609 matches
-
și liceul Frații Buzești din Craiova, apoi a urmat studii de litere și filozofie la Universitatea din București, iar în 1947 și-a dat doctoratul. A continuat specializarea în Franța, Italia, Marea Britanie și SUA. În anul 1964, a devenit doctor docent. Mihnea Gheorghiu a debutat ca scriitor în anul 1937, cu o suită de poeme reunite în volumele "Anna-Mad" și "Ultimul peisaj al orașului cenușiu", urmate de volumele "Balade", "Ultimul peisaj", "Întâmplări din Marea Răscoală". Atras de personalitatea domnitorului cărturar Dimitrie
Mihnea Gheorghiu () [Corola-website/Science/307224_a_308553]
-
epocă pentru titlul de doctor inginer) cu teza "Curbe caracteristice de cavitație la pompele centrifuge cu turație specifică joasă", tot sub îndrumarea lui Aurel Bărglăzan, care în acest moment era membru corespondent al Academiei. În 1972 obține titlul de doctor docent. și-a început cariera de cadru didactic al Facultății de Mecanică din cadrul Institutului Politehnic Timișoara în 1949, parcurgând de-a lungul anilor toate gradele didactice și îndeplinind diverse funcții specifice: asistent suplinitor (1 ianuarie 1949), șef lucrări (aprilie 1949), conferențiar
Ioan Anton () [Corola-website/Science/306760_a_308089]
-
data de 18 martie 1927. A făcut studiile liceale la București și apoi a urmat cursurile Facultății de Drept (absolvită în 1950) și ale Facultății de Economie Generală, obținând titlul științific de doctor în drept în anul 1961 și doctor docent în anul 1974. În anul 1950 și-a început cariera universitară ca preparator, apoi lector, conferențiar și profesor de drept internațional și drept al familiei la Facultatea de Drept din București. A deținut pentru o perioadă și funcția de decan
Ion P. Filipescu () [Corola-website/Science/306628_a_307957]
-
la Facultatea de Filozofie din Belgrad în anul 1980, iar teza de doctorat în anul 1985, la Facultatea de Filozofie din Zagreb. Din anul 1981 și până în 1986 este profesor la Academia Pedagogica din Kikinda. În anul 1986 este numit docent la Academia de Arte a Universității din Novi Sad, iar în anul 1990 este numit conferențiar la obiectul Estetică, la Facultatea de Filozofie din Novi Sad. În anul 1995 este numit de profesor universiar la aceiași facultate, la obiectele Estetică
Milan Uzelac () [Corola-website/Science/322239_a_323568]
-
studii devine director artistic al orchestrei de film din București. Din 1960 este membru în Uniunea Compozitorilor din România. În perioada 1962-1972 a activat ca compozitor liber profesionist, profesor de pian și șef al unei orchestre de cameră. A fost docent pentru formă muzicală și orchestrație la conservatorul din București unde a condus în perioada 1968-1970 și studioul de muzică al conservatorului. În 1970 s-a mutat la Brașov unde a fost timp de doi ani docent la Facultatea de Muzică
Walter Michael Klepper () [Corola-website/Science/313785_a_315114]
-
de cameră. A fost docent pentru formă muzicală și orchestrație la conservatorul din București unde a condus în perioada 1968-1970 și studioul de muzică al conservatorului. În 1970 s-a mutat la Brașov unde a fost timp de doi ani docent la Facultatea de Muzică a Universității din Brașov. A fost mai apoi pentru un scurt timp director artistic la Opera de Stat din București în timpul când aceasta era condusă de scriitorul Mircea Horia Simionescu. În 1983 a emigrat în Republica
Walter Michael Klepper () [Corola-website/Science/313785_a_315114]
-
biologie. De pe băncile acestui liceu, de-a lungul timpului, s-au ridicat personalități de marcă ale culturii românești, precum folcloristul Simion Florea Marian, compozitorul Ciprian Porumbescu, criticul literar Dimitrie Păcurariu, scriitorul Mircea Radu Iacoban, academicianul Cristofor I. Simionescu, profesor doctor docent Nicanor Mînecan, scriitorul și profesorul Norman Manea (recent candidat la Premiul Nobel) și mulți alții. Un număr ridicat de absolvenți ai liceului au devenit cadre didactice universitare și oameni de știință, cu activitate în țară și în străinatate. Între profesorii
Colegiul Național „Ștefan cel Mare” din Suceava () [Corola-website/Science/317569_a_318898]
-
comunei Crihana în perioada interbelică și în timpul celui de al Doilea Război Mondial. A fost deportat, împreună cu familia, în Siberia. Nicolae Mătcaș, lingvist, profesor universitar, conferențiar, decan al facultății de filologie a Universității Pedagogice de Stat "Ion Creangă" din Chișinău, docent, ministru al științei și învățământului al Republicii Moldova, cetățean de onoare al localității. Vlad Cubreacov, jurnalist, deputat în Parlamentul Republicii Moldova (1994-2009), membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, cetățean de onoare al localității. Emil Gaju, actor și regizor la Teatrul "Luceafărul
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
domeniul calculatoarelor. Revenit în Republica Moldova, și-a continuat activitatea la Institutul de planificare în funcție de șef de laborator, efectuând cercetări în domeniul informaticii. În paralel, a predat la Catedra de calculatoare a Institutului Politehnic din Chișinău; din anul 1988 lucrează ca docent la același institut. În anul 1990 este ales deputat în primul Parlament democrat al Republicii Moldova, activând în această calitate până în anul 2001. În perioadele 1990-1993 și 1998-2001 a fost președinte al Comisiei parlamentare pentru politică externă. La 28 ianuarie 1993
Vasile Nedelciuc () [Corola-website/Science/307965_a_309294]
-
Andrei Șaguna”, după care pleacă pentru studiile superioare universitare în Germania, la Leipzig (1895 -1899), apoi în Franța, la Paris (1899 - 1901) și în Austria, la Viena (1902 - 1904). Devine doctor în filosofie al Universității din Leipzig în 1899, respectiv docent privat pentru filologia românească la Universitatea din Viena (1904 - 1906). Devine profesor extraordinar începând din anul 1906, a fost titularul catedrei de limbă și literatură română timp de zece ani (începând cu anul 1908) și decanul Facultății de Filosofie de la
Sextil Pușcariu () [Corola-website/Science/297576_a_298905]
-
de doctor în medicină și chirurgie. În perioada, Oscar Sager 1924- 1925 devine medic secundar iar în perioada 1925-1929 este asistent universitar la clinica neurologică de la Spitalul Colentina, sub conducerea lui Gheorghe Marinescu. În anul 1931, Oscar Sager este numit docent în Neurologie, iar în 1933 primește funcția de șef de lucrări la clinica de neurologie de la Colentina. În anul 1937 este primit ca membru corespondent al Societății de Neurologie din Paris; face parte din grupul de fondatori ai Societății de
Oscar Sager () [Corola-website/Science/303573_a_304902]
-
română la Universitatea din Köln (1978-1983), cu reveniri periodice în țara de circa șase luni anual. În 1985 a hotărît să ia calea exilului. Profesor asociat și apoi definitiv la Universitatea din Köln (începînd din 1985 pînă în prezent). Doctor docent (Privatdozent) și profesor la Facultatea de Filosofie a Universității din Köln (începînd din anul 1993). Profesor invitat al Facultății de Studii Europene, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj (2001-2004). Membru în Societăți științifice internaționale: Société Internaționale d’Ethnographie et Folklore (Paris), Kommission
Ioan Taloș (etnolog) () [Corola-website/Science/324054_a_325383]
-
Paris, 1937. Între anii 1963 și 1973 a fost director științific al Institutului Petrochim, iar între anii 1973 și 1983, a fost cercetător științific principal și consilier științific al ICERP. În anul 1963 i-a fost acordat titlul de doctor docent, iar în anul 1992, ca recunoaștere a întregii sale activități, a devenit membru de onoare al Academiei Române. Dintre publicațiile lui Gh. A. Rădulescu se numără peste 100 de articole, cărți și brevete de invenție, amintim pe cele apărute în “Academie
Gheorghe Aurelian Rădulescu () [Corola-website/Science/305886_a_307215]
-
cu sarcinile profesionale și beneficiind și de sprijinul marilor profesori, care mai aveau cu greu, dar mai aveau un cuvânt, a obținut titlurile științifice de doctor în matematică în anul 1956 cu subiectul "Funcții monotone de două variabile" și doctor docent în specialitatea analiză matematică în 1968 sub îndrumarea academicianului Miron Nicolescu. Impreună cu colegul său de generație la 1962, Nicolae Dinculeanu este coautor la manualul universitar de analiză matematică, scris alături de profesorul lor, Miron Nicolescu, autorul unui cunoscut tratat de
Solomon Marcus () [Corola-website/Science/307200_a_308529]
-
al prelegerilor, prin cursurile universitare, manualele școlare și alte lucrări documentate pe care le-a elaborat și editat, dar și prin bunătatea și naturalețea care l-au caracterizat și pe care le-a manifestat în toate împrejurările. Profesor emerit dr. docent Ioan Șandru, până în anul 2009, a avut un bilanț impresionant de activități și lucrări științifice, care încununează o carieră universitară de excepție: peste 200 de lucrări științifice, 150 conferințe și comunicări științifice în țară și străinătate, 16 diplome și medalii
Ioan Șandru () [Corola-website/Science/324699_a_326028]
-
universitară de excepție: peste 200 de lucrări științifice, 150 conferințe și comunicări științifice în țară și străinătate, 16 diplome și medalii acordate de prestigioase instituții din România și din străinătate, îndrumarea a 38 de teze de doctorat. Profesorul emeritus doctor docent Ioan Șandru a fost și rămâne un exemplu de independență a spiritului, de profunzime și longevitate științifică, dar și de implicare totală în viața academică națională.Îi aparțin în mare măsură o serie de acțiuni meritorii: începând cu anul 1956
Ioan Șandru () [Corola-website/Science/324699_a_326028]
-
urmare a emigrării tinerilor autori timișoreni în RFG. Cunoscutul poet Wolf von Aichelburg s-a revoltat replicând astfel: «[...] este o aroganță stupidă și o minciună propagandistică din partea grupului Wagner-Müller-Totok, exagerând rolul lor ca groparul acestei literaturi, fiind susținuți de către un docent neamț [din RFG] neinformat, cum este domnul Solms din Marburg. Horst Schuller Anger, istoric literar si jurnalist din Brașov, respinge afirmația că membrii cenaclului Aktionsgruppe Banat ar fi fost “disidenți” și că ei s-ar fi aflat în “opoziție” sau
Grupul de Acțiune Banat () [Corola-website/Science/302302_a_303631]
-
protecția plantelor, entomologie agricolă. A obținut doctoratul în 1959 cu o excelentă teză "Cercetări de morfologie, biologie, ecologie și combatere a viespii semințelor de trifoi ("Bruchophagus gibbus" Boh.)", conducător științific - Academicianul Eugen Rădulescu. În 1974 a obținut titlul de doctor docent. Principalele domenii de activitate sunt : Fiind fidel zonei natale, a întreținut legături științifice cu Iașul și Chișinăul. Profesorul Teodosie Perju a publicat peste 320 de lucrări științifice în reviste din țară și străinătate, în care a abordat cele mai diverse
Teodosie Perju () [Corola-website/Science/332707_a_334036]
-
iulie 1923, Chișinău) este un critic, istoric al literaturii și traducător român. Născută la Chișinău din părinți fugari din Ucraina bolșevizată. Numele adevărat al părinților este Goriușcenco și Golem. A urmat studii de filologie la București. A fost profesor doctor docent la catedra de literatură rusă de la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine. În anii 70 a fost și profesor universitar la Universitatea din Moscova, unde a predat limba și literatura română. A contribuit la promovarea relațiilor culturale dintre Rusia și
Tatiana Nicolescu () [Corola-website/Science/313127_a_314456]
-
Constanța (1961-1962); cercetător științific la Institutul de Istoria Artei „George Oprescu” al Academiei Române; din 1975 la Direcția Patrimoniului Național Cultural, în 1977 desființată; din 1990 revine la Institutul de Istoria Artei. Istoriograf, eseist, istoric de artă, estetician, traducător. Profesor doctor docent. Din 1980, membru al Uniunii Scriitorilor. S-a ocupat de aproape toate aspectele culturii și istoriei lumii greco-romane: numismatică, epigrafie, gliptică, sticlărie, podoabe, monede, toreutică, statuete de bronz și de teracotă, fildeșuri (arte miniaturale), istoria artei antice, filosofie. În mai
Mihai Gramatopol () [Corola-website/Science/304856_a_306185]
-
(n. 6 octombrie 1927, Oradea) este profesor doctor docent, medic cardiolog, specialist în chirurgie cardio-vasculară. A efectuat prima operație pe cord deschis din România la 5 aprilie 1973, la Târgu-Mureș. În perioada 2000-2004 a fost senator. S-a născut în Oradea, din părinții: Ioan (profesor de științe agricole), mama
Ioan Pop de Popa () [Corola-website/Science/298426_a_299755]
-
prof. Ivanov”"), situată pe Strada Sfântul Atanasie nr. 13, a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2004, având codul de clasificare IS-II-m-B-04038. Petru Bogdan a fost bunicul lui Petru Culianu, scriitor și istoric al religiilor. Docent din 1905, începând din anul 1906 profesorul Petru Bogdan și-a desfășurat activitatea la Universitatea din Iași, fiind cel care a înfiintat și condus, din 1913, prima catedră de chimie fizică din țară. Decan al Facultății de Științe în 1925
Petru Bogdan () [Corola-website/Science/307117_a_308446]
-
1894). A fost primul american care a obținut titlul de doctor în egiptologie. Breasted face parte din avangarda arheologilor și istoricilor care au extins ideea de „civilizație occidentală” încorporând întregul Orient Mijlociu în rădăcinile culturale europene. În 1894 a ajuns docent al Universității din Chicago și în 1905 a fost numit profesor de egiptologie și de istorie orientală (prima catedră de felul acesta în America). Între timp însă, în 1901, a fost numit director al muzeului oriental din Haskell; chiar dacă acel
James H. Breasted () [Corola-website/Science/306959_a_308288]
-
la Academia de Stiinte Social-Politice din București;în continuare a urmat un stagiu de pregătire postdoctorală la Academia de Stiinte din Moscova în specialitățile macroeconomie,echilibre financiare, circulație monetară,prețuri și tarife , după care,în 1988 a fost declarat doctor docent în științe. Pregătirea economică și-a desavarsit-o participând la cele mai importante congrese și consfătuiri de specialitate din țară și din numeroase țări străine. După absolvirea facultății a fost repartizat cadru didactic în învățământul superior economic, până în 2011 fiind
Constantin M. Drăgan () [Corola-website/Science/311101_a_312430]
-
va face un curs special pentru studenții care voiau să îmbrațișeze cariera didactică, publicând mai multe articole de acest fel în revista pedagogică ”Cultura Română”, condusă de Ion Găvănescu. La Universitatea din Iași Ștefan Popescu este numit în 1904 ca docent universitar, urmând sa predea un curs liber de Geografie. Cu ocazia inaugurării acestu curs cu totul nou pentru universitatea ieșeană, ține o prelegere în care caută să fixeze locul geografiei în cadrul științelor. O face cu competență, cu râvnă, dându-și
Ștefan D. Popescu () [Corola-website/Science/324688_a_326017]