326 matches
-
acuma, tot drag îmi e de ele... Privirea ta cea dulce în lacrime se scaldă Și totuși e atâta de blândă și de caldă. O, nu-ți închide ochii... sub languroasă geană Pare că văd din parte-ți o tainică dojană... Vezi... pân-la cel din urmă al inimei răsuflet De-i fi rea, de-i fi bună... te voi iubi din suflet. Te las dar pentr-o vreme. ANNA Nu! nu vreau să te duci. BOGDAN Dar totuși trebui... (s-apropie
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
dulci dar veninoase a clevetirii... {EminescuOpVIII 146} ALEX[ANDRU] Ce e de-i vorbi? Poți spune tot ce vrei... n-ajută nimic. În fiece zi văz trecând pe mumă-sa cu ochii plini de lacrimi, și orice privire e o dojană pentru mine. Nici ea n-a spus nicicând față cu noi acel nume pe care-l șoptește perinei ei când plânge nopțile, acel nume pe care-l spune codrilor și vânturilor. Dar eu știu ce știu. De ce s-a ascuns
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
multe ori, atunci când criticăm o stare de lucruri, uităm să punem ceva în loc. Așa procedează însă doar cei lipsiți de viziune. Dacă ați înțeles planul meu, înseamnă că știți deja că critica pe care o aduc Regulamentului e doar o dojană molcomă dacă e să o judecăm în raport cu măreția viitorului pe care îl întrezăresc pentru noi." Oksana Bint Laesia - Introducere în studiul Regulamentului canonic 39. ABATELE ERA PREA SLĂBIT ca să mai poată umbla singur. Imediat după ce doi bărbați din tribul Omenori
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
faptă de vreme ce, primind un lucru despre care știe că este furat, a dovedit că are aceeași moralitate cu făptașul?!... „Este drept - spune Platon - ca cel care În mod voit a părăsit ordinea să intre În ea printr-o pedeapsă”. * „Orice dojană, la Început, pare că nu ține de bucurie, ci de Întristare; după aceea Însă ea redă celor puși la Încercare fructul Împăcării și al dreptății.” („Biblia” - Evrei, 12, 11) „Mustrarea” (sau chiar pedeapsa), deși pe moment este supărătoare pentru noi
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Prin gura profeților vorbește oamenilor Însuși Dumnezeu. Acest Dumnezeu este persoana supremă, creatorul care se adresează oamenilor, fiii și creaturile sale. Din aceste considerente, vocea profeților nu este numai un simplu mesaj, ci un avertisment, o poruncă, dar și o dojană adresată oamenilor de către Ființa Supremă. Prin aceste caracteristici, vocea profeților capătă dimensiuni morale excepționale, Întrucât ea este vocea adevărului divin. Din timp În timp, la intervale aproximativ regulate, În viața lumii și a oamenilor se face auzită, prin profeți, vocea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
tabelul i se restituie în semn de protest pentru că aici figurează doar fii de demnitari, în frunte cu propriii copii ai celor două excelențe. Înfuriat, se răstește la primul său consilier, care, la rândul lui, își dojenește imediat subalternul, iar dojana se transmite ierarhic, fiecare dând vina pe cel inferior lui în grad. În cele din urmă, se dovedește că alerta era falsă: ministrului nu i se reproșa nimic, doar i se solicita avizul (Nepărtinire). Cu toate că în intenția lui Z. cărțile
ZAMFIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290700_a_292029]
-
fie lucrătoare. 3. Forma mustrării. Toți avem tendința să corectăm greșeala imediat și sub imperiul frustrării, ori pagubei (morale ori materiale). Țipăm, jignim, ne agităm. Tensiunea interioară transpare în ton și cuvintele alese. Tonul ridicat și jignirile transformă sfatul ori dojana, în dispută și pe cel mustrat, în dușman. Mustrarea și sfătuirea cer o voce blândă, liniștită. Imediat se poate mustra sau sfătui numai printr-o poveste. Amintiți-vă, ce simțiți, când sunteți certați: jenă, durere, ori rușine? Indignare? Actualizați tumultul
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
teritoriale suferite de țară, intrarea în război - îi sunt găzduite în „Convorbiri literare”, „Viața”, „Curentul magazin”, „Viața Basarabiei”, „Revista Bucovinei”, „Porunca vremii”, „Gazeta refugiaților”, „Gazeta luptătorilor” ș.a. De sub tipar îi ies acum Scrisori pentru poeți (1940), Omagiale (1940), Ne fac dojană grea străbunii (1940), Carte cu eroi (1941), Spre zăpezi (1943). A mai publicat, în colaborare, Cartea cercurilor culturale (1939). După 1944, când în treacăt se cere pedepsirea lui pentru „naționalism” și „instigare” la războiul antisovietic, numele îi dispare din presă
PIETRARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
în dresuri n-a crezut”). Paralel, P. practică și versificările ocazionale, preamărind pe puternicii zilei (inclusiv pe regele „său”) ori distribuind amabilități confraților, nu fără să încerce a le sesiza tematica și stilul. La alt nivel este placheta Ne fac dojană grea străbunii, în care durerea sinceră și deosebit de intensă provocată de Dictatul de la Viena și de ultimatumul sovietic se împletește cu revolta împotriva celor care le-au acceptat, a lipsei de eroism și de spirit de sacrificiu. La extrema opusă
PIETRARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
1932; Amintiri, Târgoviște, 1935; Depărtări, Târgoviște, 1936; Regelui meu, Târgoviște, 1936; Poeme cu livezi, Târgoviște, 1937; Poeme cu vin și haiduci, București, 1939; Cartea cercurilor culturale (în colaborare), București, 1939; Scrisori pentru poeți, București, 1940; Omagiale, București, 1940; Ne fac dojană grea străbunii, București, 1940; Carte cu eroi, București, 1941; Spre zăpezi, București, 1943; Din Țara lui April, București, 1970; Scrisori de primăvară, pref. G.G. Ursu, București, 1972. Repere bibliografice: Paul Popescu, I.D. Pietrari, „Orientări”, 1937, 7-8; B. Jordan, „Poeme cu
PIETRARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
revenind doar celor drepți și răbdători. Cu sufletul iluminat de iubirea divină, poetul ocolește „vămile pustiei”, nu crede în singurătatea îndoliată de pe via dolorosa sau în zodia destrămării, iar privirea nu i se încețoșează de umbra păcatului. Tonalitatea versurilor ocolește dojana, ba mai mult, nu degajă asprime „ioanică”. Figura „preabunului Ioan”, cel ce vorbește de Apocalipsă „deasupra cârdului de gâște plutind”, iar apoi „se sfâșie în pustie”, după ce și-a îndemnat semenii să nu ia în deșert numele Domnului, domină ciclurile
PINTEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288820_a_290149]
-
eveniment. Este greu să ne imaginăm scena ca pe o izbucnire viscerală a resentimentelor unui preot copt în fața „grecului” Evagrie (un pontic „străin” nu doar în Alexandria sau deșertul egiptean, ci și la Constantinopol, în Capadocia sau Palestina). Acesta primește dojana fără răzvrătire; cel care a demonstrat importanța blândeții pentru cunoașterea lui Dumnezeu, cel care a vorbit despre inanitatea dialecticii în exercițiul de îmbunătățire duhovnicească nu putea să privească această mustrare decât ca pe o lecție aspră pe care fiecare monah
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
dusă de căpăstru de-un bărbățel cărunt. Rușinată că o privesc atâția ochi, cu mâinile în poală, în căruță ședea o femeie slabă, îmbrăcată mohorât. O bătrână naltă, cu fața zbârcită și curată și buzele subțiri răsfrânte în afară, asculta dojana unui bărbat pântecos care arăta o supărare foarte gravă : - Am auzit că domnu’ Iordache nu și-a ținut gura și a spus ceva de berbecii ceia. - Doamne ! - Să-i spui că m-am supărat : afacerile nu se fac așa. - Da
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
mama și Îndrăzni să glumească: ― Eu trebuie să fiu aici, Tessie. Tu ce scuză ai? ― Eu și Callie am simțit nevoia să venim la biserică, răspunse mama. Platon, care era la fel de mititel ca și tatăl său, Întrebă, cântând și mimând dojana: ― Rușine să-ți fie, Callie. Ce ai făcut? Își frecă În mod repetat arătătorul drept de cel stâng. ― Nimic, am spus. ― Hei, Soc, Îi șopti Platon fratelui său. Verișoara Callie roșește cumva? ― O fi făcut ceva ce nu vrea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
veterinarul. Însă Sorin și Sorina, care chicoteau de zor și zâmbeau cu tâlc, i-au liniștit povestindu-le, de-a fir-a păr, tot ce se întâmplase. Auzind c-au îmbuibat câinele cu atâtea dulciuri, bunica le-a zis cu dojană-n glas: În loc să le mâncați voi, le-ați dat lui?! Mai dați-l încolo de dulău, că nu-l ține nimeni flămând. Eu am făcut toate astea pentru voi. Atât le-a trebuit copiilor. Bunică, dacă cineva te-ajută la
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
cam lăsat în urmă și-a trebuit să-l aștepte, dar, alteori, el era cel care-i aștepta pe ei. Au ajuns pe imaș. Vitele, toate, se odihnesc. Bunicul stă de vorbă cu fiecare, împarte ici o mângâiere, colo o dojană... Apoi, se duce la Pădurean, vițelul mai mare; și-a încurcat rău de tot funia cu care-l legase bunicul ca să nu dea iama cine știe pe unde. Nici la izvor nu mai ajunge să bea apă. Zăbăucul! Copiii stau
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
mic cât a putut mai bine, fără să economisească din spațiu dintre cele patru scânduri. N-a renunțat nici la o părticică din dreptul ei, dar n-a luat o poză prea impertinentă, ca și cum nu s-ar mai teme de dojană. Fața ei era sfioasă, așa cum se cade să fie la o ocazie atât de solemnă. Boierul Barbu Pandele, dimpotrivă, a iubit cu furie viața. N-a făcut teorii, dar a sorbit din ea cum sorbi apa proaspătă după o zi
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
dracul de idiot nenorocit, n’o să mai ai ocazia să ne mai Întâlnim vreo dată!!” Afișând mutre ca venite dela Înmormântare, cei patru bărbați nu scoaseră o vorbă. Nefericita gazdă, privi la zaruri chiorâși. Le luă În mână, privi cu dojană Învârtindu-le, și cu oarecare curtoazie le puse jos, privind tăios către pumnalul alăturat. Deodată, nervii săi cedară. Cu mâinile ridicate deasupra capului, se prăbuși În direcția armei...!! Atunci Balaurul, care se afla În apropiere și urmărise scena, cu o
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
două serii de probleme (cel puțin) cu ochi ce priveau În direcții diferite, cu un junghi strâns Între coastă și șold care-l făcea să ridice un picior pentru o alinare ce n-o căpăta, avea un ușor aer de dojană, la fel ca și expresia receptivității. Lingurița zilnică de drojdie nutritivă, un produs primar din zaharuri naturale, dizolvată și agitată până se făcea spumă roz În suc de fructe, Îi menținea culoarea proaspătă. Un rezultat, poate, al longevității era distracția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
istorică, oare știu ce cer? Când au lovit o oglindă cu un ciocan, cu intenția de a o repara, pot să pună fragmentele din nou laolaltă? Ei bine, doctore Lal, nu sunt sigur la ce poate folosi această examinare sau dojană. Nu e ca și cum aș fi sigur că ființele umane pot fi controlate la orice nivel de complexitate. Nu m-aș Încumeta să jur că omenirea era guvernabilă. Dar Wells era Înclinat să creadă că era. A crezut, mai tot timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
-mi stăpînesc mușchii Încordați, m-am repezit să răspund la telefon Înainte să sune și a cincea oară. Așteptările mi-au fost Înșelate. O Întrerupere dură a rolului pe care-l jucam În mod deliberat... Era șeful meu. Iar o dojană plictisitoare, ca de obicei. De ce trebuia să Înceapă Întotdeauna cu lecția numărul unu? Pentru că anchetatorul nu-i altceva decît un gunoier. Se tîrăște prin gunoaie neexpuse luminii. — Vreau ca voi, anchetatorii, să fiți mai atenți la curățenie și să mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
lung lăsa impresia unor valuri ciudate și subțiri, și groase. Curba umerilor, perfectă, mi-ar fi Încăput În căușul mîinilor dacă mă străduiam. M-a pufnit rîsul fără să vreau și l-am Întrerupt pe șef: — Vă mulțumesc pentru plăcuta dojană. Zilele acestea n-am făcut altceva decît să umblu de colo-colo În căutarea cuiva. Nu e deloc neplăcut să știu că cineva Îmi poartă de grijă. Nu, nu spusesem o minciună, dar după ce-am rostit vorbele - cam sentimentale, recunosc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
1985-2004. Liviu N., De la Riga la New York. Călătorii solidare, Riga, Sinaia, New York, 1989, 1998-2001, 2004. Ludi Grünberg, Despre valori și alte povestiri, București, 1985-1994. Madam Charbonier, Femeia în roșu turbat, Comitetul de Partid, Sector IV, București, 1979-1989. Mama Milia, Povețe, dojeni și draguri, Sâncrai, Hunedoara, București, 1955-1994. Maria Bucur, Parfum româno-rus de femeie americană, Monroe County, 1998-2004. Mary Daly, Pescăruși, cormorani și miracole, Boston, 1998. Mihai Bîrsan, Tatăl potrivit la fata potrivită, Hunedoara, 1959-2000. Mircea C., Dimineți de taină, Sinaia, 1998
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
în mâinile necredincioșilor, orașul ăsta a ajuns pentru noi un loc al infamiei. E o temniță, iar poarta ei stă gata să se închidă încet-încet. Cum să nu profitați de această ultimă șansă pentru a scăpa? Nici imprecațiile predicatorului, nici dojenile dezrobitorului nu l-au putut hotărî pe tata să-și părăsească orașul. A doua zi după întâlnirea asta, se ducea la Hamed ca să-i ceară vești de la iubita lui. Salma suferea în tăcere, punându-și nădejdea în plecarea în exil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
cu neputință s-o fac pe Hiba să simtă spaima asta. Numai superbul meu cort o îngrozea în noaptea aceea friguroasă de toamnă. Am fost nevoit să cedez. Lăsând deoparte propriile mele temeri, m-am lăsat dus spre cavernă, în ciuda dojenilor gărzilor și ochiadelor lor deșucheate. Văzând-o pe Hiba ridicol de împovărată cu o stivă înaltă de pături, un felinar, un burduf cu lapte de cămilă și un șirag lung de curmale, îmi simțeam respectabilitatea cam pusă la încercare. Adăpostul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]