1,534 matches
-
literari membrii "generației pierdute". A fost, pe rând, asistent al lui Lucian Blaga la catedra de filosofie a culturii, profesor de estetică a teatrului, la Sibiu, redactor, actor, regizor. A facut parte din Cercul literar de la Sibiu, alături de Ștefan Augustin Doinaș, Dan Constantinescu, Deliu Petroiu, Alexandru Cucu, Viorica Guy Marica, Eugen Todoran, Ion Negoițescu, Ion Desideriu Sârbu, Ioanichie Olteanu, Cornel Regman, Nicolae Balotă, Victor Iancu, Henri Jacquier, Wolf von Aichelburg, ș.a. În poezie a teoretizat baladescul (în eseul "Resurecția baladei" (1945
Radu Stanca () [Corola-website/Science/299004_a_300333]
-
loc de scuipat am ceva ca un lapte, / Pantofi cu baretă mi-ajută sveltețea / Și-un drog scos din sânge de scroafă noblețea". Marele câștig al poeziei românești datorat resurecției Cercului literar de la Sibiu, îndeosebi lui Radu Stanca, Ștefan Augustin Doinaș ș. a., constă în "extinderea sferei baladescului de la o „scară națională“ la o „scară planetară / cosmică“". Ilustrativă în acest sens este și balada "Turn înecat", turnul simbolizând "axis mundi", având în crucea-i celestă o crăiasă adormită „de două mii de ani
Radu Stanca () [Corola-website/Science/299004_a_300333]
-
Rilke, poetul său preferat. A lăsat în manuscris transpunerea integralei operei poetice a lui Rilke și a lui Goethe (aici intrând și cea de-a treia versiune românească a lui "Faust", după cele realizate de Lucian Blaga și Ștefan Aug. Doinaș), tălmăciri din lirica de expresie germană, de la romantici la expresioniști (Eduard Mörike, Conrad Ferdinand Meyer, Ricarda Huch, Hugo von Hofmannsthal, Richard Dehmel, Ernst Stadler, Else Lasker-Schüler, Oskar Loerke, Gottfried Benn), din Paul Valéry și lista poate continua. Mihail Nemeș este
Mihail Nemeș () [Corola-website/Science/312944_a_314273]
-
Valéry: e destul să-mi amintesc tonul pur rilkenian, pe care-l aveau tălmăcirile ce mi le-ați trimis acum câțiva ani, ca să constat și să apreciez noua muzică, total diferită, pe care o au traducerile de față"", îi scria Doinaș lui Nemeș, omul care l-a încurajat și l-a prețuit totdeauna. Mihail Nemeș a fost autorul celei de-a șasea traduceri integrale în versuri a lui "Faust" de Goethe. Versiunea lui Mihail Nemeș este mai îndatorată lui Doinaș decât
Mihail Nemeș () [Corola-website/Science/312944_a_314273]
-
scria Doinaș lui Nemeș, omul care l-a încurajat și l-a prețuit totdeauna. Mihail Nemeș a fost autorul celei de-a șasea traduceri integrale în versuri a lui "Faust" de Goethe. Versiunea lui Mihail Nemeș este mai îndatorată lui Doinaș decât lui Blaga, fapt previzibil, de altfel, din cauza distanței istorice mai mari față de cel din urmă. Astfel, unele cuplete de versuri (mai ales dicolonii care nu lasă prea multe opțiuni traducătorului, datorită scurtimii lor: "Etern-femininul / ne trage în sus") sunt
Mihail Nemeș () [Corola-website/Science/312944_a_314273]
-
fapt previzibil, de altfel, din cauza distanței istorice mai mari față de cel din urmă. Astfel, unele cuplete de versuri (mai ales dicolonii care nu lasă prea multe opțiuni traducătorului, datorită scurtimii lor: "Etern-femininul / ne trage în sus") sunt preluate întregi din Doinaș, semn că peste efortul acestuia nu se mai putea trece ușor. Totuși, Doinaș însuși l-a încurajat pe Nemeș în repetate rânduri - așa cum reiese din corespondența de lungă durată dintre aceștia -, să-și ducă la bun sfârșit proiectul. În fața unei
Mihail Nemeș () [Corola-website/Science/312944_a_314273]
-
Astfel, unele cuplete de versuri (mai ales dicolonii care nu lasă prea multe opțiuni traducătorului, datorită scurtimii lor: "Etern-femininul / ne trage în sus") sunt preluate întregi din Doinaș, semn că peste efortul acestuia nu se mai putea trece ușor. Totuși, Doinaș însuși l-a încurajat pe Nemeș în repetate rânduri - așa cum reiese din corespondența de lungă durată dintre aceștia -, să-și ducă la bun sfârșit proiectul. În fața unei provocări atât de nobile nu e loc de orgolii și vanități. Ce putea
Mihail Nemeș () [Corola-website/Science/312944_a_314273]
-
bun sfârșit proiectul. În fața unei provocări atât de nobile nu e loc de orgolii și vanități. Ce putea aduce nou versiunea lui Mihail Nemeș? Ei bine, ea contrapune formulelor arhaizante ale lui Blaga ("figuri șovăitoare") și celor perifastice ale lui Doinaș ("figuri sfios-plăpânde") soluții dintre cele mai la îndemână, mai ferme ("figuri nehotărâte"), uneori chiar sacrificând polisemia originalului pentru claritatea formei. Spre deosebire de înaintași, Nemeș nu a jonglat, decât rareori, cu rimele compensatorii pentru a salva fondul, dând astfel întăitate formei. Traducerea
Mihail Nemeș () [Corola-website/Science/312944_a_314273]
-
misterioasă nu poate fi lăudată de o singură voce. E nevoie de o întrecere. Cei care s-au înhămat la traducerea capodoperei goetheene ca într-o "faustiadă", care nu poate fi decât fausta, aducătoare de noroc pentru cultura română: Blaga, Doinaș, Nemeș - cei trei arhangheli care se întrec fratern în preamărirea creatorului Goethe, așa cum Rafail, Gavril și Mihail concurează în elogiul neînțelesei creații divine. Era prin urmare, nevoie de acest al treilea "arhanghel" tălmaci, care să completeze lista. Traducerea din "Faust
Mihail Nemeș () [Corola-website/Science/312944_a_314273]
-
cumpănă a lirismului nostru", lucrând cu vremea în spiritul inovației, etapele parcurse fiind mereu suitoare. Bineînțeles, nu este uitat poetul inspirației religioase românești, situat alături de Tudor Arghezi. Vladimir Streinu a scris despre numeroși poeți, de la Dan Botta la Ștefan Augustin Doinaș, de la Constant Tonegaru la Marin Sorescu, pe care, deși foarte tânăr, îl prețuia în chip deosebit. A respins suprarealismul și, în ultimii ani, renegându-și conjunctural mai vechi convingeri, chiar privind poezia pură și ermetică, socotind, spre exemplu, excesiv criptică
Vladimir Streinu () [Corola-website/Science/297567_a_298896]
-
Mircea Iorgulescu Mircea Iorgulescu. Invitatul emisiunii de astăzi, doamnelor și domnilor, este Ștefan Augustin Doinaș. Academician, sărbătorit de curând la împlinirea a 75 de ani, acoperit de elogii, Ștefan Augustin Doinaș nu are totuși nimic din aspectul și comportamentul unui patriarh cultural. Nu s-a faraonizat. Nu a devenit un monument. Nu are nici aerul
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
Mircea Iorgulescu Mircea Iorgulescu. Invitatul emisiunii de astăzi, doamnelor și domnilor, este Ștefan Augustin Doinaș. Academician, sărbătorit de curând la împlinirea a 75 de ani, acoperit de elogii, Ștefan Augustin Doinaș nu are totuși nimic din aspectul și comportamentul unui patriarh cultural. Nu s-a faraonizat. Nu a devenit un monument. Nu are nici aerul unui solemn rentier al propriei glorii. Este deseori prezent în publicistica politică, a fost de altfel
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
20, iar silueta lui robustă și viguroasă sfidează anii care, totuși, s-au adunat. Dar nu se văd. Secretul acestei vitalități îl vom afla, poate, de-a lungul convorbirii care urmează. M.I.: S-ar părea că sunteți, domnule Ștefan Augustin Doinaș, dintre foștii membrii ai Cercului literar de la Sibiu, cel mai olimpian. Cât de imperturbabilă este seninătatea dumneavoastră, după trecerea prin atâtea furtuni ale istoriei? Ați debutat înainte de război, ați făcut parte dintr-o grupare literară modernistă și, prin aceasta, insurgentă
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
în 1947, din cauza instalării regimului comunist, ați revenit târziu în lumea literară, în anii '60, ați fost un reper constant și puternic al opoziției culturale, ați trăit prăbușirea comunismului, ați fost parlamentar la începutul democrației. Echilibrat în dezechilibre? Ștefan Aug. Doinaș: Nu știu cât de echilibrat pe dinăuntru, probabil echilibrat pe dinafară. Dacă-mi dați voie să citez o vorbă a regretatului meu prieten Negoițescu, căruia i se aduceau diverse elogii, el avea obiceiul să spună: Nu uita, eu sunt mascat". Ei, într-
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
așa de apolinic precum sunt văzut. În orice caz, eu mi-am surprins momente dionisiace pe care, poate dintr-o anumită pudoare, nu le-am exteriorizat, deși n-aș putea să spun că n-am făcut-o niciodată. M.I.: Domnule Doinaș, în perioada în care erați unul dintre membrii Cercului literar de la Sibiu, cum vedeați viitorul? Șt. A.D.: Deși unul dintre articolele publicate în revista Cercului literar de către același regretat Ion Negoițescu se intitula "Viitorul literaturii române", adevărul este că ne
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
de asemenea, râzând. Deși, îmi amintesc că unele, două cel puțin, din problemele care ne-au frământat atunci, care erau întrucâtva la modă, problema intelectualului și problema tragicului la români, erau totuși niște problematici de o anumită seriozitate. M.I.: Domnule Doinaș, ați pomenit mai multe nume de foști profesori ai dumneavoastră din acei ani. În timp ce vorbeați, mă gândeam că toți, sau aproape toți cei pe care i-ați numit au dispărut în foarte scurt timp din viața culturală românească. Și a
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
în el care a fost permeabil la niște exemple fatale, la exemplul coreean și la exemplul chinez. M.I.: Și la exemplul lui Stalin, pe care-l avea probabil bine implantat în creier din tinerețea lui "revoluționară". Mi-aduc aminte, domnule Doinaș, pentru că l-ați pomenit pe Nicolae Ceaușescu, de ultima întâlnire cu un grup de scriitori pe care a avut-o Nicolae Ceaușescu, forțat într-un fel să aibă această întâlnire. Dumneavoastră ați vorbit primul... Șt. A.D.: înaintea unor alegeri... M.I.
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
lucru pe care oricum vi-l acorda. Fiindcă noi ne-am dus acolo să ni se garanteze că se vor petrece alegeri democratice la Uniune. Și tipul acela mi-a spus: nici nu se putea să facă altfel. M.I.: Domnule Doinaș, ați folosit această formulă, alegeri democratice la Uniunea Scriitorilor. Ați fost unul dintre stâlpii opoziției în cadrul Uniunii Scriitorilor, opoziție la metodele, la sistemul comunist. Vocea dumneavoastră era ascultată, aveați o mare autoritate. Chiar activiștii de la Comitetul Central sau de la Ministerul
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
o idee fixă, și nu-și dădea seama că el acuma se află în fața mea cu o idee fixă similară în cap... M.I.: în orice caz, de același tip. Șt. A.D. : De același tip. M.I.: Ați fost în Parlament, domnule Doinaș. Șt. A.D.: Da, am fost. M.I.: Regretați că nu mai sunteți? șt. A.D. : Nu, nu regret absolut deloc. Nu regret nici că am fost. Parcă totuși am învățat ceva, mi-am dat seama de câteva lucruri. Regret numai că trecerea
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
că da. Și este ceea ce încă aștept eu de la critică să remarce. Pentru că în general sunt poetul care se plimbă prin propria lui strălucire cu etichetă pusă pe frunte: baladistul de la Sibiu. M.I.: Ați făcut și dumneavoastră critică însă, domnule Doinaș. Ați și publicat cărți de critică, critică literară curentă. Ați scris despre cărți, despre autori, ați făcut cronică literară... Șt. A.D.: Da, dar vă rog să remarcați, nu am scris decât despre poezie. M.I.: Există însă ideea că un adevărat
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
în poezia mea. Nu, dimpotrivă. Cred, sper din toată inima că această invazie, fiind consecventă cu niște transformări care s-au petrecut în mine, să marcheze chiar o nouă treaptă a lirismului meu. Dar aceasta se va vedea. M.I.: Domnule Doinaș, vă mulțumesc. Șt. A.D.: Vă mulțumesc și eu.
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
Liviu Rebreanu, Eugen Jebeleanu, Camil Petrescu, Paul Everac, Leon Donici, Felix Aderca, Ady Endre, Guillaume Apollinaire, Camil Baltazar, Maria Banuș, Gerda Barbilian, Alain Bosquet, Demostene Botez, Emil Botta, Radu Boureanu, Ion Brad, Karel Capek, Nina Cassian, G. Călinescu, Ștefan Aug. Doinaș, Georges Duhamel, Maria Filotti, Anatole France, Klaus Heitmann, Jiri Marek, Gellu Naum, Galina Nikolaeva, Al. Philippide, Monica Pillat, Ion Pillat, Marin Preda, Marcel Proust, Adrian Rogoz, H. Bloch, Mircea Cărtărescu.
Ovid S. Crohmălniceanu () [Corola-website/Science/297597_a_298926]
-
Universității din Cluj și, după cum declara el însuși, a fost primul student la Filozofie care provenea dintr-o colonie de mineri, cu o tradiție muncitoreasca foarte veche. Activează în cadrul Cercului literar de la Sibiu, alături de Ion Negoițescu, Radu Stâncă, Ștefan Augustin Doinaș, Cornel Regman, Eugen Todoran, Ovidiu Cotruș etc. Dacă Lucian Blaga i-a fost profesor și mentor, ulterior I. D. Sîrbu îi va deveni asistent la catedră profesorului Liviu Rusu. În 1947 devenea cel mai tânăr conferențiar universitar din țară. Este însă
Ion D. Sîrbu () [Corola-website/Science/298910_a_300239]
-
și tragic trebuie neapărat să își spună cuvântul, aveam s-o plătim scump, în straturile morale, vreme de generații". A devenit, ca și alți studenți ai filosofului și poetului Lucian Blaga - Radu Stanca, Ion Desideriu Sârbu, Cornel Regman, Ștefan Augustin Doinaș, Nicolae Balotă, Eugen Todoran - membru al Cercului literar de la Sibiu. În numele grupării, a redactat celebra scrisoare deschisă către Eugen Lovinescu, semnată cu pseudonimul Damian Silvestru și publicată la 13 mai 1943 în ziarul bucureștean "Ziua", aflat sub conducerea lui Liviu
Ion Negoițescu () [Corola-website/Science/302271_a_303600]
-
microfonul Europei Libere și în care vorbea despre "exilul interior al atâtor scriitori de valoare, ale căror cărți nu mai ajung să fie scrise din descurajare". Negoițescu și ceilalți scriitori gay au scăpat de condamnare prin intervenția scriitorului Ștefan Augustin Doinaș, deconspirat după '90 drept colaborator al Securității. Mai întâi a început să strângă semnături de susținere pentru Negoițescu de la colegi de breaslă, pe care a și reușit să-i adune la Uniunea Scriitorilor în semn de protest pentru arestarea lui
Ion Negoițescu () [Corola-website/Science/302271_a_303600]