1,538 matches
-
sfîrșit, lista propunerilor încheindu-se. Am strigat de cîteva ori și eu, din fundul sălii, numele lui Caraion, dar Mac s-a făcut că nu aude. Din fericire, Pardău, așezat mai în față, a apucat să-l propună pe Caraion. Doinaș a propus-o pe Nina. După peste trei ore, listele cu cei 131 candidați s-au întors de la tipografie, iar la miezul nopții am început "să tăiem nume", - suprema satisfacție a scriitorului român... Rezultatele le-am aflat abia sîmbătă 28
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
de orice, prin aceste afinități elective. În Sibiul anilor de refugiu, cea mai bogată în urmări rodnice a fost întâlnirea dintre cei ce aveau să se numească sau să fie numiți "cerchiști", membrii Cercului Literar din Sibiu: Radu Stanca, Negoițescu, Doinaș, Eta Boeriu, Cornel Regman, Gary Sârbu, Dominic Stanca și ceilalți. I-am descoperit și m-au "descoperit" la seminarul de filosofia culturii al lui Lucian Blaga, în toamna lui 1943, când am prezentat o lucrare despre "Stilul romanic". Mai tânăr
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
după un sălbatic viol colectiv), așadar se dedică tălmăcirii lui de peste o jumătate de veac. I-a dăruit, vasăzică, lui Villon mai mulți ani decît Dumnezeu! Nu există traducător român, nici - să zicem - Coșbuc în Divina Comedie, nici Șt. Aug. Doinaș în Faust, care să fi dus mai departe scrupulul pluridisciplinar și acribia filologică decît Vulpescu în interpretarea lui Villon. Cît privește inventivitatea verbală a traducerii, aici raportările își pierd sensul, căci darul în materie al celui despre care vorbesc sfidează
"Deocheatele" lui François Villon by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10932_a_12257]
-
carieră lirică începe abia în 1957, cu pastelurile din Dincolo de iarnă, dar încă mai răspicat cu volumul Fluxul memoriei. Titlul acesta este reluat, emblematic, și pe coperta din 1967, închizînd rotund deceniul confirmării. Sentimental lucid din speța lui Șt. Aug. Doinaș, are în comun cu colegul de generație talentul de traducător și, implicit, statutul de ,ucenic la clasici", dar și ,zăbala" pusă expansivității scăpate de sub controlul civilității culturale, temeinic inculcată prin cizelări succesive. Renunță treptat la stilul exuberant din Cîntece de
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11580_a_12905]
-
rece febră, ca să-l vindece de unele complexe pe-autorele nevrednic de algebră... Cu gratitudine și afecțiune, Șerban Foarță Cred că am mai primit, prin ani, și alte dedicații în versuri; nu voi mai cita decât una improvizată de Ștefan Aug. Doinaș, aproape vecin de cartier prin anii 1969-1973; cu el și soția sa, Irinel Liciu, ne vedeam adesea. Iată un elan amical, transcris din volumul Versuri, Ed. Eminescu, 1972: Lui Ilie și Iolandei - pentru mândre zile, când doboram digul Olandei și
Ars dedicatoria by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11460_a_12785]
-
Irinel Liciu, ne vedeam adesea. Iată un elan amical, transcris din volumul Versuri, Ed. Eminescu, 1972: Lui Ilie și Iolandei - pentru mândre zile, când doboram digul Olandei și săream în val, mușcând prietenia - lămâie care tot o să rămâie! Ștefan Aug. Doinaș, 26 I 1973 Peste treizeci de ani, un alt poet o asocia pe actuala mea soție la voioșia unei dedicații, pe Opera sa poetică, apărută în două tomuri la Editura Cartier din Chișinău: Pentru Mihaela și Ilie, De la un Emil
Ars dedicatoria by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11460_a_12785]
-
semnat cu un nume atît de respectat încît divulgarea lui ar putea constitui un păcat de neiertat. Din fericire pentru ea, persoana respectivă nu se afla printre noi și provocatorul n-a reușit să-și atingă ținta. Nici Ștefan Aug. Doinaș nu era printre noi, dar asta nu i-a împiedicat pe ziariștii parizieni prezenți la acea manifestare să-l acuze de rasism pentru că a folosit într-un articol cuvîntul țigan. Nu știu dacă totul pornise de la ei, sau fuseseră îndoctrinați
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
împiedicat pe ziariștii parizieni prezenți la acea manifestare să-l acuze de rasism pentru că a folosit într-un articol cuvîntul țigan. Nu știu dacă totul pornise de la ei, sau fuseseră îndoctrinați de cineva din Romînia, dar nu mai contează. Dacă Doinaș a fost judecat în absență că nu-i iubește pe romi, romii aflați la fața locului s-au bucurat de o atenție deosebită. Ce e drept, taraful alcătuit din ei cînta extraordinar și toată suflarea din acel orășel, care nu
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
1990. Această categorie sintetizatoare de oameni de cultură îi cuprinde pe filozoful Mihai Șora, pe eseistul Alexandru Paleologu, pe criticul Adrian Marino, pe învățații N. Steinhardt și Dinu Pillat, cuprinde grupul Cercului Literar de la Sibiu în ansamblul său (Negoițescu și Doinaș, Radu Stanca și Nicolae Balotă, I. D. Sîrbu, C. Regman, O. Cotruș și alții încă), cuprinde însă și grupul Albatros, în sens larg, adică numărînd pe Ion Caraion, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru, nu exclude perechea V. Ierunca/M. Lovinescu sau individualiști
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
primă soluționare a tensiunilor istorico-politice care au dominat societatea română în prima jumătate a secolului XX. Paleologu trece cu dezinvoltă ușurință de la Sadoveanu la Valery și îndărăt. Șora înscrie în chiar esența sistemului său filozofic raportul între singular și general. Doinaș prelucrează lingvistic și imagistic într-o operă de o jumătate de secol încleștarea între concretul rural și amplitudinea filozofică. Negoițescu și Balotă scriu despre istoria literaturii române în orizontul celei europene. Caraion își începe și își încheie cariera cu reviste
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
la capăt sau pînă aproape de capăt. Așa ar fi Steinhardt, probabil Balotă sau Dinu Pillat. Alții au cunoscut înfruntări sau îmbrățișări caracteristice personalității lor. Cartea filozofică de debut (în franceză) a lui Șora combină în mod spectaculos neotomismul cu marxismul. Doinaș ne dă o versiune specială a psalmilor. Negoițescu, homosexual deschis, scrie pasionat despre Sf. Teresa de Avila și alți sfinți catolici sau ortodocși. Paleologu trece prin numeroase zig-zaguri religioase. Marino și Ierunca, probabil Regman, se desprind de religie. Nici unul nu
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
vorbesc că și-a asumat curajos povara istorico-ideologică a acestor dileme majore și a reușit chiar să ajungă la limbajul unor adevăruri valabile pentru un ansamblu cultural. Poate că la nimeni nu se vede mai clar acest lucru decît la Doinaș, tocmai pentru că este mai puțin teoretic: vreme de 50 de ani se afla în acea luptă sau îmbrățișare biblică a lui Abraham cu îngerul - el însă cu limba română, cu poeticul însuși, întors și prelucrat în cele mai meșteșugite feluri
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
miniștri, academicieni, ambasadori. înfrîngerile și victoriile exterioare se înlănțuie reciproc, ca într-un dans absurd, iar virtuțile și defectele psiho-sociale se învecinează ca într-o imagine edificatoare a umanului însuși. Așa la Negoițescu și la Paleologu, așa la Balotă și Doinaș, așa la Caraion și Geo Dumitrescu, sau, în alte feluri la Șora, Ierunca și Marino. într-un cuvînt, și spre a încerca să adun laolaltă cele spuse înainte, avem de-a face în acest moment 1947 cu o anume internalizare
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
pînă la fuziune), între valorile rivale. Altfel spus: ne găsim într-o situație în care apar răspunsurile, în care apar modelele de rezolvare ale unor dileme autentice. Le găsim în filozofia lui Șora, în critica lui Negoițescu, în poezia lui Doinaș, în eseurile lui Paleologu sau în predicile lui Steinhardt. De îndată ce am spus acest lucru, importanța "generației de aur" iese la iveală cît se poate de simplu. Avem de-a face cu o reflectare cum nu se poate mai limpede a
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
se apropie de Noica, dar numai spre a se distanța de el. La fel Marino de Eliade. Cercul Literar de la Sibiu, nu mai puțin decît grupul Albatros se comportă de parcă "criterioniștii" nici n-ar prea exista. Pentru Negoițescu, Stanca și Doinaș, Schiller și Goethe sunt mult mai importanți. Sigur, i se transmite un salut lui Lovinescu, dar conținutul celebrului "Manifest" e mult mai important decît adresantul său. Ierunca și Monica Lovinescu ar părea excepții, dar priviți mai cu atenție: în conținutul
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
rapid eliminat din facultate, cu tăierea definitivă a unei cariere universitare pentru care dovedise o mare vocație. Ulterior, a optat din nou, refuzând să devină martor al acuzării într-un proces înscenat. Vorbind "ca Danton" în apărarea colegului Ștefan Aug. Doinaș, el a intrat în rândul acuzaților, fiind condamnat pentru mai multe delicte politice și făcând șapte ani de închisoare. Și mai apoi a refuzat să se dea pe brazda strâmbă a regimului, alegând în locul complicității morale profitabile un statut marginal
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
din arhiva lui Coculescu nu s-a păstrat aproape nimic. Dar numai din a lui Coculescu? Pentru literatură există un muzeu. Dar faptul acesta nu mă împiedică să fiu îngrijorat în legatură cu situația arhivei unui scriitor ca Ștefan Aug. Doinaș. Vă dau însă un exemplu pe care-l cunosc mai bine: situația precară a arhivei matematicianului Gh. Vrănceanu, ale cărui memorii depuse la Editura Scrisul Românesc din Craiova au fost făcute dispărute chiar de către unii dintre urmașii săi. Este clar
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
securității și securiștilor ș.a.m.d. domnia-sa a ținut din nou un discurs lung sforăitor și ciudat cel puțin după opinia mea În care Îi deplângea doar pe informatorii Securității dovediți din cadrul Uniunii, cap de listă fiind Ștefan Augustin Doinaș fostul maestru și model al domnului Dinescu pe care domnul Dinescu l-a divulgat ca informator al Securității. Am rămas stupefiat și a trebuit să intervin când domnul Manolescu a mers cu deplângerea acestor informatori până la a spune că domnul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
și model al domnului Dinescu pe care domnul Dinescu l-a divulgat ca informator al Securității. Am rămas stupefiat și a trebuit să intervin când domnul Manolescu a mers cu deplângerea acestor informatori până la a spune că domnul Șt. Aug. Doinaș a fost poate cel mai hărțuit scriitor de către Securitatea română și indignarea m-a făcut să-i spun că nu cred acest lucru că cel mai hărțuit scriitor de Securitatea română am fost eu și cel mai pedepsit sau cel
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
hărțuit scriitor de către Securitatea română și indignarea m-a făcut să-i spun că nu cred acest lucru că cel mai hărțuit scriitor de Securitatea română am fost eu și cel mai pedepsit sau cel mai oropsit, Întrucât Ștefan Augustin Doinaș a călătorit În toată lumea, era directorul Fondului Literar și aproba bani cui știa el, probabil pe criteriile cunoscute, la Fondul Literar cu prietenul lui bun Mircea Dinescu de altfel, și că dacă e să facem topuri de astea păi eu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
fine malițiozități, Singularitatea unui alergător de cursă lungă, Mircea Martin scrie la un moment dat: Sigur pare să fie oricum faptul (repetat, deci ușor de verificat) că prețuiește (Nicolae Manolescu - n.n.) mai mult pe Vasile Nicolescu decât pe Ștefan Augustin Doinaș în poezie și, în proză, pe Dumitru Popescu mai mult decât pe Sorin Titel" (pp. 206-207). Se știe, în anii '80, Dumitru Popescu era un temut activist al partidului comunist, iar Vasile Nicolescu unul dintre favoriții indiscutabili ai regimului. Citind
Critica anilor 80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10367_a_11692]
-
fine malițiozități, Singularitatea unui alergător de cursă lungă, Mircea Martin scrie la un moment dat: Sigur pare să fie oricum faptul (repetat, deci ușor de verificat) că prețuiește (Nicolae Manolescu - n.n.) mai mult pe Vasile Nicolescu decât pe Ștefan Augustin Doinaș în poezie și, în proză, pe Dumitru Popescu mai mult decât pe Sorin Titel" (pp. 206-207). Se știe, în anii '80, Dumitru Popescu era un temut activist al partidului comunist, iar Vasile Nicolescu unul dintre favoriții indiscutabili ai regimului. Citind
Critica anilor '80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10366_a_11691]
-
Petroiu a... debutat editorial, la vârsta de 84 de ani. Mi s-a părut incredibil faptul că un om cu verva, cultura, inteligența, prezența de spirit, stilul (verificat în miile de articole publicate), prietenii (de la Radu Stanca la Ștefan Augustin Doinaș și de la Șerban Foarță la Livius Ciocârlie) a așteptat atâta amar de vreme până să își vadă numele pe coperta propriei cărți. Că Deliu Petroiu face parte din familia păguboșilor sublimi care nu pun mare preț pe propriul destin nu
Ultimul cerchist de la Sibiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10060_a_11385]
-
de la Sibiu. Deliu Petroiu s-a aflat chiar în nucleul Cercului, făcând parte din grupul care l-a vizitat pe Eugen Lovinescu în anul 1943. Alături de el, din acel grup au mai făcut parte I. Negoițescu, Radu Stanca, Ștefan Augustin Doinaș, Cornel Regman, Eugen Todoran și I.D. Sîrbu. Citind această listă de nume și judecând din perspectiva istoriei literare ne putem imagina Cercul literar de la Sibiu ca pe un teritoriu abstract în care câteva figuri emblematice din cărțile de istorie a
Ultimul cerchist de la Sibiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10060_a_11385]
-
iubitorul, nu iubitul) sau subiectul noii sale piese. Todoran, mai sobru, izbucnea totuși în hohote la câte o blăstămăție de-a hâtrului Regman, Negoițescu relata înfrigurat și puțin bâlbâit câte o istorie nou-nouță și năstrușnică, Gary Sîrbu, o aventură galantă, Doinaș tăcea inspirat, dar gata să riposteze în versuri cu umor când era provocat, Puiu Cotruș (mai târziu) cita iluminat poeme sau pagini întregi de proză" (p. 11). Fiecăruia dintre acești prieteni de tinerețe (cărora li se adaugă Ilie Măduța, Eta
Ultimul cerchist de la Sibiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10060_a_11385]