeauna în sufletul său de copil, unchi care nu numai că-l apără de răutatea unor adolescenți puși pe rele, dar îi și povestește „despre război, despre alte locuri, despre oameni și dobitoace”. Nici perioada studiilor universitare nu a fost lipsită de astfel de evenimente demne de reținut, mai ales că, în calitate de redactor la o revistă studențească, participă la adunări ale organizațiilor de tineret, prilej de excludere a urmașilor dușmanilor regimului, înfierați cu
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
multe. O mare și frumoasă gospodărie la țară, Cu ale ei construcții specifice, de la țară, Animale, livezi, pășuni, păduri și flori, Un ambient deosebit, plin de culori. Îți ofer posibilitatea să mulgi și vaca, Aceea blândă, ce nu face pe dobitoaca, Pe această vacă Smărăndița o cheamă, O poți mulge de dimineață până-n seară. În herghelia de cai este o iapă sură, Ce se plimbă-n buiestru pe bătătură, Are o mânză frumoasă ca și ea sură, Gălăgioasă, dar când îi
INVITAȚIE ( II ) de ILIE POPESCU în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370651_a_371980]
-
lapte de iapă, Cu precizarea că-i mai bun ca cel de capră, Dacă bei, uite așa în tihnă, câte-o cană pe zi, Ai să-ți aduci aminte, pe bune, cât vei trăi. Pe bătătură, sunt tot felul de dobitoace, Din care se pot găti tot felul de potroace, Gâște, rațe, curci, potârnichii și fazani, Când le vând la piață, încasez mulți bani. Hai! vino draga mea, grăbește, ce mai stai, Dacă vrei, îți pot trimite o caleașcă cu cai
INVITAȚIE ( II ) de ILIE POPESCU în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370651_a_371980]
-
cu ochii mari. Congestionat, cu ochii să-i iasă din orbite, Casapu continuă, făcând spume la gură: --Ce te uiți la mine ca un bou? Ai venit aici cu turma ca să-ți faci curaj? Și voi, ce mă priviți așa, dobitoace idioate? Plecați acasă că v-apucă noaptea pe drum, plecați, până nu asmut câinii pe voi! Dar nimeni nu s-a mișcat din loc. Într-o tăcere amenințătoare, toți îl priveau cu ochi de sfincși, priviri de gheață, fixe, care
SRL AMARU-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369750_a_371079]
-
Acasa > Strofe > Comic > GHICEȘTE STAȚIUNEA Autor: Dorel Dănoiu Publicat în: Ediția nr. 1987 din 09 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Ghicește stațiunea... În orășel e liniște și pace, revoltă doar în gând,ce poți să zici ?! OMUL e ZERO printre dobitoace c-așa a judecat un „păcălici”. Veniți, turiști! Poftiți în stațiune și garantăm că o să vă distrați ! V-așteaptă ursul lângă pensiune să v-antreneze! Nu vă speriați ! Vin la container urșii gunoieri !!! Haideți să faceți poze... „din mașină” ! Ocazia
GHICEȘTE STAȚIUNEA de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352637_a_353966]
-
este hain și ne iubește chiar cu adevărat. Dar nu tot creștinul care, la îndemnul popimii are 200 sărbători pe an în care, cică, i s-ar usca mâna dacă ar pune-o pe ac sau lopată. Vai de bietele dobitoace aflate în grija omului care nu au ce mânca duminecile și în hramurile turmelor de Sfinți, Sfinte și Mucenici. La urma urmelor de ce să nu aibă și ele zile de post? Cei care muncesc simt Mâna Domnului asupra capului lor
IUBESC, DAR CUM? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347055_a_348384]
-
de ne-ncheiatul la cămeșă și avea pielea tăbăcită-n frigul nesimțit. Gândurile în puțin se amestecau cu vise și vorbe-n singur, cu capul rușinat prostit cu dibăcie ... Vara păștea oile pe coclauri iar după răvășit venea în sat la dobitoace pentru-adăpat, fân și rănit în grajd. Păstor de iarnă fără simbrie. Noaptea visa în fân tot hore cu fetele din sat și n-avea alte dorințe c-avea măligă și lapte din belșug ... Și zilele treceau în goană, lunile n-
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]
-
tai ? - Cu brișca limbii ... - Dar cu femeile ce faci ? - Ei domnule, ălea râd de mine, ca și mneatale ... - Când te uiți în oglindă, ce vezi tu ? - O po-ci-ta-ni-e ! - Nu ești urât și-ai o minte bună ... - Eu am crescut cu dobitoace ... - Și care ți-au plăcut cel mai mult ? - Măgarii ! Că-s blânzi și-i găsești destui și pân sat ... - Dar era o poveste cu o măgăreață ... - Nu mai țâu minte, că mintea mea e mai săracă ca a tale ... Și-
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]