14,928 matches
-
unei ordini pierdute din cauza greșelilor generatoare de haos. În ceea ce privește adevărata vedere, ea este, însă, cea cu inima curată. Pentru a-L contempla pe Dumnezeu, sufletul trebuie să devină o „oglindă strălucitoare”, să fie curățit de orice 44 Norman Russell, The Doctrine of Deification ..., p. 92. 45 Teofil al Antiohiei, Către Autolic, 2.18, traducere, introducere și note de Pr. Prof. Dr. Dumitru Fecioru, în vol. Apologeți de limbă greacă, Editura IBMBOR, București, 1997, p. 409. Aceasta urma să devină interpretarea antioheană
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
loco citato, p. 410. 47 Către Autolic, 2.24, p. 415. 48 Către Autolic, 2.27, pp. 417-418. 49 PG VI, col. 1024-1036; a se vedea și Jean Boesse, Mistica creștinismului primitiv, Traducere de Beatrice Stanciu, în Marie-Madeleine Davy, Enciclopedia doctrinelor mistice, vol. I, Editura Amarcord, Timișoara, 1998, p. 285. 8 murdărie, la fel precum se scoate albeața de pe un ochi bolnav incapabil să vadă lumina soarelui deoarece acesta e prea arzător. Tot astfel, slava Domnului e atât de puternică încât
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
făcut”60. Dar ființa umană poate deveni zeu prin supunere, în virtutea înnoirii prin Hristos a 55 Către Autolic, 2.27, p. 418. 56 Către Autolic, 2.16, p. 407. 57 Către Autolic, 2.10, p. 399. 58 Norman Russell, The Doctrine of Deification ..., pp. 103-104. 59 Vezi Jules Gross, La Divinisation du chrétien d’après les Pères grecs. Contribution historique à la doctrine de grace, Gabalda, Paris, Trad. Paul A. Onica, The Divinisation of the Christian According to the Greek Fathers
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
56 Către Autolic, 2.16, p. 407. 57 Către Autolic, 2.10, p. 399. 58 Norman Russell, The Doctrine of Deification ..., pp. 103-104. 59 Vezi Jules Gross, La Divinisation du chrétien d’après les Pères grecs. Contribution historique à la doctrine de grace, Gabalda, Paris, Trad. Paul A. Onica, The Divinisation of the Christian According to the Greek Fathers, Anaheim, A & C Press, California, 2000, pp. 186-91; D. Ritschl, „Hippolytus Conception of Deification”, în: Scottish Journal of Theology, 12, 1959, pp.
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
Divinisation of the Christian According to the Greek Fathers, Anaheim, A & C Press, California, 2000, pp. 186-91; D. Ritschl, „Hippolytus Conception of Deification”, în: Scottish Journal of Theology, 12, 1959, pp. 388-399. 60 Philosophumena, 10.33 la Norman Russell, The Doctrine of Deification ..., p. 111. 10 omenirii. Pentru că este credincios în lucruri mici, i se pot încredința lucruri mari. Aceste lucruri mari sunt nici mai mult, nici mai puțin decât atributele Tatălui, care au fost acordate Fiului și sunt promise credinciosului
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
propriu-i chip. Dacă omul se supune poruncilor Logosului, și devenind bun urmează pe Cel bun, va fi asemenea Acestuia și cinstit de El. „Nu sărăcește Dumnezeu dacă te face și pe tine Dumnezeu, spre slava Lui” (Philosophumena, 10.34). Doctrina despre îndumnezeirea omului e împrumutată tot de la Sfântul Irineu 62. Asemenea Sfântului Irineu și lui Origen, „autorul nostru a elaborat și o interesantă doctrină despre desăvârșire, care iradiază din același Logos, Fiul lui Dumnezeu. Acesta S-a făcut om pentru
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
Nu sărăcește Dumnezeu dacă te face și pe tine Dumnezeu, spre slava Lui” (Philosophumena, 10.34). Doctrina despre îndumnezeirea omului e împrumutată tot de la Sfântul Irineu 62. Asemenea Sfântului Irineu și lui Origen, „autorul nostru a elaborat și o interesantă doctrină despre desăvârșire, care iradiază din același Logos, Fiul lui Dumnezeu. Acesta S-a făcut om pentru noi, arată o dragoste și o bunăvoință egală pentru toți, pătrunde în sufletul sfinților ca un medic priceput pentru nevoile noastre, pentru că El cunoaște
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
33, în vol. cit., p. 110. 65 Philosophumena, 10.33, în vol. cit., p. 110. A se vedea și Contra lui Noet, 17; Despre Antihrist, 4, pp. 110-111. 66 D. Ritschl, „ Conception of Deification” ..., p. 339. 67 Norman Russell, The Doctrine of Deification ..., pp. 110-112. 12 Summary: The Deification of man in St. Ignatius of Antioch, Theophilus of Antioch and St. Hippolytus of Rome Becoming one with God of the faithful is a long process, which started in Heaven and was
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
initially experienced in the Garden of Eden, and that people can become more like God than Adam and Eve were at that time. St. Ignatius of Antioch, Theophilus of Antioch and St. Hippolytus of Rome did not develop a proper doctrine of deification. It was too early for such work, but, as we shall see, they have conceived some teachings related to deification, that later patristic will consider. Diac. Dr. Liviu PETCU - Asistent cercetător științific, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
atitudine căreia nu i se poate obiecta decît "o ironie subsidiară". I-am răspuns doamnei, politicos, că e posibil să-mi atribuie resentimente pe care ea le are. Altcineva mi-a telefonat să-mi spună că îmi bat joc de doctrinele de stînga și de reprezentanții lor, ceea ce consideră impardonabil. Scrisesem atunci un articol în care mă întrebam cum a devenit PDSR un partid cu o istorie de peste un secol de social-democrație, doar pentru că fuzionează cu un PSD istoric, din care
Băsescu știe? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11734_a_13059]
-
50, i-ar fi declarat lui Ceaușescu că s-ar sinucide dacă "realismul socialist" ar fi reintrodus în literatură. O reacție pro domo, fără consecințe pregnante, căci în colimatorul său critic intrau exclusiv detalii, defecte ale punerii în lucrare a doctrinei, erori în selecționarea "cadrelor" etc. în realitate, romancierul care urca mereu trepte de carieră și de succes, inclusiv pecuniar (Florin Mugur, redactor la Editura Cartea Românească, îmi povestea cu amar umor, cum își aranja Preda secondat de scutierul său fidel
O revizuire convingătoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11722_a_13047]
-
gestul necesar de a le pune în ordine, astfel încît ele să devină clare pentru toată lumea. Astfel, pe urmele lui Milan Chlumsky, cercetătoarea italiancă subliniază diferențele existente între funcțiile estetică, erotică și pornografică dintr-un text: " Primele două (care - după doctrina freudiană - aparțin planului Ego-ului) se adresează Ťjuisăriiť intelectului cititorului, în timp ce cea din urmă, doar trupului. În acest caz, eroticul poate fi asimilat cu esteticul (în parte și din cauza faptului că Chlumsky nu elucidează prea bine diferența dintre erotic și estetic
Biblioteca roz a literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11761_a_13086]
-
p. 235. 21 Sf. Ioan Gură de Aur, Comentar Ia Evanghelia de la Ioan, traducere din limba franceză de Diacon Gheorghe Băbuț, Edit. Pelerinul român, Oradea, 1998, p. 36. 22 Preot Ioan C. Teșu, op. cit., p. 57. 23 Drd. Ioan Caraza, Doctrina despre învierea morților la Atenagora Atenianul și Tertulian, în Mitropolia Moldovei și Sucevei, anul XLIV, (1968), nr. 7-8, p. 382. 3 zburat, pentru cei dintâi oameni și s-au făcut nevrednici de măreția unui atât de mare bun și a
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
a ornamentelor gratuite sau a obezității ideatice și conceptuale. Recursul la esență, la austeritate nu elimină însă subtilitatea, uneori acidă, alteori alcalină, nici prea spumoasă, nici prea severă a figurilor de stil. Rezultatul? Un discurs muzicologic expus sistematic, subiectiv, voluntar, "doctrinei neglijente" capabilă să-l cristalizeze atunci cînd este pîndit de lichefiere și să-l fluidizeze atunci cînd riscă să se gripeze. 4) E ca și cum ai strivi în cerul gurii o căpșună lăsînd nectarul să îți cucerească limba, gîtul, inima. Grația
Cura de dezintoxicare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11799_a_13124]
-
de la un termen de comparație la altul, cu aerul de jonglerie, de prestidigitație cu elementele date: "Constantin Noica, interogat de noi prin mijlocirea unei amice spiritiste, bună cunoscătoare a ultimului Hasdeu, ne roagă să aplicăm la gîlceava Provinciei cu Centrul doctrina sa despre contradicția unilaterală, în cadrul căreia unul dintre agenții conflictuali, cel tare, pasiv, se adeverează, pe cînd cela mai slab se dovedește și activ. Dacă ar fi la fel de puternici și de activi, Doamne ferește, s-ar anula mutualmente. Știau asta constructorii
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]
-
este aceea a echivalării cuvîntului francez Peuple, cu germanul Volk, slavul Narod și românescul Popor. Istoria cuvîntului Peuple începe, consideră autorul pe urmele lui Jules Michelet, în zilele Revoluției Franceze. Într-un fel istoria conceptului le Peuple urmează istoria marilor doctrine politice. Așa cum Revoluția Franceză se află la originea marilor doctrine politice ale secolului XX (liberalismul și socialismul), ea a oferit și cele două sensuri, în bună măsură ireconciliabile ale cuvîntului Peuple. Scrie Victor Neumann: „El (Jules Michelet - n.m.) va fi
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
slavul Narod și românescul Popor. Istoria cuvîntului Peuple începe, consideră autorul pe urmele lui Jules Michelet, în zilele Revoluției Franceze. Într-un fel istoria conceptului le Peuple urmează istoria marilor doctrine politice. Așa cum Revoluția Franceză se află la originea marilor doctrine politice ale secolului XX (liberalismul și socialismul), ea a oferit și cele două sensuri, în bună măsură ireconciliabile ale cuvîntului Peuple. Scrie Victor Neumann: „El (Jules Michelet - n.m.) va fi printre primii care va înzestra conceptul cu două valențe: una
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
for All Seasons sunt trepte din istoria măririi și decăderii unei secte fanatice și violente, aflată, la începuturi, sub controlul total al sovieticilor — ai căror agenți se mândreau a fi —, pentru ca, în ultima fază, să-și aproprieze cu violență cvasi-defuncta doctrină stalinistă. În ciuda slugărniciei absolute și definitive față de Moscova, ei au reușit, la sfârșitul domniei lui Dej și, decisiv, după preluarea puterii de către Ceaușescu, să construiască ceea ce Vladimir Tismăneanu numește „stalinismul național”. Logica acestei acțiuni e simplă: comuniștii români, după valurile
Demonii (III) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12970_a_14295]
-
lui Cioran și Eliade, care au derapat într-o fază sub influența ideilor de extremă dreaptă, ostile democrației și toleranței. Pe de altă parte, pe versantul celălalt, abia schițat se contura itinerarul lui Sartre și Aragon, deturnat sub presiunea unei doctrine de extremă stângă, un dogmatism milităros și sufocant. Exempele s-ar fi putut lesne înmulți, cum am avertizat. Îmi propun așadar să stărui de astă dată asupra secțiunii din tablou care a fost doar menționată lapidar înainte. Repet că și
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
bolșevismului.) Paralela nu se oprește aici. Comunismul a avut un prestigiu straniu, o capacitate de seducție ce transcende obișnuitul. Fascinația de tip romantic și mortuar, iraționalismul aderării la o sectă, de sinucigași și ucigași în același timp, explică vitalitatea acestei doctrine care continuă să tulbure mințile multor indivizi chiar și în ziua de azi. „Natura conspirațională” și „revoluționarismul militant” al comuniștilor din România nu sunt, însă, tocmai elemente de recuzită romantică. Dincolo de ideile profesate, comunismul a fost o luptă bestială pentru
Demonii (II) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12996_a_14321]
-
Vezi în limba română Grigore Cristescu, Câteva momente din activitatea catehetică teoretică și practică a Fericitului Augustin, Biblioteca pentru Studii Omiletice și Catehetice, nr. 7, f.a. footnote>. Cine au calitatea de rudes? Răspunde Augustin că rudes sunt: cei neinițiați în doctrina creștină (qui ad ecclesiam rudis venit); cei care nu s-au documentat prin studiu personal asupra doctrinei creștine; cei care au trecut prin școala de gramatică și oratorie dar nu cunosc învățătura creștină (sunt așa numiții ignoranți in sacris). Iată
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Biblioteca pentru Studii Omiletice și Catehetice, nr. 7, f.a. footnote>. Cine au calitatea de rudes? Răspunde Augustin că rudes sunt: cei neinițiați în doctrina creștină (qui ad ecclesiam rudis venit); cei care nu s-au documentat prin studiu personal asupra doctrinei creștine; cei care au trecut prin școala de gramatică și oratorie dar nu cunosc învățătura creștină (sunt așa numiții ignoranți in sacris). Iată acum, într-un soi de opis, modul în care era organizat catecumenatul pe vremea lui Augustin: a
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
acesta este condensat, debarasat de orice aluzii savante. Cu toate acestea, Augustin își plasează sfaturile în formula ciceroniană a celor trei scopuri ale oratorului. Nu va respecta însă ordinea clasică de tip ciceronian, ci pe aceea valorică stabilită în De doctrina christiana: a instrui, a emoționa, a plăcea<footnote Henri-Irénée Marrou, op. cit., 416. footnote>. Elocința augusti niană din De catechizandis rudibus este una religioasă. Obiectul și scopul unei atari elocințe sunt supranaturale. Elocința aceasta tratează despre adevărurile prin care ne eliberăm
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
rătăcire, spre pierzanie, și încă și pe acestea numai în cazul când nu ne-ar fi de folos indirect, adică să învățăm din cele rele ceea ce este mai bun, și din slăbiciunea și netemeinicia lor să scoatem la iveală tăria doctrinei noastre. Încât, nici într-un caz nu trebuie să nesocotim știința, pentru că așa li se pare unora. Cei ce susțin așa ceva trebuie socotiți neghiobi și ignoranți, pentru că ar vrea ca toți să fie ca și dânșii, ar vrea ca ignoranța
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
polemic, scopul său nu este cel cunoscut îndeobște - anume de a-l învinge pe ereziarhul Iulian de Aeclanum, ci, în virtutea idealului creștin de iubire și milă față de aproape, de a-l convinge să renunțe la concepția sa și să îmbrățișeze doctrina adevărată (Vt te salubriter veritas vincat (Contra Iulianun, III, 21, 42): le Contra Iulianum, une oeuvre polémique à caractère protreptique, p. 181-187). Volumul mai cuprinde Bibliographie (p. 189-206), Présentation des auteurs (p. 207-208) și Index des noms d’auteurs anciens
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]