21,134 matches
-
este îngrijorător este că părinții și școala educă tinerele vietăți, copiii, să fie într-o permanentă concurență, să nu se ajute, să uite că iubirea unește și înfrumusețează lumea și să facă pe dracu în patru să posede averi, mașini, doctorate etc. Sunteți niște inutili și niște nimeni dacă așa vă educați copiii și dacă voi credeți că viața este daruită pentru aceste nimicuri de către divinitate. Este momentul să colaborăm, să ne ajutăm, să iubim indiferent de rasă, sex, culoare, doctrină
VIOLUL ŞI DEMOCRAŢIA de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/andrei_toader_1475328936.html [Corola-blog/BlogPost/350271_a_351600]
-
greacă), Editura „Pournara”, Thessalonic, 2007, 350 pagini La vestita editură „Pournara” din Thessalonic - Grecia a apărut decurând, în limba greacă, cartea semnată de către tânărul teolog Ștefan Lucian Toma - de la Arhiepiscopia Sibiului. Lucrarea de față reprezintă versiunea îmbunătățită a tezei de doctorat pe care autorul a susținut-o în toamna anului 2006, la catedra de Dogmatică a Facultății de Teologie a Universității „Aristotel” din Thessalonic, sub îndrumarea profesorului Dr. Dimitrios Tselenghidis. În volumul de față sunt prezentate direcțiile principale de abordare, înțelegere
STEFAN TOMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_stefan_toma_.html [Corola-blog/BlogPost/367324_a_368653]
-
sau mediatizarea operei Părintelui Stăniloae, dincolo de granițele țării, a devenit un fenomen al teologiei contemporane, în diferite centre universitare din România dar și din marea Britanie, Franța, Italia, Germania, Polonia, Grecia, SUA și altele, fiind redactate lucrări de master sau doctorat pe o temă ori alta din gândirea sa teologică. Receptarea gândirii teologice a Părintelui Profesor și Academician Dumitru Stăniloae - ne arată autorul - a avut și are loc la toate nivelele vieții bisericești, de la arhierei, preoți de mir sau ieromonahi, până la
STEFAN TOMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_stefan_toma_.html [Corola-blog/BlogPost/367324_a_368653]
-
publicații müncheneze. Din 1972 devine corespondent permanent la Departamentul Românesc de la Radio Europa Liberă, unde, în 1975 este anmgajat ca redactor pentru emisiunea săptămânală „Lumea creștină“. În paralel frecventează diverse cursuri la Universitatea din München, unde începe să-și pregătească doctoratul în filosofie, pe care-l obține în 1983. La Europa Liberă, este numit în 1988 director interimar, iar din 1 noiembrie 1989 director al departamentului, funcție în care a prestat o binecunopscută activitate în momentele cruciale ale evenimentelor din țară
IN MEMORIAM: NICOLAE STROESCU-STĂNIŞOARĂ de ION DUMITRU în ediţia nr. 1279 din 02 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_dumitru_1404303034.html [Corola-blog/BlogPost/349774_a_351103]
-
din Cluj. Anul 1959 aduce mare bucurie în familia Stănilă, pentru că Luciana devine studentă la medicină (absolvind, apoi, facultatea cu rezultate deosebite). Stagiatura o face în orașul de pe malul Someșului Mic, în perioada 1965-1966, după care se înscrie imediat la doctorat, urmând cursurile la zi (1966-1969). În trei ani de muncă asiduă, de studiu intens și cercetare, publică mai multe referate și articole de specialitate. Rezultatele cercetărilor efectuate îi aduc satisfacție, culminând cu finalizarea și susținerea tezei de doctorat. O carieră
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila.html [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
imediat la doctorat, urmând cursurile la zi (1966-1969). În trei ani de muncă asiduă, de studiu intens și cercetare, publică mai multe referate și articole de specialitate. Rezultatele cercetărilor efectuate îi aduc satisfacție, culminând cu finalizarea și susținerea tezei de doctorat. O carieră de succes După ce-și susține teza de doctorat, în 1970, performanțele obținute o impulsionează să pătrundă tot mai adânc tainele domeniului în care se specializase și pleacă pentru trei luni în Germania (1 septembrie - 1 decembrie), unde
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila.html [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
de muncă asiduă, de studiu intens și cercetare, publică mai multe referate și articole de specialitate. Rezultatele cercetărilor efectuate îi aduc satisfacție, culminând cu finalizarea și susținerea tezei de doctorat. O carieră de succes După ce-și susține teza de doctorat, în 1970, performanțele obținute o impulsionează să pătrundă tot mai adânc tainele domeniului în care se specializase și pleacă pentru trei luni în Germania (1 septembrie - 1 decembrie), unde lucrează alături de specialiștii germani într-un laborator de biologie celulară. Este
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila.html [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
de Introducere în lingvistică, pentru mai mult de 150 de studenți. A publicat articole științifice în țară și în străinătate. Volume: Textualitatea literară și lingvistica integrală. O abordare funcțional-tipologică a textelor lirice ale lui Arghezi și Apollinaire (2007) (teza de doctorat a autoarei); Scara. Poezii, Cuvânt înainte de Mircea Borcilă și D.R. Popescu, 2013. A colaborat cu poezii la revistele Apostrof și Poesis. Regina M-ai declarat regină, mi-ai dăruit un tron și o coroană cu multe diamante. În nopțile cu
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1469131695.html [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
prea mult la urmări. Tiberiu Cunia depusese la FAO solicitarea pentru obținerea unui loc de muncă și între timp auzise că americanii înființaseră la Strasbourg o universitate pentru studenții refugiați din Europa de Est. Profitând de oportunitate, se înscrie aici pentru un doctorat în matematici. Paradoxal, când deja era cu biletul de vapor pentru Canada în buzunar și avea toate aprobările pentru emigrare, primește și de la Strasbourg înștiințarea că este acceptat cu bursă. Din nou se afla într-un moment de răscruce: de unde
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
Eiffel.” După acestă vacanță, prelungită cu o săptămână și având acordul conducerii companiei, Tiberiu Cunia împreună cu tânăra sa soție revine la Montreal, pentru a continua seria cercetărilor și studiilor de care era legat atât de mult. Un profesionist pentru care doctoratul nu contează Revenit la Montreal Tiberiu Cunia reia serios munca de cercetare și studiu; începe studiile de doctorat. Având masteratul luat, se înscrie direct în anul II de studiu pentru a-și completa cunoștințele în matematici avansate și statistici. Anul
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
soție revine la Montreal, pentru a continua seria cercetărilor și studiilor de care era legat atât de mult. Un profesionist pentru care doctoratul nu contează Revenit la Montreal Tiberiu Cunia reia serios munca de cercetare și studiu; începe studiile de doctorat. Având masteratul luat, se înscrie direct în anul II de studiu pentru a-și completa cunoștințele în matematici avansate și statistici. Anul III și următorii ar fi fost necesari pentru elaborarea tezei de doctorat. Evenimente neprevăzute, independente de voința domnului
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
cercetare și studiu; începe studiile de doctorat. Având masteratul luat, se înscrie direct în anul II de studiu pentru a-și completa cunoștințele în matematici avansate și statistici. Anul III și următorii ar fi fost necesari pentru elaborarea tezei de doctorat. Evenimente neprevăzute, independente de voința domnului Cunia, aduc însă o răsturnare de situație în planurile sale. Anul II este terminat cu succes de eminentul doctorand, însă îi moare îndrumătorul de lucrare, ba mai mult, îi pleacă și profesorul de statistică
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
însă îi moare îndrumătorul de lucrare, ba mai mult, îi pleacă și profesorul de statistică din cadrul universității Mc Gill, unde studia. Erau puține cadre didactice specializate în acel domeniu atunci și pentru a continua trebuia fie să schimbe tema de doctorat, fie să se transfere la o altă universitate. Alege varianta a doua și reia studiile doctorale la Universite de Montreal, unde de data aceasta face un an de statistici aplicate. Dar, ironia sorții face ca și pofesorul cu care studia
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
studia aici să plece pentru doi ani la Sorbona, în Franța: a rămas din nou fără profesor îndrumător. „Dar acest lucru nu m-a deranjat prea mult. Toată viața am avut un defect: nu am fost ambițios. Nu mă interesa doctoratul în sine. Mă dusesem la universitate să învăț. Și s-a întâmplat bine, pentru că am învățat și baza teoretică, și cea a aplicației în domeniul în care mă consacrasem. Am promis la universitate că la întoarcerea profesorului de la Sorbona, mă
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
de drept, îi aduc profesorului Cunia satisfacție și împlinire profesională. Dar nu se va opri aici, pentru că acumulările substanțiale îl îndemnau să le împărtășească și celor care se pregăteau pentru domeniul forestier. „Forget the doctoral studies!” sau profesor universitar fără doctorat Primele oferte de a îmbrățișa profesoratul au venit în perioada 1963-1967, de la mai multe universități americane. Din motive personale, refuză, continuându-și munca de cercetare care-i oferea atâtea satisfacții. Însă acumulările masive rivalizau de departe cu ale oricărui cadru
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
masive rivalizau de departe cu ale oricărui cadru universitar. Din toate părțile veneau semnale care-i atrăgeau atenția că o carieră universitară era următorul segment spre care trebuia să se îndrepte. Faptul că un profesionist ca Tiberiu Cunia nu avea doctoratul constituia un paradox pentru alții, în timp ce pentru dânsul era nesemnificativ. Personalități științifice ale lumii forestiere, precum Harold Young - profesor de biometrie forestieră la Universitatea din Orono-Maine - se străduiesc să-l convingă să-și îndrepte atenția spre catedră și să-și
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
pentru alții, în timp ce pentru dânsul era nesemnificativ. Personalități științifice ale lumii forestiere, precum Harold Young - profesor de biometrie forestieră la Universitatea din Orono-Maine - se străduiesc să-l convingă să-și îndrepte atenția spre catedră și să-și finalizeze teza de doctorat, oferindu-i terțe variante. Tiberiu Cunia este însă neclintit în convingerile sale. Peste tot, la toate universitățile la care Young intervine, pentru a-și continua doctoratul trebuia să mai urmeze un an cursurile, or domnul Cunia avea deja un număr
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
-l convingă să-și îndrepte atenția spre catedră și să-și finalizeze teza de doctorat, oferindu-i terțe variante. Tiberiu Cunia este însă neclintit în convingerile sale. Peste tot, la toate universitățile la care Young intervine, pentru a-și continua doctoratul trebuia să mai urmeze un an cursurile, or domnul Cunia avea deja un număr considerabil de cursuri și diplome, care nu erau la îndemâna oricui. Erau chestiuni mai mult formale, dar pe care Tiberiu Cunia nu le acceptă. Și totuși, grație
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
pe care Tiberiu Cunia nu le acceptă. Și totuși, grație unui concurs de împrejurări, în anul 1967, este solicitat la Universitatea Syracuse... La insistențele decanului Colegiului Silvic Syracuse, merge la o discuție, fiind asigurat că nu se va discuta problema doctoratului: „Forget the doctoral studies! - uită de studiile doctorale, i-a spus decanul. Nu se putea despărți de Montreal, de comunitatea românească de-acolo, unde avea foarte mulți prieteni. S-ar fi simțit complet dezrădăcinat pentru că între prietenii săi români și
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
câteva luni întârziere față de data din contract, își începe cariera universitară. De-aici înainte, Tiberiu Cunia se va adânci și mai mult în munca de cercetare împreună cu masteranzii și doctoranzii săi, pentru că devenise profesor universitar plin, îndrumător de masterate și doctorate, organizator și coordonator de acțiuni științifice în America și în întreaga lume, paradoxal, fără a avea doctoratul. După 30 de ani, din nou „acasă” - congresul IUFRO la București A făcut parte din mai multe asociații de forestrie și biometrie forestieră
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
va adânci și mai mult în munca de cercetare împreună cu masteranzii și doctoranzii săi, pentru că devenise profesor universitar plin, îndrumător de masterate și doctorate, organizator și coordonator de acțiuni științifice în America și în întreaga lume, paradoxal, fără a avea doctoratul. După 30 de ani, din nou „acasă” - congresul IUFRO la București A făcut parte din mai multe asociații de forestrie și biometrie forestieră (statistică și cercetări operaționale), naționale și internaționale, unde a desfășurat o activitate intensă: SAF - Society of American
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
taxat de statul american așa cum se face cu orice alt premiu. În al doilea rând, propunătorul e un om de știință german. În cazul meu, a fost vorba de decanul facultății de silvicultură din Freiburg, Dieter Pelz, care-și făcuse doctoratul cu mine, în America. În al treilea rând - și deosebit de important - este faptul că strategia premiului nu sunt banii, ci tratamentul special care se acordă laureatului. Acesta este invitat 6-12 luni în Germania, pe cheltuiala statului german și cu un
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
său s-a creionat în timp. După primele încercări de tinerețe, la Noua Revistă Română, a profesorului Constantin Rădulescu Motru (1911-1913), Nae Ionescu va scrie din nou la întoarcerea în țară din Germania (1919), unde, plecat fiind pentru studii de doctorat, a fost surprins de război și reținut în lagăr (teza sa de doctorat a fost publicată postum). Întors în țară, va colabora la Ideea Europeană (1919-1925), al cărei director era de asemenea Constantin Rădulescu Motru, căruia îi va fi de
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604129.html [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
Revistă Română, a profesorului Constantin Rădulescu Motru (1911-1913), Nae Ionescu va scrie din nou la întoarcerea în țară din Germania (1919), unde, plecat fiind pentru studii de doctorat, a fost surprins de război și reținut în lagăr (teza sa de doctorat a fost publicată postum). Întors în țară, va colabora la Ideea Europeană (1919-1925), al cărei director era de asemenea Constantin Rădulescu Motru, căruia îi va fi de altfel și asistent la catedră. Va scrie sub pseudonimele: Mihai Tonca, Niculae Ivașcu
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604129.html [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
mult de lucru la serviciu, plus că mai ”prind” traduceri și pe-acasă, acte cu legalizare la notarul public unde am specimen de semnătură, asta ca să-mi “rotunjesc veniturile”, sau mai vaste traduceri de specialitate tehnică sau comercială: bibliografie pentru doctorate, traduceri de proiecte, traduceri pentru activitatea de cercetare a profesorilor de la Universitatea de Petrol si Gaze, unde am predat și eu la un moment dat, niște ore și am multe cunoștințe. -Ce planuri de viitor ai? - Nu am planuri, deocamdată
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Consuela_stoicescu_scrie_si_traduce_versuri_pe_muzica_de_vivaldi_si_debussy_.html [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]