296 matches
-
reașezată și reinterpretată. Însă fiecare episod din Geneză admite o pluritate de interpretări sau de „cărămizi” constitutive. Gnosticii (și e cazul să reamintim că nu Înțelegem prin „gnostici” un grup care s-ar defini prin unitate instituțională, socială sau măcar doctrinală, ci mai curînd acele minți care prelucrează Cartea Genezei În baza a două prejudecăți comune - resping principiul inteligenței ecosistemice și principiul antropic al compatibilității dintre lume și ființa umană) au excelat În utilizarea unui număr cît mai mare posibil de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
ani ar ajunge pe fundul lui abia după trei ani. Acolo Diavolul va fi Încătușat cu „lanțuri indestructibile”, pe cînd „Drepții vor străluci cu soarele În Împărăția Tatălui lor”, iar Fiul lui Dumnezeu va sta În dreapta Tatălui 51. 5. Consecințe doctrinale și etice ale mitului bogomilic Trăind În manieră encratită pentru a imita viața Îngerilor, abținîndu-se de la tot ceea ce derivă ex coitu și de la lucruri care, precum vinul, au fost inventate de Diavol pentru a stimula procreația 52, bogomilii dovedesc și
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
etică bogomilă și la o doctrină care derivă direct din Interrogatio. Ereziologii semnalează cîteva inovații În raport cu acest text: - mitul Spiritului Rău ascuns În străfundul universului, care substituie pseudodualismului bogomil un dualism radical; - mitul Împreunării Soarelui cu Luna, lipsit de consecințe doctrinale; - realismul cristologic al lui Desiderius și doctrina unui Paradis intermediar, care ia locul fantaziasmului bogomil „ortodox” al lui Nazarie; - doctrina origenistă a preexistentei sufletului, care se opune traducianismului bogomil. În ciuda tuturor acestor transformări, care nu afectează decît unele sectoare ale
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
intermediar, care ia locul fantaziasmului bogomil „ortodox” al lui Nazarie; - doctrina origenistă a preexistentei sufletului, care se opune traducianismului bogomil. În ciuda tuturor acestor transformări, care nu afectează decît unele sectoare ale comunităților monarhiene și nu au, În ansamblu, o pondere doctrinală decisivă, catharismul moderat nu este decît bogomilism În stare pură, antrenat Într-un proces de amestec cu doctrina radicală, a cărei proveniență este complet diferită. 3. Catharii radicali Tratatul De heresi catharorum le atribuie catharilor din Desenzano un dualism radical
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
personale, a angajamentului în schimbarea propriei vieți. Conceptul de educație permanentă a fost supus în ultima perioadă unei reexaminări critice (Forquin, 2002; Maubant, 2004). Se consideră că acest concept are un „caracter nomad”, identificat în principalele sale componente tematice și doctrinale. El propune: a) ideea de schimbare și mutație în lumea contemporană, ceea ce înseamnă redefinirea obiectivelor fundamentale ale educației; b) asigurarea că sistemele școlare tradiționale sunt insuficiente, ceea ce presupune o regândire a strategiei în educația permanentă. De ce este „insuficientă” educația școlară
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
rol minim, susținând că piețele libere și globalizarea pot rezolva mai bine problemele globale, subdezvoltarea sau sărăcia, fluxurile de asistență trebuind să fie limitate la cele care asigură reglarea sistemului financiar, intervenții de urgență etc. În plus, el se deosebește doctrinal față de primul curent, pledând pentru un rol minim de intervenție pe piețele globale din partea autorităților sau organismelor internaționale. O poziție interesantă este cea susținută de organizațiile patronale europene, în special cele franceze, care consideră că ajutoarele financiare nerambursabile ar trebui
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
de-al IV-lea congres (Londra, 26 iulie 2 august 1896). Incluzînd și intervenția în cadrul instituțiilor parlamentare, socialismul definește lupta politică ca fiind una din modalitățile de acțiune revoluționare 7. În raport cu mișcarea sindicală, problema este mai complexă și datorită concepțiilor doctrinale de fond, care diferă de la social-democrații germani la cei francezi: în timp ce pentru germani sindicalismul reprezintă "școala primară a socialismului", francezii, dimpotrivă, pledează pentru o practică sindicală specifică. În cele din urmă, punctul lor de vedere, susținut și de socialiștii englezi
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
nu consideră socialismul o mișcare revoluționară, ci mai degrabă un proces gradual, o evoluție lentă. Mai "politic" este Independent Labour Party, organizat începînd din 1893, care se deosebește atît de marxism, cît și de ideologia sindicală, dar a cărui slăbiciune doctrinală nu se poate nega. Într-o primă fază, el nu reușește decît să "atace" influența sindicatelor ("trades unions") care cunosc o uriașă progresie în perioada 1888-1892; aceasta le dublează numărul aderenților. În 1890 ei revendică ziua de lucru de opt
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
creata UPSAI, acum dispărută, contribuie în egală măsură la existența acestei tendințe "de stînga". Toată istoria politică a ISM se situează în jurul unui compromis între aceste două mari tendințe, nu fără o anumită divizare a muncii existentă între ele: chestiunile doctrinale țin mai mult de discursul stîngii, în timp ce marile decizii politice, legate atît de problemele păcii, cît și de unitatea muncitorească și de democrație constituie mai ales apanajul dreptei. Aceste două date esențiale permit o mai bună percepere a noilor raporturi
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
de dimensiunea pacifistă a programului său de politică externă, precum și de dificultățile Partidului Liberal. În iunie 1918, în timpul Congresului său, el adoptă ca program un document redactat de S. Webb, care se referă la "noua ordine a societății". Pe plan doctrinal, el a introdus în mod oficial socialismul în programul său, așa cum o spune articolul 4 din statut care garantează "producătorilor manuali sau intelectuali produsul complet al muncii lor, precum și distribuirea în modul cel mai echitabil, pe baza proprietății colective a
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
secțiunilor sale naționale, antrenînd o relativă politică de așteptare cu un adevărat discurs marxist. Doctrina este aparent coerentă, de fapt ea este, înainte de toate, convingătoare și poate fi acceptată de toți. Congresul de la Hamburg s-a terminat cu un compromis doctrinal în avantajul stîngii și, fără îndoială, că unitatea nu s-a putut realiza decît cu acest preț. Dar, așa cum o arată toate luările de poziție asupra chestiunii unității muncitorești, în realitate, "dreapta" din ISM a fost cea care s-a
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
colectivismului care va fi realizat prin exproprierea fără despăgubiri a mijloacelor de producție constituie scopul final, foarte clar definit. Dar, între această perspectivă revoluționară și practica cotidiană a Partidului, căile cuceririi puterii rămîn aproape în întregime de definit. Nici un "punct doctrinal" nu există între ele. Această dihotomie nu deranjează prea mult în perioada de prosperitate, în măsura în care orientarea reformistă a POB-ului găsește un teren pe care să se instaleze. Chestiunea puterii nu se pune, iar distanțarea între mișcare și ținta finală
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
SFIO împreună cu Partidul Socialist Belgian, se află printre apărătorii cei mai înfocați ai reconstituirii Internaționalei. Angajat în lupta împotriva fascismului încă din 1922, Partidul Socialist Italian și-a păstrat cu ajutorul acestei experiențe și mai apoi datorită Rezistenței o relativă puritate doctrinală pe care o putere trecătoare nu a reușit să o altereze. Dar, la fel ca și omologul său francez, acesta trebuie să țină cont de existența unui Partid Comunist atotputernic care are o influență asupra opțiunilor sale strategice. În sfîrșit
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
o reflecție asupra Europei și o voință de depășire a cadrului, prea strîns, al acesteia din urmă. Începînd cu Conferința socialistă de la Seldson Park (martie 1948), SFIO ia poziții la nivel înalt în legătură cu această orientare, propunînd "fixarea unor linii generale, doctrinale și politice pentru toată mișcarea socialistă asupra problemelor Europei", cerînd țărilor vizate de Planul Marshall "să elaboreze o strategie comună pentru crearea Statelor Unite Democratice din Europa". Aceasta înseamnă avansarea mai mult sau mai puțin explicită a ideii unei Federații europene
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
De Man nu este nici el mai puțin interesant. El spune: "Vă rog să fiți convins că nimic nu mă împiedică să urmăresc zi de zi atît cît se poate prin intermediul lecturii cu o foame ardentă de informație obiectivă, opera doctrinală și politică a cărui artizan sînteți. Tocmai pentru că aparțin, ca și dumneavoastră, "generației frontului" și pentru că sînt, de asemenea, influențat de ideile lui G. Sorel, îmi deschid inima la orice manifestare de forță creatoare, deoarece nu îmi este frică să
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMÂNIA GHEORGHE BICHICEAN Europa monarhiei stărilor INSTITUTUL EUROPEAN 2011 Cuprins CUVÂNT ÎNAINTE / 7 I. STĂRILE ȘI ADUNĂRILE LOR REPREZENTATIVE. MONARHIA STĂRILOR / 9 1. Originea Adunărilor de stări / 9 1.1. Parlamentarimul, corporatismul doctrinal și regimul corporativ / 9 1.2. Problema influențelor în organizarea Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate / 20 2. Stări și Ordine. Partajul contractual al suveranității / 24 2.1. Suveranitate și separația puterilor în Evul Mediu / 24 2.2. Partajul contractual al
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Mult mai târziu, Andrei Oțetea sublinia din aceeași perspectivă că doar țările creștine ale Europei, țări care au urmărit unificarea politică și centralizarea instituțională, au cunoscut regimul monarhiei stărilor și funcționarea Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate. 1.1. Parlamentarimul, corporatismul doctrinal și regimul corporativ 3 În istoriografie s-au afirmat două concepții fundamentale cu privire la originea Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate: parlamentarismul și corporatismul 4. Teoria originii adunărilor se conturează cu mai multă precizie în concepția corporatistă care, deși este numită în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
altfel, că stările organizate corporativ se află la originea adunărilor, iar scopul lor, clar manifestat, urmărește îngrădirea arbitrarului și absolutismului regal, în propriul lor interes. Corporatismul s-a dezvoltat ca doctrină având ca punct de plecare opoziția față de individualism. Corporatismul doctrinal a făcut obiect special al studiilor reputatului istoric al instituției Adunărilor reprezentative de stări, George de Lagarde 12. Spre deosebire de E. Lousse, care prezintă concepțiile parlamentariste în antiteza celor corporatiste, G. de Lagarde analizează fundamentele corporatismului trasând o linie de demarcație
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
-le să observe spiritul instituțiilor născute și să le confrunte cu datele gândirii lor anterioare. Al treilea moment, conform schemei teoretice a lui de Lagarde, este așa numitul "șoc aristotelic", care contribuie la cristalizarea ideilor și face dintr-un complex doctrinal, confuz până atunci, un model de sistem rațional. În sfârșit, cel de-al patrulea moment este cel al sintezei albertino-tomistă, care îi conferă spiritul creștin și permite evoluția doctrinelor și instituțiilor medievale în secolele XIV-XV. Evoluția instituțiilor oferă imaginea secolului
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
-lea. Universitas înseamnă, în esență, reducerea unei mulțimi la unitate și, pentru perioada menționată, se poate afirma că este distinctă de persoanele care o constituie, că ea însăși trebuie tratată ca o persoană. Cel de-al treilea moment în geneza doctrinală a corporatismului medieval îl constituie renașterea aristotelică: șocul provocat de brusca revelație în Occident a operelor politice și morale ale lui Aristotel 15. Majoritatea operelor lui Aristotel au devenit accesibile în limba latină puțin înainte de anul 1200. La începutul secolului
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Etudes" III, Université de Louvain, 2e série, 50me fasc., Louvain, 1939, pp. 93-94. 3 A se vedea în acest sens: Gh. Bichicean, Privire comparativă asupra originii Adunărilor de stări în Europa medievală (Concepții cu privire la originea adunărilor de stări. Parlamentarismul, corporatismul doctrinal și regimul corporativ), în Annales Universitatis Apulensis, Series Historica, nr. 9/I, 2005, Alba Iulia, pp. 9-18. 4 E. Lousse, Parlementarisme ou corporatisme? Les origines des Assemblées d'état, în Revue historique de droit français et étranger, 4e série, t
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
realizator al unei noi măreții colective. Această listă recapitulativă e departe de a fi închisă. Unele dintre aceste teme, prezentate într-o manieră mai mult sau mai puțin discretă, pot fi întîlnite în planul secund al cîtorva dintre marile construcții doctrinale ale secolului trecut, chiar și printre cele care își revendică în mod insistent rigoarea demonstrației și caracterul științific al postulatelor lor. Aceasta este, fară îndoială, sursa și explicația puterii lor de seducție: care ar fi fost destinul istoric al unui
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
tradiționalistă, poate fi pe bună dreptate apropiată și de unele dintre aspirațiile ecologice contemporane, mai mult decît de modelul Cetății antice atît de des evocat prin filiație rousseauistă. E de la sine înțeles totuși că, în acest caz, la nivelul speculației doctrinale, ca și la acela al proiectului instituțional, un același sistem de organizare mitică nu conduce în mod obligatoriu la o viziune identică a sistemului politic ce va fi întemeiat sau la ordinea socială ce va fi instaurată. Pe scurt, a
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
întru totul o legitimitate absolută? Există, în schimb, și legitimități mult timp necontestate în Franța vechii monarhii, de pildă dar pe care timpul le-a uzat, le-a erodat treptat, golindu-le de substanța lor?... Instabilă și echivocă în calitate de concept doctrinal, de neînțeles ca expresie absolută a ceea ce este juridic și moral, noțiunea de legitimitate se impune totuși cu deosebită forță atunci cînd se acceptă situarea ei doar la nivelul observației concrete, abordarea ei în funcție numai de datele analizei empirice
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
și ele departe de a corespunde cadrului sau obiectivului analizei noastre... În ceea ce privește "starea de natură" și visul purității, care îi este mereu asociat, trebuie să revenim la Rousseau, care a avut privilegiul imens de a conferi noțiunii întreaga sa valoare doctrinală și, de asemenea, întregul conținut de aspirație politică, făcînd-o să se confunde, identificînd-o chiar cu ceea ce trebuie considerat a fi drept o autentică filosofic a istoriei sau, cel puțin, o viziune globală și rațional organizată a devenirii istorice 48. Mereu
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]