296 matches
-
coreligionarii din Bizanț și lumea musulmană. Domnitorul Ștefan Tomșa (1611 - 1623), printr-o proclamație, i-a invitat pe negustorii evrei din Liov să practice nestingherit comerțul în Moldova. Așezați în valea orașului, evreii ocupau cea mai mare parte a străzii Dogarilor (astăzi Dogăriei) și străzile învecinate (Elicei, Chihan Vodă, Piata Moruzzi, Ceres, Griviței) până în cartierul Bădălan. Primul Cimitir Evreiesc este atestat documentar în 1590, iar un altul în 1629. Începând cu 1769, părăsesc zona și primesc autorizație pentru a se muta
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
cu scutul regatului și al casei de Anjou [2]. În anul 1465 regele Matia Corvin a acordat bistrițenilor dreptul de a dărâma vechea cetate și să fortifice întreaga localitate. Cele 22 de bresle ale orașului formate din aurari, măcelari, fierari, dogari, rotari, funari, etc reușesc să fortifice burgul cu ziduri de piatră de circa 10 m înălțime și 1,5 lățime. Exteriorul zidurilor este dublat de un șanț cu apă care alimenta și morile din întreg orașul. Cum Bistrița nu s-
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
pentru a se întâlni cu contele Dracula. Astfel legendă unui român influențează real un ținut și o zonă în care natura frumoasă îndeamnă la poveste. Din secolul al XIX-lea orașul își demolează o parte a zidurilor păstrând doar Turnul Dogarilor, iar în locul șanțurilor și pietrelor de zid se sădesc șirurile de castani ce fac azi din Bistrița, un oraș verde și secular. Municipiul Bistrița este situat în partea de nord-est a Podișului Transilvaniei, în Depresiunea Bistriței și este străbătut de
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
Iar faptul că Hiyoshi îl privea cu ochi de adult îl nemulțumea, îl speria și-l irita profund pe nedemnul părinte vitreg. — Hai, fuga și află-ți de lucru, porunci el. A doua zi, Hiyoshi se duse la următorul patron, dogarul satului. Reveni acasă într-o lună, după ce jupâneasa dogăriei se plânsese: — Nu pot să țin un copil neastâmpărat ca ăsta în casa mea. Mama lui Hiyoshi nu putea înțelege ce voia să spună prin „neastâmpărat”. Alte locuri unde Hiyoshi a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
sau puțin lucrative constituiesc românii ortodocși marea majoritate; astfel sînt: din 64732 totalul număr de suflete a meseriașilor aflați în București în 1878: 1. Muncitori cu ziua și plugari, din 31700 suflete, 28704 ort[odocși], 884 izraeliți; 2. Dulgheri și dogari, din 2727 sufl[ete], 2562 ort[odocși], izr[aeliți] nici unul; 3. Fierari, din 1797 sufl[ete], 1017 ort[odocși], 26 izr[aeliți]; 4. Potcovari, din 470 sufl[ete], 420 ort[odocși], izr[aeliți] nici unul; 5. Coșari, din 65 sufl[ete
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
bl. 13, sc. 3, et. 4, ap. 49 sector 4 țel. 3304997 093688336 15630 CÂRSTEA GEORGETA (n. 1956) Str. Turda nr. 121 bl. 5, sc. A, et. 6, ap. 30 sector 1 țel. 6664690 5123 CARUSSY RADU (n. 1941) Str. Dogarilor nr. 28 sector 2 țel. 4102099 5133 CERCEL CECILIA MAIA (n. 1964) Str. Vasile Lascăr nr. 123, ap. 6 sector 2 țel. 2424763 093584333 11350 CERNAT LETIȚIA (n. 1948) Str. Dimitrie Paciurea nr. 10A sector 6 țel. 6191372 5142 CHIHAIA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
dreptunghiulară făcută la butoaiele înfundate, pentru a putea introduce sau scoate vinul, murăturile etc. ) și se bate un cep (un dop de lemn, de formă tronconică, cu care se astupă gaura butoiului ). Un un meșter care confecționează butoaie se numește dogar . Spre deosebire de metoda actuală, când doagele sunt confecționate din scânduri plane, care se curbează ulterior, în dogăria tradițională doagele se confecționau curbate, fiind cioplite dintr-un lemn mai gros, numai din bardă, respectându-se fibra lemnului. Deoarece vinul este un produs
Butoi () [Corola-website/Science/318780_a_320109]
-
zidari, lăcătuși, tinichigii, vopsitori, pantofari, brutari, cofetari, turtari. În afară de aceste exemple, au fost oferite și altele de către Franz Spravil, pentru perioada interbelică: ceasornicari, curelar de harnașamente, fotograf, croitorie țărănească, morar, moară cu energie electrică, cârciumari, căldărar, potcovar, sticlar, farmacist, comercianți, dogari, frizeri, avocați, pietrari pentru monumente funerare, proprietari de cazane pentru țuică. Diversitatea acestor meserii arată faptul că localnicii se orientau după nevoile pieței. În prezent se mai practică puține dintre meseriile tradiționale. Cazane pentru producerea țuicii sunt acum în număr
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
au bătut fier încins pe nicovală, aruncând mai multe scântei decât sunt stele pe cer. În urmă a ieșit un soi de bute de oțel cu roți și horn, iar deasupra Ștefan puse un steag, numit de el Steagul moșiei. Dogarii au tăiat pădurea de frasini și au cioplit traverse, care au fost bătute în pământ și legate între ele cu șine de oțel, întocmai cum le-a cerut Ștefan. Ce a ieșit a fost o cale ferată, dar cum ea
Parfum de secol XVII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7200_a_8525]
-
evreii meseriași. Deoarece se simte din ce în ce mai mult lipsa mese riașilor, mai ales prin plecarea unităților pe front, acest Comandt. pe măsura cerințelor readuce meseriașii evrei trimiși în Detașamente, înlocuindu-i cu evrei salahori. În prezent se simte mult lipsa meseriașilor dogari, sobari, tinichigii, blănari, cojocari etc. ce sunt reclamați mai mult de unitățile militare și întreprinderile ce lucrează pentru armată. 3) Cazarea și hrana. Majoritatea acestor evrei locuind în chiar orașele unde sunt repartizați pentru muncă, beneficiază de avanta jul de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
situația Cerc. Teritorial Bălți. 12/. CERCUL TERITORIAL SUCEAVA Cu Nr. 1148/1942 raportează că nu are evrei care să cadă în prevederile ordinului Dvs., întrucât ei au fost evacuați de pe teritoriu încă din Octombrie 1941. În prezent Cercul are un dogar evreu specialist, care cade însă în prevederile ordinelor pentru a fi repartizat la muncă obligatorie. 13/. CERCUL TERITORIAL STOROJINEȚ Cu Nr. 30907/1942 raportează că evreii din oraș au fost evacuați, rămânând numai 11 evrei familii, care cu aprobarea Guvernământului
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Șușu Eva, Iliuță Maria, care sunt bune țesătoare și cos prosoape, fețe de masă etc. Asavei Carmen, Costandache Maria practică, în plus, croitoria și cos obiecte de artizanat. Gheorghe Neculai, Chirica Petru Vlad, Asavei Ticuță, Balan Marcel sunt tâmplari și dogari, cel din urmă realizând și sculpturi în lemn. între fierari sunt semnalați Butnaru Ionel și Gache Mihai. La Râșnița sunt bune țesătoare Duduman Maria, Spiridon Maria, Dosoftei Elena, care confecționează și plapume, Duduman Mihai este fierar, Ciobanu Gheorghe tâmplar, iar
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Dosoftei Elena, care confecționează și plapume, Duduman Mihai este fierar, Ciobanu Gheorghe tâmplar, iar Răcnici Vasile are mai multe meserii. La Sauca întâlnim pe Pușcașu Vasile și Carp Vasile, care sunt tâmplari și, totodată, sculptori în lemn, pe tâmplarii și dogarii Alexandru Florin și Ciuraru Constantin, pe țesătoarele Pușcașu Maria, Andone Valența, Gache Virginia, Ioniță Elena, Alexandru Iulia, Ioniță Fira, care fac, de asemenea, cusături prosoape, fețe de masă broderii și obiecte de artizanat. O mențiune aparte pentru Bulboacă Rodica, remarcabilă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Constantin, Fânaru Constantin, fierari; Huminic Gheorghe confecționează mături; Șaim Ion face curățători pentru porumb, fărașe; Mastacan Neculai, Moraru Costică, Bornea Gheorghe, Stamate Vasile, împletitori din nuiele de răchită; Anania Costică, Costraș Mihai, Ciornovalic Costel, Mocanu Mihai, Jitaru Vasile, tâmplari și dogari; Moraru Maricica, Hortu Ileana, Morea Aurica, Obreja Sica, Neagu Mariana, Ciornovalic Geta sunt țesătoare, dar fac și cusături, croșetează. La Puiești există și un pictor bisericesc, Cruceanu Valentin. La Codăiești se află în prim plan - cu excepția Mariei Tănase care face
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Ion, croitor care continuă cele învățate de la părinți, executând orice comenzi; Strechie Gheorghe, sculptor în lemn, realizează trocuțe și trocane, fuse, căni, linguri și furculițe, pahare etc.; Panainte Sava, cojocar, confecționează sumane, cojoace mari și mici, bundițe, căciuli; Bogatu Vasile, dogar și tâmplar, face butoaie, căzi, găleți, porți, garduri, paturi, mese, scaune; Farcaș Marița, confecționează bidinele și pensule din iarbă uscată. La Miclești predomină realizarea de costume populare, activitate în care se remarcă Bulai Maria, Simionescu Liliana, Diaconu Elena, Ursu Adina
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Vutcani, Ciorbagiu Gabriel, Voicu Costandache, Voicu Doru, Danu Gheorghe, Bojian Eugen, Axinte Dumitru, Adam Anghel, Adam Constantin, Puțoi Stan, Arsene Bogdan, Ciorbagiu Marin, Chiriac Constantin, Ceru Constantin, Alexa Gelu, Ciorbagiu Victor practică în primul rând prelucrarea lemnului, ca tâmplari, dulgheri, dogari, dar și tinighigeria. Neștian Gelu, Bostan Gelu, Stoica Vasile sunt fierari forjori, iar Mândru Constantin și Dimir Ștefan sunt cojocari. Țesăturile și cusăturile sunt cel mai bine realizate de Lumina Tinca, Nica Maria, Duniș Maria, Neștian Maria, Bulgaru Ecaterina, Bojian
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Vasile, Condrea Gavril, Brâncă Gheorghe, Jugănaru Ionel, Sănuță Ion, Cucaș Vasile, Florea Neculai, iar Comanduru Vasile încă mai știe să confecționeze opinci. în comuna Drânceni (de fapt, în satul Ghermănești) sunt tâmplari - Alexandrache Vasile, Manolache Vasile, Moraru Petru, Ene Dănuț, dogarul Onofrei Georgel, cojocarii Trofin Jan, Ignat Vasile, Dinică Neculai și practicantul unei vechi meserii, fântânarul Burhuc Costel. Cei mai prestigioși meșteri populari din Oltenești sunt: Solomon Ioniță realizează împletituri din răchită și salcie, în primul rând coșuri; Drosul Costică, același
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Ne aflăm într-adevăr în miezul operei lui Creangă.” ( Nicolae Argintescu - Amza, critic de artă, Arta plastică, 3/1966, cu prilejul debutului acestui sculptor) Văduva Marin 1895 - 1975 Pictor Născut în anul 1895 în localitatea Maltezi, jud. Ialomița. Studii: Maistru dogar Debut artistic - 1965 Bibliografie și reprezentare grafică: Artă plastică de amatori, Consiliul Culturi și Educației Socialiste, Întreprinderea poligrafica „București-Noi”, București, 1971; Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 76, 77, 128. Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
cele mai numeroase. Clasele sociale cărora le aparțin personajele sunt la fel de diversificate: regi, prinți, prințese, miniștri de stat, cavaleri, scutieri, stareți, starețe, călugări, călugărițe, preoți, soldați, medici, oameni ai legii, filosofi, studenți, pictori, bancheri, negustori de vinuri, hangii, morari, brutari, dogari, cămătari, trubaduri, menestreli, țărani, servitori, pelerini, jucători, pungași, pirați, poeți, casnice și îndrăgostiți de orice soi.46 Dintr-un total de 338 de personaje, 255 sunt bărbați și doar 83 femei. Clasa de mijloc predomină, cu 140 de personaje. De
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
18 ce se presupune că a aparținut logofătului Tăutu. Piesele din muzeu aduc toate cu această veche îndeletnicire de la ulcele, căzi, butoaie zdrobitori, până la teascuri . Au fost reconstituite în muzeu până și un atelier de olărit, dar și atelierul unui dogar, ambii confecționând manual vase pentru păstrarea vinului. Muzeul are trei secțiuni: Nașterea - Nunta - Moartea, iar obiectele expuse arată că vinul face parte din viața omului de la naștere și până când m oare. Mu zeul este condus cu dăruire de istoricul Paul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
în țară și străinătate pentru care plăteau 240 lei pe an după 1830; cu toptanul și cu amănuntul numai în țară plăteau 120 lei pe an; negustori numai cu de-amănuntul plăteau 60 lei pe an l) Meșteșugarii - morari, zidari, dogari, lingurari, străchinari etc., nu erau scutiți de bir. Breslele românești își au rădăcina în pământul acestei țări, cu toate că mulți dintre breslașii cei dintâi vor fi străini de neamul nostru, pentru că străinii au contribuit la dezvoltarea lor, dar fără să aibă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
înfigerea în pământ a aracilor de vie, se folosește „chitonogul”, urmașul țărușului primitiv de plantat. Legatul viței de vie se face cu „mlajă” (salcie) tăiată din luncă. Uneltele folosite se confecționau în fiecare gospodărie: mustuitorul, coșărcile sau sacii de vie. Dogarii confecționau călcători, căzi, ciubăre, butoaie și putinici. Ciubărul era prins cu un „căluș” de lemn de mijlocul unui drug și se purta pe umeri. În vremuri de demult, după ce strugurii erau ținuți câteva zile în cadă, erau puși în sacul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
3 blănari, 1 fierar, 1 cheptănar, 1 mătăsar, 2 șelari, 2 frânghieri, 1 lumânărar, 2 pietrari, 8 sobari, 3 zidari, 12 cărămidari, 2 plăpumari, 2 mindirigii, 4 morari și 2 cufărari. Fierarii executau la comandă uneltele cerute de către consătenii lor. Dogarii, tâmplarii și dulgherii confecționau butoaie, căzi, scaune, uși și ferestre, paturi și dulapuri țărănești. În cel de-al treilea deceniu al secolului al XX- lea, în Oncești aflăm o gamă largă de meșteșugari. Aceștia erau tâmplari: Jenică Vraciu, Constantin Savin
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Cezar Pușcuță și Ion Sandu. Fig. 5: Recipiente de lemn din zonă: chiuă, cofă, botă și baniță. (reproducere după zona etno. Colinele Tutovei) Fig. 6 Capete de stâlpi de poartă din satele zonei (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) Dogar lucrând la butoi. Dealu Perjului (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) Fig. 7 Dispozitive și ustensile din lemn 1 - chiuă cu chilug; 2 - încuietoare pentru uși; 3 - scaun de rotărie (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) PRELUCRAREA FIERULUI
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în vedere că țăranii aveau voie să țină și cai care periodic trebuie potcoviți. La Vatra este Corneliu Cojocea, D-tru Corlăteanu și Stelu Drâmbă, la Alba Gh. Istrate, Petru Drescanu și la Mlenăuți Ion Drescanu, Romică Bețianu. Au cam dispărut dogarii, chiar cojocarii și căciularii, apoi olarii și chiar unii dintre croitori. Modernizarea societății a făcut ca unele meserii încet, încet să dispară. Mai există o serie de ateliere pentru lucrări de tâmplărie, dulgherie. Maiștrii aici sunt Afloarei Vasile (Goșu), Ion
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]