1,319 matches
-
de la vârsta de 14 ani. Și acum să-ți relatez ce știu despre istoria orașului. I-am spus că există și un muzeu arheologic pe strada principală, de asemenea, o casă memorială în spatele sitului, pe malul mării, construită în stil dobrogean, cu influențe tătărești în general, având aceeași arhitectură ca și complexul muzeal de la Balcic, din Bulgaria, fosta reședință a reginei Maria. Trebuie să știi de la început că, așezarea Callatis fost o colonie a cetății grecești Heraclea Pontica (azi Ereğli în
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382213_a_383542]
-
care și-au stabilit aici o tabără, crescând cai și oi, fiind și stăpânii unui mic grup de pescari greci, puși să pescuiască pentru ei. În perioada 1890-1892, localitatea a fost populată cu coloniști de origine germană, cunoscuți ca germani dobrogeni, dar majoritatea au părăsit localitatea în 1940, fiind strămutați cu forța în Germania nazistă.. Mangalia a devenit un port modern, al doilea port maritim după Constanța, cu vreo 3000 de locuitori permanenți în 1938, dar care treceau de 10.000
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382213_a_383542]
-
începând cu 1962, orașul a intrat în atenția guvernului, pentru a deveni un important centru turistic: între pădurea Comorova și mare s-au construit stațiunile Olimp, Neptun, Jupiter, Aurora, Venus și Saturn. În acea perioadă, vechiul și pitorescul oraș tipic dobrogean, având multe locuințe în stil tătăresc, a fost în mare parte distrus, făcând loc la actulalele blocuri. Eu chiar sunt în posesia unui document semnat de Ceaușescu, prin care dispunea să se construiască 2000 de apartamente pentru salariații care urmau
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382213_a_383542]
-
mărturisise unui duhovnic sau unui terapeut, acum voia să trăiască prezentul, si prezentul era frumos de când se întâlnise cu Ștefan. Era profesor și preot acest Ștefan, avea în custodie la scoala unde preda un mic muzeu cu exponate din școala dobrogeana interbelică și imediat postbelică, era un om tare interesant și în același timp foarte cultivat. Și cândva, când îl cunoscuse ea, era sudor în port și chitarist , cântă muzică folk, îi spusese că e bine să abandoneze ideea românului cu
ROMANUL DIANEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383759_a_385088]
-
Acasa > Redactia > Autori > DATE PERSONALE Autor: Gigi Stanciu Publicat în: Ediția nr. 1392 din 23 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului M-am născut într-o zi de iarnă, 22 ianuarie 1964, într-un sat dobrogean, ba nu, la spital în Constanța, dar ai mei locuiau în Valea Seacă, am crescut alintată, eram copil unic, ascultam povești la pick-up pe plăci de vinil, sau teatru radiofonic la un radio de prima generație, am învățat să citesc
DATE PERSONALE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383915_a_385244]
-
anumite zone ale țării și nu purtau mască. În mod deosebit mi-a atras atenția doamna ce purta o rochie de mireasa superba, despre care am presupus că este purtată în ziua nunții de fetele unei anumite etnii din plaiurile dobrogene. Ei bine, aici m-am înșelat! La prezentarea costumelor, în cadrul carnavalului, aveam să aflu că frumoasa doamnă Nicolina Petrov purta un costum de mireasă (asta am ghicit-o!), dar din zona orașului Târgu Frumos... La bărbați a fost foarte ușor
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
aflat că de fapt erau angajații firmei Chevron și mai existau cazați în Venus circa patru sute de alți salariați care erau plătiți, să contribuie la prospectarea și descoperirea gazelor de șist în Dobrogea. După trei săptămâni de căutare pe câmpurile dobrogene, cu niște aparate care înregistrau coduri pe care numai specialiștii Chevron le cunoștea semnificația, plecau spre casele lor pe banii firmei, ca apoi să revină după alte șapte zile la hotelul din Venus unde erau cazați, pentru alte trei săptămâni
SUB TEIUL LUI EMINESCU, A RĂSĂRIT IUBIREA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383438_a_384767]
-
de generație traversau hiatusul îndoielii, al nehotărârii și încremenirii în întrebarea: Oare eu încotro să o iau, unde să mă duc ?!, Corneliu Leu se avântă, la nici 16 ani, pe baricadele solzoase ale muncii de reporter și redactor la Pagini dobrogene. Între 18 și 26 de ani, hălăduiește pe șantierele întemeierilor postbelice din țară, ca jurnalist frenetic la Radiodifuziunea Română, unde înființează ,,Radio vacanța”. Concomitent, este student la Facultatea de Pedagogie și Psihologie a Universității din București, apoi la aceea de
Piatră de hotar: 83 de ani Nu-l plângeţi. Corneliu LEU trăieşte! (Fulguraţii) [Corola-blog/BlogPost/92773_a_94065]
-
exterminați. Rusificarea forțată și surghiunul românilor acestei părți fără noroc a României, nu au reușit să elimine limba română decât parțial. Românii moldoveni de peste Prut au dat o lecție de dragoste de limbă și de eroism românilor olteni, bănățeni, munteni, dobrogeni, bucovineni etc. Stabilirea sărbătoririi Zilei Limbii Române în aceiași zi cu cea a românilor moldoveni, se poate compara cu alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor peste cele două principate române - dacă nu cumva s-a legiferat chiar mai mult
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93475_a_94767]
-
nicio indicație cu privire la identitatea producătorilor acestor bunuri, comercializate, cel mai probabil, prin intermediari italieni sau greci, care navigau, ei înșiși, pe Dunăre, până în punctele unde puteau întâlni caravanele din interior.’’ Hărți italiene- a lui Perino Vesconte- fixează Vicina pe malul dobrogean în amonte de delta,a lui Angelino Dulcerto între triunghiul Drevei și al Deltei, a fraților Pizzigani plasează Vicina în amonte de Delta pe malul drept al Dunării, iar pentru mijlocul secolului al XIV-lea pe mapamondul unui călugăr franciscan
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
Inferioare, atât stăpânirea bizantina -exercitată prin intermediul unui despotat-, înainte de 1285/6, cât și pe cea mongola, după această dată, cănd întreaga zonă intră sub autoritatea atotputernicului general Nogai, instalat în locul despotului bizantin, la Isaccea.’’ Controversele privind localizarea acestui oraș medieval dobrogean nu au fost rezolvate de nicio cercetare de până acum: ,, Profesorul Petre Diaconu menționează în lucrările sale că cetatea de lângă Ostrov se numea Vicina, pentru că era "vecină" (în slavă) a cetății bulgărești Silistra, aflată în sud. Domnia sa a făcut cruciale
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
nefiind menționat în actele notariale cunoscute. Dispariția unei monede locale purtând pe avere portalul și crucea genoveza este singurul indiciu privind prezența genovezilor la Enisala . Comptoarele genoveze realizau tranzacții comerciale, colonia genoveza asigura relația largă cu alte lumi, incluzând orașul dobrogean în comerțul internațional al vremii și impulsionând nivelul producției pe ansamblul ei. Colonia era construită în cartiere aprate, destul de închise, după ce în prealabil obținuse asentimentul și tertoriul necesar de la suveranul orașului,de aceea ea nu determina total viața orașului ce
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
CÎnd tace ore În șir Îmi spun: iar Își retrăiește În gînd scena cu pictorița aceea planturoasă și nesătulă care Începea să tremure de cum intra În mansarda ei, sau plimbarea romantică sub clar de lună pe potecile pustii ale satului dobrogean, cînd ochii negri ai fetei de lîngă el Îi spuneau, ești fratele meu, trebuie să rămîi fratele meu. Ce sărace sînt dialogurile noastre interioare În Închipuirea celor care ne surprind În momentele de absență. Cu cît mă Încăpățînez mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
jur i-a numit pe români volohi, vlahi, blacus, olah, ulac (termen german desemnând vorbitorii de limbă latină), deși ei, românii, s-au numit dintotdeauna cu singurul nume pe care-l cunoșteau: romanus - rumân - român. Denumirile moldovean muntean, ardelean, oltean, dobrogean, sunt date după regiunile istorice în care a trăit și trăiește poporul român. Nimeni de pe teritoriul de astăzi al României nu se declară în actele oficiale cu numele regional, își spune român și limba vorbită este limba română. Cele mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Rusificarea forțată și surghiunul românilor acestei părți fără noroc a României, nu au reușit să elimine limba română decât parțial. Românii moldoveni de pește Prut au dat o lecție de dragoste de limbă și de eroism românilor olteni, bănățeni, munteni, dobrogeni, bucovineni etc. Stabilirea sărbătoririi Zilei Limbii Române în aceiași zi cu cea a românilor moldoveni, se poate compara cu alegerea lui Alexandru Ioan Cuza că domnitor peste cele două principate române - dacă nu cumva s-a legiferat chiar mai mult
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
Scena era din lemn de brad, negeluită, dar data cu motorină să nu se ridice praful în timpul dansului. După câteva pahare de rachiu trase pe gâtul său mereu însetat, Petrică ataca melodie după melodie, când tangouri, când sârbe, când geamparale dobrogene. La vals nu știa decât „Valurile Dunării”. Nu cunoștea bineînțeles textul sau autorii acestei melodii pe care o învățase după ureche. Învățase melodia din filmul cu același nume al lui Liviu Ciulei apărut pe ecrane cu aproape zece ani în
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
de serviciu la primărie (nu le spun numele că sunt morți de multă vreme), să-l scoată din closet. A fost de pomina comunei acest episod din viața acelor “politicieni” ai vremurilor trecute. Tătarii în general locuiau în centrul localităților dobrogene. Pe timpul ocupației otomane denumirile satelor și ale comunelor, erau tătărești. Mama mare pe nume Semilia împreună cu familia sa, erau sosiți în Dobrogea prin 1884 dinspre zona Brăilei și al Râmnicului Sărat. Ea vorbea perfect turcește și devenise astfel translatorul oficial
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
niște povești trecute” și fără importanță. Mangalia 26-27 mai 2011 [1]Material combustibil obținut din paie și dejecții animale presate, apoi tăiate în calupuri pătrate și uscate la soare pentru evaporarea apei. Se folosea în sobele oarbe din curțile gospodăriilor dobrogene. N.A. [2]un ar este egal cu 100 mp [3]solă de cultură ne arată, de pe care s-a recoltat plantele cerealiere. N.A. [4] soldați ruși N.A. [5] construcție auxiliară care ține de o clădire, de o gospodărie individuală. /de la
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
un ancenstral animism, prin poezie și cântec! Gândul nisipului îl știe luna, gândul pietrelor îl știe vântul, gândul mării îl știe zarea, gândul Dunării îl știu lotcile, gândul nufărului îl știe și îl înțelege ca nimeni, interpretul de muzică folclorică dobrogeană, Ștefan Vlad.„ E un simbol pentru Dobrogea”, spune despre artist prezentatoarea de emisiuni la Tv. Litoral, Sonia Enache, „trăitor al dimensiunii exprimate prin cântec. Simte că se identifică puțin în ceea ce unește esența propriei vieți, cu un mit deosebit: mitul
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
poeziei și cântecului. Dobrogea are drumeagur, de-a lungul și de-a latul podite, de la castrele romane, până azi, cu o istorie adunată de două mii de ani încoace. Poartă cântecele tale, această istorie? În cântecele mele se simte dogoarea soarelui dobrogean și briza mării. Cântecele îmi sunt căptușite cu doruri, iubiri, dureri și mângâieri. Fiecare cântec al meu este în egală măsură și o poveste de viață. Eu însumi mă mărturisesc în cântece, ca o scoică ce dusă la ureche scoate
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
pilonul exemplului tatălui tău. Mai multe, e greu să se oploșească într-o destăinuire, dar răzbate din cântece o venerație pentru părinți. Cine au fost ei? Am avut o pereche de părinți care strălucesc nepieritor în ochii minții mele, tatăl dobrogean și mama prahoveancă. Exemplari! Cum era viața de familie? Viața noastră de familie avea un ritual încărcat printre galopuri, de opriri și readunări ale puterilor, printre strădanii, de destinderi, printre încordări, de rugăciune, printre ostenelile lucrului, de sărbătoare și ceremonial
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
interioriza în ea. Cânta într-un chip melodios, întrucâtva înnădușit, ca pentru sine, ca un murmur. Nu producea o melodie gâtuită, ci un susur melodios. La optzeci de ani când încă mai bătea coasa sub un nuc fredona vechi cântece dobrogene, poate descântece. Era o fire extrem de emotivă. Nu mă lăsa să îl înregistrez. Zicea că se „fiește” și uită, că nu știe ce să mai spună. „Dacă vrei să cânți trebuie să furi”, zicea. Mama e întârzierea copilăriei, oricâți ani
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
frecvent. Sonia Enache te numește „nufărul Dobrogei”. Admiți că ți se potrivește? E frumos cum mi-a spus! Eu, însă, văd nufărul ca pe un pilon de bază, după care însumi m-am orientat, și un motiv fundamental al folclorului dobrogean. Dovadă că are și prezentatoarea tv. nu o generoasă, ci dreaptă apreciere este faptul că odiseea vieții tale relevă întrucâtva pătrunzătoarea franchețe a florii de nufăr, îndelung iscoditoare a fundului apei, în căutarea hranei. Această odisee începe cu liceul. Înainte
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
Brăiloiu” și cu profesori și cadre de la Institutul de Dialectologie am făcut deplasări în nordul Dobrogei, în județul Tulcea. Cu niște magnetofoane care cântăreau vreo unsprezece kilograme (Tesla B1, cu benzi de celuloid) am colindat cu sacul în spate așezările dobrogene, nesimțind nicio povară pentru că era elanul tinereții, dorința de a cunoaște și mai cu seamă dragostea pentru tradiție. Colindând prin satele colbuite ale Dobrogei am experimentat cum să culegem folclor, cum să scoatem de la interlocutor ceea ce are de transmis, fără
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
mele, bucuriile mele, necazurile! Îmi port cântecele, tot ce e curat și frumos. De fiecare dată am în traistă scoici de diferite mărimi. Îmi amintesc de mare și îmi aduc la ureche vuietul mării. Cânți într-un anume fel dragostea dobrogeană. E altfel ea, față de cea moldovenească, ardelenească, oltenească...? În Dobrogea se cântă altfel decât în alte zone: în Teleorman dragostea se cântă „în draci”, tumultos, cu mult patos, de pildă, pe când dragostea dobrogeană este una mult mai adâncă, nu atât
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]