230 matches
-
unitatea besericii românești”; „Discursul” de la Blaj. Pentru aspectele galicane conținute de acestea, vezi Pompiliu Teodor, Interferențe iluministe europene, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984, pp. 102-104. Vezi supra, nota 1198. Theodor Trîpcea, „Din memoriile și corespondența lui Traian XE "Traian" Doda XE "Doda" ”, Studii. Revistă de istorie și filozofie, XV, 1962, 4, p. 927. Corneliu Diaconovici, op. cit., II, p. 76, sub voce „Custozza”. Ștefan Delureanu, op. cit., pp. 1135-1137. Gazeta Transilvaniei, XVI, 1851, nr. 7, p. 27. Alexandru Marcu, Romanticii italieni și românii, București
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nr. 7, județul Timiș. 281. Bartonek Christian, născut la 11 ianuarie 1977 în Caransebeș, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Stefan și Dorina, cu domiciliul actual în Germania, 84100 Niederaichbach, Am Muhlbach 52, cu ultimul domiciliu din România, Caransebeș, str. Traian Doda nr. 42, județul Caraș-Severin. 282. Craiovan Christian Ilie, născut la 28 noiembrie 1973 în Reșița, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Ilie și Mariana, cu domiciliul actual în Germania, 91126 Schwabach, Galgengartenstr. 2, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str. Li0ge
HOTĂRÂRE nr. 368 din 21 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118610_a_119939]
-
Asma, domiciliat în prezent în București, str. Doliei nr. 45, sectorul 3. 55. Sandler Zana, cetățean israelian, născută la data de 9 ianuarie 1967 în localitatea Cernăuți, Rusia, fiica lui Yakov și Raya, domiciliată în prezent în București, str. General Doda Traian nr. 15, sectorul 2. 56. Le Duc Hoa, cetățean vietnamez, născut la data de 20 iulie 1959 în localitatea Dong Thanh, Vietnam, fiul lui Le Van Phuc și Nguyen Thi Quyen, domiciliat în prezent în satul Coada Malului, comuna
HOTĂRÂRE nr. 276 din 23 mai 1992 privind acordarea cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122166_a_123495]
-
333. Vuc Daniel-Simon, născut la 24 mai 1968 în localitatea Caransebeș, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Trandafir și Floarea, cu domiciliul actual în Austria, 2000 Stockerau, Eduard Roschstr. 4/8, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Caransebeș, str. Traian Doda nr. 53, județul Caraș-Severin. 334. Vuc Claudia-Irma, născută la 18 august 1969 în localitatea Otelu Roșu, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Lauer Vilhelm-Adolf și Mărită, cu domiciliul actual în Austria, 2000 Stockerau, Eduard Roschstr. 4/8, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 740 din 26 iulie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136097_a_137426]
-
Claudia-Irma, născută la 18 august 1969 în localitatea Otelu Roșu, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Lauer Vilhelm-Adolf și Mărită, cu domiciliul actual în Austria, 2000 Stockerau, Eduard Roschstr. 4/8, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Caransebeș, str. Traian Doda nr. 53, județul Caraș-Severin. 335. Ruican Radu, născut la 9 ianuarie 1955 în localitatea Ploiești, județul Prahova, România, fiul lui Gavrilă și Doris-Henriette-Ana, cu domiciliul actual în Germania, 63533 Mainhausen, Rheinstr. 8, cu ultimul domiciliu din România în București, str.
HOTĂRÂRE nr. 740 din 26 iulie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136097_a_137426]
-
Brașov. 32. Maass Emanuela-Vioala, născută la 15 mai 1977 în localitatea Caransebeș, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Bonă Doru și Păscuta, cu domiciliul actual în Germania, 85716 Unterschleissheim, Heimgarten 24, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Caransebeș, str. Traian Doda nr. 55A, județul Caraș-Severin. 33. Matesz Annamaria-Judit, născută la 10 decembrie 1972 în localitatea Târgu Mureș, județul Mureș, România, fiica lui Konsza Eugen și Iuliana, cu domiciliul actual în Germania, 71522 Backnang, Fritz Munzweg 4, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 360 din 4 aprilie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133878_a_135207]
-
ianuarie 1952 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Cseh Ștefan și Etel, cu domiciliul actual în Austria, 1070 Viena, Kirchengasse 43/3/3, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, str. Irlanda nr. 18, județul Timiș. 203. Doda Petru, născut la 15 noiembrie 1968 în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, fiul lui Doda Petru și Moldovan Eugenia, cu domiciliul actual în Austria, 9300 St. Veit an der Glan, Glandorf 12, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sibiu
HOTĂRÂRE nr. 863 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144242_a_145571]
-
domiciliul actual în Austria, 1070 Viena, Kirchengasse 43/3/3, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, str. Irlanda nr. 18, județul Timiș. 203. Doda Petru, născut la 15 noiembrie 1968 în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, fiul lui Doda Petru și Moldovan Eugenia, cu domiciliul actual în Austria, 9300 St. Veit an der Glan, Glandorf 12, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sibiu, str. Moară de Scoarță nr. 28, județul Sibiu. 204. Gavrilă Marin, născut la 12 iulie
HOTĂRÂRE nr. 863 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144242_a_145571]
-
în localitatea Caransebeș, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Petraru Iulica și Stancea, cu domiciliul actual în Germania, 36466 Dermbach, Untere Rode 6, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Otelu Roșu, Str. Libertății nr. 4A, ap. 3, județul Caraș-Severin. 125. Doda Petru-Marius, născut la 14 august 1965 în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, fiul lui Gheorghe și Victoria, cu domiciliul actual în Germania, 31785 Hameln, Heinestr. 35, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sibiu, str. George Coșbuc nr. 19, județul
HOTĂRÂRE nr. 660 din 20 iunie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143327_a_144656]
-
Odorheiu Secuiesc, județul Harghita, România, fiica lui Laszlo și Katalin-Magda, cu domiciliul actual în Austria, 3353 Seitenstetten, Am Klosterberg 5/8, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Odorheiu Secuiesc, str. Tomcsa Sandor nr. 6, ap. 13, județul Harghita. 305. Doda Vasile, născut la 3 ianuarie 1964 în localitatea Trip, județul Satu Mare, România, fiul lui Vasile și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 3662 Munichreith, Kollnitz 18, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Negresti-Oas, str. Tudor Vladimirescu nr. 196, județul
HOTĂRÂRE nr. 861 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144306_a_145635]
-
la 3 ianuarie 1964 în localitatea Trip, județul Satu Mare, România, fiul lui Vasile și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 3662 Munichreith, Kollnitz 18, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Negresti-Oas, str. Tudor Vladimirescu nr. 196, județul Satu Mare. 306. Doda Ana, născută la 24 noiembrie 1962 în localitatea Negresti-Oas, județul Satu Mare, România, fiica lui Pop Vasile și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 3662 Munichreith, Kollnitz 18, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Negresti-Oas, str. Tudor Vladimirescu nr. 196
HOTĂRÂRE nr. 861 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144306_a_145635]
-
în cel de-al doilea proces al deținuților. A fost eliberat în aprilie 1964 din închisoarea de la Aiud. Mihai Buracu Născut pe 24 ianuarie 1930 la Drobeta Turnu-Severin, a fost arestat pe 7 iunie 1949 ca elev la Liceul 'Traian Doda' din Caransebeș, pentru apartenență la Frățiile de Cruce, liderul grupului fiind considerat Ion Obrejan. Arestat de Securitatea Caransebeș, a fost condamnat la 2 ani, dar a executat 5, ca urmare a încă două pedepse administrative, de 2, respectiv 1 an
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
și Dunea Border fiul său Neamț Arbure Roman Vâlcea Cetatea Albă Luca și Harman Kilia Ivașcu și Neagru Orhei Radu Gangri Crăciuna Ivan și Vâlcea Vornic Duma lui Bruie Logof Tăutu Boieri: Toma Cândea Ștefan Cernat Cozmiță Dinga Gri(gore) Doda Jurgea Dolha Dragoș Fetivu Jațcu Hudici Mihai Oțel Pune capul sănătos sub evanghelie se cunună și pe urmă are năcazuri Cărarea pietroasă țipa rănită de cuiele de fier ale cizmelor. Mărgărintarul rouă căzută în scoică (r.t.) Un călăreț fugea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
km. Dodești (azi Viișoara, com. Dodești). Sat lângă Crasna, în comuna Băsești. Numele nu este unic, mai este menționat satul Dodești (com. Băsești) lângă Jâgălia (Tămășeni, jud. Fălciu), în documentul din 11 martie 1475. Numele poate veni de la un Dod, Dode, Dodu, amintit în zona Hușilor, în anul 1415. Locuitorii erau răzeși, presupuși descendenți din familia unui vechi oștean, cu numele Dodu, care luptase cu tătarii, iar pentru bravura sa, fusese răsplătit cu această moșie. Drăslăvăț (Drăslăvița sau Drislavele, lângă Dorohoi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
avea să-și îndrepte eforturile în direcția împiedicării implementării prevederilor tratatelor. Au fost înființate și alte centre, dintre care cel mai cunoscut de lumea din afară era cel de la Shkodër. Aici lucrau cot la cot catolici și musulmani. Prenk Bib Doda, un căpitan din munții Mirdiți, a jucat un rol foarte important în evenimentele din regiunea aceasta. Una dintre principalele sarcini îndeplinite de adunarea de la Prizren a fost trimiterea unui memorandum Congresului de la Berlin. Apelul acesta nu a avut un efect
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Deák, Ferenc, 278 Decebal, regele dacilor, 20 Dećanski, Ștefan, 29 Decretul Gülhane, 304 Dibër, 324 Digenis Akritas, 164 Dimităr, Hagi, 306 Dioclețian, împărat roman, 20; 22; 23 Diploma din 1699, 145 Disraeli, Benjamin, 315 Djaković, Isaija, episcop, 92 Dobrogea, 319 Doda, Prenk Bib, 323 Drašković, Janko, 272; 273 Drava, rîul, 14; 282 Dreikaiserbund, vezi Alianța Celor Trei Împărați, 312 Drăgășani, 197 Dubica, războiul de la, 90 Dubrovnik, 5; 35; 40; 96; 171; 226 Ducatul Arhipelagului, 33 Dulcigno, vezi Ulcinj, 323 Dunavski Lebed
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
vol um au fost, în mare măsură, îngropate. În ceea ce ur mează, încerc să dezgrop cîteva dintre ele. Iată prima poves tire a grupajului meu, intitulat „Ființe, păsări, lu cruri“./ Poveste de la țară Nu mai fusese de mult pe la nenea Dode să se joace cu schija. Nenea Dode stătea la cîteva case mai încolo (era soțul lu’ țața Tia, care-i aducea lapte bunicii, și caș proaspăt, din acela care-ți scîrțîie între dinți - murea după cașul lu’ țața Tia -, și
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
îngropate. În ceea ce ur mează, încerc să dezgrop cîteva dintre ele. Iată prima poves tire a grupajului meu, intitulat „Ființe, păsări, lu cruri“./ Poveste de la țară Nu mai fusese de mult pe la nenea Dode să se joace cu schija. Nenea Dode stătea la cîteva case mai încolo (era soțul lu’ țața Tia, care-i aducea lapte bunicii, și caș proaspăt, din acela care-ți scîrțîie între dinți - murea după cașul lu’ țața Tia -, și lapte bătut, gros, cu bucățele de unt
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
și îi intrase o schijă în el. Îi intrase în braț și rămăsese acolo ; rana se acoperise, iar bucata de oțel se obiș nuise de minune cu noua ei casă și se plimba în sus sau în jos cînd nenea Dode își dezvelea brațul și și-l încorda. Nenea Dode era un om bun și îi lăsa pe toți să pună mîna pe schijă, să o pipăie, dar mai ales pe el, așa că schija era numai bună pentru joacă. Îi plăcea
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
în braț și rămăsese acolo ; rana se acoperise, iar bucata de oțel se obiș nuise de minune cu noua ei casă și se plimba în sus sau în jos cînd nenea Dode își dezvelea brațul și și-l încorda. Nenea Dode era un om bun și îi lăsa pe toți să pună mîna pe schijă, să o pipăie, dar mai ales pe el, așa că schija era numai bună pentru joacă. Îi plăcea tare de tot să o simtă cum saltă zglobie
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
tare de tot să o simtă cum saltă zglobie, acolo, sub piele, ca și cum ar fi fost ceva viu, dar puternic, și cum îi alunecă precum un animăluț abil printre buricele dege telor. Simțea cum freamătă și deodată zvîc ! și nenea Dode rîdea și nu mai putea de plăcere. Joaca lui cu schija dura, astfel, mult. În plus, cum era și normal, nenea Dode îi povestea din război, cînd se mai odihnea. (îi povestea ce-i povestea, apoi mai trecea să se
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
îi alunecă precum un animăluț abil printre buricele dege telor. Simțea cum freamătă și deodată zvîc ! și nenea Dode rîdea și nu mai putea de plăcere. Joaca lui cu schija dura, astfel, mult. În plus, cum era și normal, nenea Dode îi povestea din război, cînd se mai odihnea. (îi povestea ce-i povestea, apoi mai trecea să se joace cu schija ; se juca ce se juca, apoi iar o mai lăsa și-l asculta pe nenea Dode.) După cum mulți copii
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
și normal, nenea Dode îi povestea din război, cînd se mai odihnea. (îi povestea ce-i povestea, apoi mai trecea să se joace cu schija ; se juca ce se juca, apoi iar o mai lăsa și-l asculta pe nenea Dode.) După cum mulți copii știu, bătrînii (nenea Dode nu era un bătrîn, cu toate că avea mustață mare, care îl fascina mereu ; niciodată nu a îndrăznit să se joace cu mus tața, deși cu schija o făcea oricînd avea chef) poves tesc mult
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
război, cînd se mai odihnea. (îi povestea ce-i povestea, apoi mai trecea să se joace cu schija ; se juca ce se juca, apoi iar o mai lăsa și-l asculta pe nenea Dode.) După cum mulți copii știu, bătrînii (nenea Dode nu era un bătrîn, cu toate că avea mustață mare, care îl fascina mereu ; niciodată nu a îndrăznit să se joace cu mus tața, deși cu schija o făcea oricînd avea chef) poves tesc mult și mai tot timpul se repetă. Așa
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
bătrîn, cu toate că avea mustață mare, care îl fascina mereu ; niciodată nu a îndrăznit să se joace cu mus tața, deși cu schija o făcea oricînd avea chef) poves tesc mult și mai tot timpul se repetă. Așa făcea și nenea Dode. știa și cum l-au prins rușii și cum l-au închis împreună cu mai mulți într-un laborator de naturale din faculta tea de la Iași, cum i-au ținut acolo încuiați cîteva zile, și ceilalți, de foame, au mîncat peștii
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]